Tratamente naturiste contra hipertensiunii arteriale

ziarullumina.ro/tratamente-naturiste-contra-hipertensiunii-arteriale-112344.html

Această boală constă în creşterea permanentă sau accidentală a presiunii

de curgere a sângelui din ventriculul stâng spre sistemul arterial şi venos.
La stabilirea tensiunii se foloseşte un tensiometru cu care se măsoară două
valori: tensiunea sistolică, luată în momentul contracţiei inimii şi trecerii
sângelui din inimă în aortă, cu valori normale de 110-140 mm Hg;
tensiunea diastolică, luată în momentul relaxării muşchilor inimii, cu valori
normale de 65-80 mm Hg. Valorile normale ale tensiunii pot înregistra cifre
diferite în funcţie de unii factori, precum vârstă, sex, greutate corporală,
dietă, genul de activitate fizică sau intelectuală, starea de stres şi gradul de
relaxare sau de emotivitate în momentul măsurării. Peste aceste valori se
consideră instalarea hipertensiunii arteriale.

Principalele cauze ale hipertensiunii

Circa 95% din cazurile de hipertensiune au drept cauză creşterea
rezistenţei vasculare periferice la curgerea sângelui, ca urmare a
vasoconstricţiei, a pierderii elasticităţii pereţilor arteriali sau a obturării
arterelor şi vaselor, în urma depunerii plăcilor de colesterol. La acestea se
adaugă cauze ereditare, congenitale, renale, endocrine, diabetice. Alţi
factori declanşatori ai hipertensiunii sunt: funcţionarea defectuoasă a
rinichilor, poliglobulie, ateroscleroză, obezitate, graviditatea, consumul
excesiv de alcool, tutun, dulciuri, cafea, ceai negru şi sare, eforturile fizice şi
intelectuale şi chiar zgomotele intense. Este frecventă instalarea
hipertensiunii la persoanele agresive, impulsive şi cu stări de stres prelungit
şi emoţii puternice, când se produce o cantitate mare de adrenalină, ce
favorizează creşterea tensiunii. Când hipertensiunea coexistă cu diabetul şi
cu nivelul ridicat al colesterolului, cu obezitatea, stresul şi cu tabagismul,
creşte de câteva ori riscul producerii atacurilor de cord şi al accidentelor
vasculare cerebrale.

Simptomele bolii
În majoritatea cazurilor, hipertensiunea este, frecvent, o afecţiune fără
manifestări distincte. De aceea, boala este supranumită „ucigaşul tăcut”.
Există şi cazuri în care hipertensiunea se manifestă prin dureri de cap, mai
ales dimineaţa, vertij la ridicarea din pat, ameţeli, oboseală intelectuală,
insomnii, irascibilitate, transpiraţii nocturne, zgomote în urechi, sângerări
din nas, apariţia unor puncte luminoase în câmpul vizual şi senzaţia de
degete amorţite. O tensiune netratată corespunzător poate fi un important
factor de risc, întrucât evoluează frecvent spre afecţiuni agravante,

1/3
ateroscleroză coronariană, cardiopatie ischemică, angină pectorală,
insuficienţă cardiacă, infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale,
hemoragii cerebrale, comă şi deces.

Tratamentele fitoterapeutice
Pentru normalizarea tensiunii arteriale, prin medicina naturistă, se
utilizează o medicaţie de durată, cu preparate hipotensive, hipotonice,
vasodilatatoare, diuretice, colagoge, coleretice, calmante şi depurative
(pentru eliminarea sodiului şi a altor toxine). Principalele medicamente
antihipertensive existente în farmacii sunt de provenienţă vegetală
(Hiposerpil, Hipazin, Raunervil). Alte tratamente se fac cu infuzii, decocturi
sau tincturi utilizate pe o durată lungă, chiar tot restul vieţii, în funcţie de
starea bolnavului şi de evoluţia bolii. O mare eficienţă au preparatele din
unele plante autohtone cunoscute ca hipotensive: păducelul, denumit
„laptele bătrânilor”, are o veche tradiţie în remedierea bolilor de inimă
datorită acţiunii anti​spas​tice şi tonic cardiace, având efecte corona​ro-
dilatatoare în normalizarea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac şi efecte
sedative în diminuarea excitabilităţii sistemului nervos; talpa-gâştei (herba)
are efecte sedative şi hipotensoare în reglarea presiunii sângelui şi a
ritmului cardiac; usturoiul are rol în reducerea nivelului de colesterol,
diminuarea tendinţei de coagulare a sângelui, curăţirea vaselor sanguine,
micşorarea presiunii sângelui, reducerea riscului bolilor de inimă şi al
accidentelor vasculare cerebrale; isopul (herba) este folosit încă din
Antichitate pentru efectele vasodilatatoare în sistemul arterial şi de scădere
a presiunii sanguine; rozmarinul (frunze) are efecte de ameliorare a
circulaţiei sângelui, reglează ritmul cardiac şi combate hipertensiunea,
asociată cu retenţia hidrică şi unele afecţiuni hepatobiliare; saschiul
(frunze) este recomandat în hipertensiune şi ateroscleroză coronariană;
sulfina galbenă (flori), folosită pentru scăderea tensiunii prin dilatarea
vaselor periferice; trais​ta-ciobanului (herba), pentru normalizarea presiunii
sângelui, atât la tensiune redusă, cât şi ridicată; anghinare (frunze), cu
acţiune coleretică şi diuretică, contribuind indirect la reglarea tensiunii
arteriale; mesteacănul (frunze) cu acţiune hipotensivă şi diuretică, cu
eliminarea colesterolului depus pe pereţii vaselor; coacăzul negru (frunze,
fructe) previne puseurile hipertensive, insuficienţa cardiacă şi angina
pectorală. Amestecurile de specii medicinale, inclusiv cele prezentate mai
sus, în anumite doze au acţiuni hipotensive şi în tonifierea cordului. Se pot
adăuga coada-şo​ri​celului, coa​da-ca​lului, mentă, lavandă, salvie, valeriană,
arnică, cimbrişor şi sunătoare, preparate sub formă de infuzii, macerate şi
lichioruri. Tratamentele fitoterapeutice se fac cu ceaiuri (infuzii, decoct) sau
cu tincturi.

Regimul alimentar

2/3
Pentru evitarea hipertensiunii şi redresarea la valori normale se impune un
regim alimentar strict, controlat cantitativ şi calitativ, bogat în fructe şi
legume, hipocaloric şi desodat. Se consideră că 80% dintre cazurile de
hipertensiune înregistrate în ţările bogate sunt cauzate de o alimentaţie
greşită. În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea limonadă preparată
din zeama unei lămâi, îndulcită cu miere de albine. Tot dimineaţa (înainte
de micul dejun) şi seara (înainte de culcare) se va consuma câte o lingură
de ulei de măsline, porumb sau floarea-soarelui, cu efecte dietetice contra
hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin şi a lipidelor serice. În
cursul zilei pot fi consumate supe de legume, carne de vită şi pasăre (fiartă
sau rasol) şi peşte slab (de trei ori pe săptămână), cu conţinut ridicat în acizi
graşi de tip Omega 3. După caz, se recomandă o alimentaţie predominant
lacto-vegetariană, cu un aport caloric suficient, mai ales în sezonul rece.
Sunt recomandate: laptele degresat, iaurtul, brânza de vaci, cartofii fierţi,
pâinea integrală fără sare, ulei vegetal, cereale germinate, albuş de ou,
bulion de legume, pişcoturi crocante, legume şi fructe (proaspete, coapte,
compoturi). Dintre legume se recomandă a se consuma usturoi, ceapă,
praz, salată verde, pătrunjel, leuştean, mazăre, fasole (păstăi şi boabe),
ardei gras şi ardei iute, tomate, ţelină (rădăcini şi frunze bogate în potasiu,
cu rol de neutralizare a excesului de sodiu), sfeclă roşie, varză roşie. hrean.
Fructele proaspete recomandate sunt: pere, mere, pepene verde, dovleac,
caise, vişine, lămâi, afine, agrişe, fragi, mure, coacăz negru, cătină albă,
banane. Acestea asigură o bună funcţionare a arterelor prin conţinutul
ridicat în fibre, vitamine şi elemente nutritive (K, Mg).

3/3