Speţa 1

Printr-un contract încheiat la sub semnătură privată la 12.09.2011 A i-a transmis lui B dreptul de
proprietate asupra unei apartament cu pretul de 55,000 euro.Preţul a fost plătit şi apartamentul a fost
predat în ziua încheierii contractului.Ulterior la 12.02.2012 A îl chemă în judecată pe B solicitând să
constate nulitatea absolută a contractului de vănzare-cumpărare încheiat între părţi.În motivare
reclamantul a arătat că acel contract e nul fiindcă nu a fost încheiat în forma autentică prevăzută de
Noul Cod Civil(NCC).
Ce va hotărî instanţa?
Instanţa va respinge cererea ca neîntemeiată , potrivit articolului 6 din NCC actele juridice
încheiate înainte de intrarea în vigoare a NCC sunt guvernate de legea în vigoare la data încheierii lor.
Contractul de vânzare-cumpărare între A şi B e reglementat de Codul Civil anterior fiindcă a fost
încheiat cât timp Codul Civil anterior era în vigoare ,potrivit acestui cod care consacra principiul
consensualismului, actele juridice sunt valabile indifferent de forma în care sunt încheiate , de la acest
principiu există mai multe excepţii.
Pentru vânzarea apartamentelor Codul Civil anterior nu instituia nicio excepţie de la principiul
consensualismului , motiv pentru care contractul încheiat între A şi B.

Speţa 2(nu se rezolvă după NCC)

În urma licitaţiei publice desfăşurate la 20.10.1996 A a dobândit un apartament. Licitaţia s-a

desfăşurat la cererea lui B în calitatea lui de creditor al proprietarului apartamentului ,C , pentru suma
de 60 000 lei.
La 10.11.1996 A a intrat în posesia apartamentului.
La 15.12.1996 A şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară.
Prin acţiunea intentată la 10.09.2001 D l-a chemat în judecată pe A solicitând instanţei să-l oblige pe
pârât să-i lase în deplină proprietate acel apartament.Reclamantul (D) a afirmat că e proprietarul
apartamentului şi are dreptul de a-l folosi.Pârâtul a invocat excepţia prescripţiei acţiunii.
Potrivit art. 561 din Codul de procedură Civilă, revendicarea unui bun imobil adjudecat la o licitaţie
publică se putea face în termen de 5 ani de la data intrării adjudecatarului în posesia bunului
revendicat.Acest text de lege a fost modificat prin OUG nr.138/2000 care a stabilit un termen de 3 ani
ce începe să curgă de la data înscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului în cartea funciară.
Această ordonanţă a intrat în vigoare la 02.05.2001.Ordonanţa nu cuprinde nicio dispoziţie cu privire la
aplicarea ei în timp cu excepţia celei privitoare la momentul intrării ei în vigoare.
Ce va hotărî instanţa?
Instanţa admite excepţia prescripţiei şi va respinge cererea ca prescrisă.
Suntem în prezenţa unei situaţii juridice în curs de desfăşurare la momentul intrării în vigoare
a legii noi fiindcă prescripţia a început să curgă ,dar efectele acesteia nu s-au definitivat sub imperiul
legii vechi.În temeiul principiului aplicării imediate a legii noi, legea nouă se va aplica situaţiilor
juridice în curs de desfăşurare la momentul intrării ei în vigoare.
De aceea termenul de prescripţie e cel stabilit de legea nouă ,de 3 ani, dar el nu începe să
curgă de la momentul înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului fiindcă
ar însemna să se încalce principiul neretroactivităţii legii civile noi, de vreme ce un fapt petrecut sub
imperiul legii vechi (înscrierea în cartea funciară) ar produce un efect (începutul curgerii termenului
de prescripţie) pe care legea aplicabilă în acel moment nu-l prevedea.
În consecinţă, termenul 3 de ani va curge de la 10-11-1996 , data intrării în vigoare a
adjudecatarului în posesia apartamentului şi se împlineşte la 10.11.1999, totuşi efectul împlinirii
termenului nu se va produce la 11.11.1999 fiindcă s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii noi ,
de vreme ce legea nouă ar produce efecte până la 11.11.1999 , înainte de a intra în vigoare , din
aceste motive efectul împlinirii termenului se va produce în prima zi de la intrarea în vigoare a legii
noi , 3.05.2001.
 Speţa 3

Printr-o ofertă făcută de A sub semnătură privată (scrisă şi semnată de el) la 10.09.2011 , A i-
a propus lui B să-i vândă un apartament , ale cărui date de identificare le-a prezentat , cu preţul de
70 000 euro.Această ofertă a ajuns în posesia lui B la 13.09.2011.
B a dar o declaraţie autentică (adică în faţa notarului) prin care a acceptat oferta lui A la
12.10.2011,această declaraţie ajungând în posesia lui A la 14-10-2011.Prin acţiunea intentată la
15.12.2011 ,B l-a chemat în judecată pe A solicitând instanţei să-l oblige să-i predea acel
apartament.În motivare B a arătat că cele două acte ,oferta şi acceptarea ei, au dus la încheierea
contractului de vânzare-cumpărare, contract din care s-a născut obligaţia lui A de a preda acel
apartament, obligaţie ce nu s-a executat de bună-voie.
Contractele între absenţi sunt contractele în care părţile nu sunt prezente în acelaşi loc în
momentul încheierii contractului şi manifestările lor de voinţă sunt despărţite de un interval de timp
mai mare.(Totuşi contractul încheiat prin telefon e contract între prezenţi). Încheierea valabilă a
contractului între absenţi se face prin încheierea valabilă a 2 acte juridice unilterale ce exprimă
fiecare manifestarea de voinţă a unei părţi , oferta de a contracta şi actul de acceptare a ofertei.
Codul civil anterior nu cerea nicio forma pentru incheierea valabila vanzarilor de apartamente,
NCC cere forma autentica pentru validitatea unor asemenea contracte. NCC prevede ca in cazul
contractelor intre absenti oferta de a contracta si acceptarea ofertei trebuie sa imbrace forma ceruta
de lege pentru acel contract.Contractul intre absenti se considera incheiat in momentul in care
ofertantul primeste actul de acceptare a ofertei.
Ce va hotărî instanţa?
Instanta va admite cererea si il va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamentul in
litigiu.Potrivit art.6 NCC actele juridice civile sunt reglementate de legea in vigoare in momentul
incheierii lor.
Oferat de a contracta e un act juridic unilateral fiindca exprima manifestarea de vointa a unei
persoane facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile.Oferta de a contracta e
reglementata de legea veche fiindca s-a incheiat cat timp aceasta era in vigoare.Acceptarea ofertei
e de asemenea un act juridic civil fiindca exprima o manifestare de vointa facuta cu intentia de a
dobandi drepturi si obligatii civile. Acceptarea ofertei e reglementata de legea noua fiind facuta dupa
intrarea in vigoare a acesteia.Acceptarea ofertei e valabila , respectand forma autentica ceruta de
legea noua.
Ca urmare a validitatii celor doua acte si a comunicarii actului de acceptare a ofertei la data
14.10.2011 se considera incheiat contractul de vanzare-cumparare si se nasc toate drepturile si
obligatiile specifice acestuia, inclusiv obligatia vanzatorului de a preda apartamentul.

Speta 4

Printr-un testament olograf intocmit la 15.05.2011 A i-a lasat lui B intreaga sa avere. Ulterior,
la 19.10.2011 A moare ,lasandu-l ca unic mostenitor legal pe fiul sau C.
Prin cererea inregistrata la 20.02.2012 B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa
constate nedemnitatea succesorala a acestuia si sa-l oblige sa-i predea un imobil care a apartinut lui
A si pe care paratul il folosea de la moartea lui A.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul e nedemn succesoral fiindca la 10.11.2011
a distrus testamentul intocmit de A.Din probele administrate a rezultat ca cele afirmate de reclamant
sunt adevarate.
Potrivit art. 959 NCC distrugerea testamentului este o fapta ce atrage nedemnitatea
succesorala.Vechiul Cod Civil nu prevedea aceasta fapta de nedemnitate succesorala.
In temeiul art. 91 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a NCC, legea aplicabila mostenirii
e legea in vigoare la data deschiderii ei.( data mortii celui care lasa mostenirea).Art 93 din aceeasi
lege prevede ca NCC se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea sa in vigoare.

a)Ce va hotărî instanţa?

 Instanta va admite cererea.Legea aplicabila mostenirii e legea noua in temeiul art. 91, de
asemenea legea noua se aplica faptei de nedemnitate succesorala motiv pentru care aceasta fapta
va produce efectul inlaturarii lui C de la mostenire.

b)Dar daca A ar fi murit la 19.09.2011 ce ar hotari instanta?

Art. 93 interpretat in legatura cu art. 91=> NCC se aplica doar faptelor de nedemnitate care
privesc mostenirile deschise dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Instanta va respinge primul capat de cerere( referitor la nedemnitate) si va admite cel de-al
doilea capat de cerere (reductiunea succesorala).
Potrivit art. 91 din Legea 71/2011 mostenirea e reglementata de legea in vigoare la momentul
deschiderii ei. In speta, mostenirea lui A e reglementata de Vechiul Cod Civil, strans legat de
mostenire e nedemnitatea succesorala fiindca in cazul constatarii acesteia mostenirea se va transmite
altfel ( nedemnul nu va mai dobandi nimic , iar partea acestuia se va transmite celorlalti mostenitori)
, din acest motiv demnitatea succesorala e reglementata de legea aplicabila mostenirii, in acest caz
,legea veche.
La aceasta concluzie se ajunge chiar daca fapta de nedemnitate e savarsita dupa intrarea in
vigoare a legii noi, concluzie ce rezulta din:
1)interpretarea sistemica a art.93 in corelatie cu art. 91 din Legea 71/2011;
2)interpetarea gramaticala a art. 93 ,avand in vedere ca legiuitorul foloseste cuvantul ,,numai’’ si nu
,,tuturor’’;
3)din interpretarea teleologica, fiindca scopul urmarit de legiuitor in art. 93 a fost doar acela de a
inlatura aplicarea legii noi la faptele de nedemnitate savarsite anterior intrarii ei in vigoare;
Totusi instanta va admite cel de-al doilea capat de cerere fiindca C nu a atacat testamentul
facut de A , astfel incat acesta se va bucura in continuare de prezumtia de validitate si va produce
efectele juridice prevazute de testator.

Speta 5

Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei Timisoara ,reclamantul A a solicitat instantei sa

constate in contradictoriu cu B, ca ei sunt mostenitorii legali ai lui C si au calitatea de coproprietari
asupra a doua apartamente, unul in Timisoara, altul la Limassol. Din probele administrate rezulta ca
A are calitatea de sot supravietuitor al lui C, iar B e fiul lui C dintr-o alta casatorie.
Cele 2 apartamente au fost dobandite de C inainte de casatoria cu A.Potrivit legii romane, sotul
supravietuitor vine la mostenire alaturi de descendentii defunctului, iar potrivit legii cipriote sotul
vine dupa descendenti.A si B au acceptat mostenirea lui C.

Ce va hotărî instanţa?

Instanta va admite in parte cererea, constatand ca reclamantul a dobandit calitatea de

coproprietar alaturi de parat doar asupra apartamentului din Timisoara.
Potrivit NCC si legii in vigoare de la data deschiderii mostenirii, regimul juridic al bunurilor
imobile e stabilit de legea statului pe teritoriul caruia se afla acele bunuri, in speta legea cipriota si
legea romana, iar regimul juridic al bunurilor mobile e guvernat de legea nationala a proprietarului.
Referitor la apartamentul din Limassol, ca urmare a aplicarii legii cipriote, reclamantul e
inlaturat de la mostenire de parat