Principiile metodologice de proiectare a formelor mici

arhitecturale ale peisajului

Tipologia formelor arhitecturale mici ale peisajului.
Formelor arhitecturale mici sunt create folosind atat formele naturale, cat și
a obiectelor-spațiale transformate de om. Conform raportului dintre
componentele naturale și artificiale obținem următoarele forme:
dominante de elemente naturale - arbiri, arbuști și aranjamente florale,
peluze, garduri vii;
Includ în mod egal elemnte naturale și artificiale – surse de apă pentru
decorațiuni interioare, iazuri, ziduri de sprijin, pante armate;
cu o preponderență de componente artificiale – utilaje pentru copii,
terenuri de sport, pavilioane, chioșcuri, sculptură în aer liber.
Formele arhitecturale mici pot efectua simultan mai multe funcții:
- utilitare (mobilier din parc, garduri, semne de circulație)
- decorative (sculpturi, arnjamente florale, memoriale)
În fucție de suprafața și modul de producție, formele landșaftice-
arhitecturale mici se împart în:
- tipice – modele, produse prin metode industriale și de circulație înmasă: bănci,
coșuri de gunoi, lămpi de iluminat, etc.
- Individuale – compoziții artistice fabricate pentru un anumit loc, într-un
singur exemplar, din materiale naturale și artificiale, sculptură, etc.
Principiile de proiectare.
Proiectare formelor landșaftice-arhitecturale mici trebuie create in
conformitate cu concepția generală spațială, funcțională, de planificare și în
dependență de compoziția obiectelor din care fac parte.
Principiile de bază de care se conduc ideile de proiectare sunt:
1. Principiul de complexitate, referinduse la proiectarea, nu doar a peisajelor
separate a formelor arhitecturale mici, dar și complexele lor, care includ o soluție
funcțională și compozițională legată de spațiul ce ne înconjoară;
2. Principul proporționalității și de scară, oferă o combinație armonioasă între
părți și un tot întreg, de potrivire a formelor arhitecturale mici proiectate cu scară
umană și zona înconjurătoare;
3. Principiul de unitate în stil, prevede proiectarea complexelor mici a peisajului și
a formelor arhitecturale în acelasi stil, tinind cont de caracteristicile stilistice ale
clădirilor din jur si a peisajului;
4. Principiul continuității, care prevede tadiții culturale;
5. Principiul eficienței, prevede utilizarea eficientă a materialelor și a
construcțiilor, ținind seama de cerințele ergonomice;
6. Principiul combinării a utilului cu frumusetea, care prevede proiectarea
formelor landșaftice-arhitecturale mici, car ein acelasi timp îndeplinesc funcția
utilitară si decorativă.
Proiectare formelor landșaftice-arhitecturale mici este îndreptată spre
aspectele legate de design, pentru a asigura cerințele socio-funcționale a
populației.
Cerinte generale de proiectare.
Cerintele de baza de proiectare a formelor landșaftice-arhitecturale mici
sunt:
1. Sociale - evidența necesităților diferitor grupe social-demografice (de exemplu,
specificarea mărimilor, tematicii, schemei de culori pentru echipamentele de
joaca pentru copii în corespundere cu categoriile diferite de virsta, proiectarea
pantelor de rampe, înălțimea balustradelor luînd in consideratie caracteristicile
structurale ale corpului uman), considerații culturale, caracteristicile timpului liber
ale populației în alegerea echipamentului și a elementelor de îmbunătățire.
2. Ecologice – asigurarea protectiei naturii, evidenta conditiilor de crestere a
plantelor, evidenta nivelului de poluare a aerului, apei, solului în timpul plasării
formelor landșaftice-arhitecturale mici.
3. Economice – folosirea rationala resurselor materiale, cheltuielile in timpul
executării si exploatării formelor landșaftice-arhitecturale mici.
4. Cerințe de siguranță–prevenirea posibilelor traume (de exemplu, stabilirea
unei inaltimi de siguranță, evidențacaracteristicilor formelor,textura
suprafețelorechipamentelor de joacă pentru copii), asigurarea cerințelor de
protecție antiincendii, respectarea standardelor de igienă (nefolosirea
materialelor toxice)
5. Functional-constructive - specificarea mărimilor, selectarea materialelor,
solutii de proiectare, luând în considerare scopul și caracteristicile folosirii
formelor landșaftice-arhitecturale mici
6. Tehnologice – evidenta calităților si a posibilităților materialelor, metodelor
tehnologice in timpul executării formelor landșaftice-arhitecturale mici
7. Estetice – evidenta modelului de formare a formelor landșaftice-arhitecturale
micidin punct de vedere arhitectural, compozitional, artistic si planificarea
(organizarea) spatiului.
8. Urbanistice – evidenta situatiei urbanistice si landșaftice, includerea armonioasa
in mediul inconjurător a formelor landșaftice-arhitecturale mici.
Aspectul functional de planificare a proiectării. Structura si
amplasareaformelor landșaftice-arhitecturale mici, trebuie sa corespundă cu
destinatia zonelor proiectate si sa ia in consideratie specificul proceselor
functionale ce se executa pe acest teritoriu.Confortul mediului proiectat este
asigurat de prezenta convenabilă si accesibilă a utilajelor (echipamentelor),
elementelor de mobilier, tehnici de gradinarit și design floral.
Aspectul spatial-compozitional al proiectarii. Este imoprtant acordul
dintre formele landșaftice-arhitecturale mici cu constructia din preajma, cu
landsaftul, corepunderea lor in scara fata de om si de spatiul din imprejurimi.
Organizarea spatial-compozitionala a formelor landșaftice-arhitecturale mici
consta in detectarea dominantelor compozitionale, găsirea corelatiilor de scara,
proporționalitățiiîntreguluiși a părților sale.
Mijloacele de armonizarerelațiilor și interdependenței elementelor
care formeaza compozitia spatiala sunt proportia in scară, alternanta
metrica si ritmica elementelor in spatiu, simetria si asimetria, modulele si
impărtirea proportională a formelor spatiale.
Proportionalitatea se exprima prin proportia elementelor, astfel percepem
forma spatiala ca un intreg.
Scara este caracterizata prin dimensiunile spatiului in raport cu omul.
Important este si proportinalitatea spatiului fata de mediul inconjurator. Armonia
este obtinuta prin combinarea rationala a acestor doua scari.
Odata cu dezvoltarea teritoriala precum si cu cresterea altitudinii, orasele au
inceput să-și piardă scară umană. Distanta maximala la care se pot diferentia
caracteristicile formelor, structurii si culorile cladirilor, este de 135-165 m, insa
pentru a asigura integritatea si scara perceperii spatiilor deschise, parametrii
acestora nu trebuie sa depaseasca 150-300 m. Insa, de remarcat ca acesti
parametri mentionati, nu sunt universali. Persoanele ce fac parte din diferite
culturi si chiar apartin diferitor grupe sociale, percep spatiul inegal.
Constructiile metrice de compoziție spațială se bazeaza pe crearea
formelor si a intervalelor dintre ele. Sirul metric simplu este acela in care se va
repeta una si aceeasi forma. La formarea unei asezări spatiale se folosesc atit
siruri metrice simple, cat si complexe, care sunt create prin combinarea a doua
sau mai multe siruri metrice simple. Din sirurile metrice compuse (complexe) fac
parte repetarea elementelor voluminoase inegale si a intervalelor inegale intre
ele.
Constructiile ritmice de compoziție spațială se creaza în baza legilor de
progres (ascendente, descendente, acelerate, incetinitoare etc). Caracteristicile
ritmului sunt: schimbarea dimensiunilor (inaltimii) elementelor sirului metric,
schimbarea marimilor (dimensiunilor) elementelor si a intervalelor dintre ele, si
numarul elementelor sirului metric. In toate cazurile unitatea unui număr este
bazat pe subordonarea elementelor sale.
In cazul sirurilor metrice simple se salveaza corelatia permanenta dintre
dimensiunile elementelor vecine sau intervalul rindurilor. Combinatia catorva
siruri metrice si ritmice, conduce la formarea sirurilor ritmice complexe.
In dependenta de conceptul aritectural-artistic se aplica constractele si nuantele
coraportului elementelor compozitiei spatiale.
Raportul contrastelor se foloseste pentru evidentierea elementului
principal incompozitia spatiala.
Raportul nuantelorse foloseste pentru organizarea treceriitreptate de la
un anumit tip de spatiu la altul.
Mijloacele plastice includ in sine modul de devizare a formei spatiale in
diferite elemente vizuale, amplasarea rationala a acestor elemente în funcție de
mărimea lor, configurarea formei spatiale.
Mijloacele de lumina si culoare includ corelatia culorilor, luminii si a
umbrei. Prin folosirea diferitelor culori pentru vopsirea fatadelor cladirilor,
inverzirea si designul floral, ne permite sa ne schimbam perceptia relatiei spatiale
– vizual sa marim sau sa micsoram distanta. La crearea solutiei coloristice a
spatiului, este necesar de luat in considerare compatibilitatea culorilor a
obiectelor arhitecturale si a spatiului verde, dinamica schimbarii gamei de culori a
arbustilor in diferite perioade a anului.
Iluminatul noctur a constructiilor si a formelor landșaftice-arhitecturale
mici permit de a redescoperi compozitia spatiala, de a evidentia accentele
compozitionale. Un rol important in joaca si decorarea iluminarii festive, cu
folosirea unor tehnici ca agatatul steagurilor in timpul zilei, diferor ghirlande,
baloane; pe timp de seara – lampi colorate si alte elemente ajutatoare.
Spatiul informativ. In timpul formarii spatiului se evidentiaza accente
vizuale - orientarea spațială și de fundalîn care acestea sunt percepute. Omul isi
fixeaza privire pe obiecte nestandarte, unicale si nu rareori atrage atentia la
fundal. Accentele compozitionale creaza o sistema a simbolurilor in spatiu, usor
memorabile si care asigura orientarea. Ele trebuie sa aiba un caracter
individualce s-ar asocia cu locul dat.
De o mare importanta sunt simbolurile. Exista un sistem intreg de
simboluri, care ajut la orientarea in spatiu. Acesta este un complex de
caracteristici arhitecturale, landsaftice, tehnicii de gradinarit, inverzirii spatiului,
designului floral, crearea monumentelor.
Aspectul social de proiectare. Creînd orice obiect a mdeiului inconjurator,
este necesar de reiesit din necesitatile populatiei. In timpul planificarii unui
proiect de forme landșaftice-arhitecturale mici se tine cont de o abordare
ergonomica. Ea prevede luarea in considerare a mai multor cerinte ca sanitaro-
igienice, emotional-psihologice, antropometrice.
 Cerintele antropometrice, sunt bazate pe marimile si proportiile corpului
uman, luind in considerare determinarea înălțimii de trepte si balustradele
scărilor, inaltimea si demensiunile meselor si a scaunelor, înclinarea scaunului și
a spătarului, amplasarea cotierelor, marimile echipamentelor de joaca pentru
copii etc. Astfel, pe baza datelor antropometrice se calculeaza dimensiunile
treptelor scarilor dupa formula: b+2h= 64cm, unde b este latimea treptei, care in
conditiile mediului exterior se acceptate in limitete de la 34 pina la 40 cm si mai
mult, h – inaltimea treptei.datele antropometrice stau si la baza determinarii
latimii aleilor pietonale – 75 cm.
Cerintele igieno-sanitare reglementeaza parametri, cum ar fi temperatura,
compozitia fizica si chimica a aerului, lumina si zgomotul. Ele definesc cerintele
pentru confort si siguranta, formind mediul obiectelor spatiale. Evidenta cerintelor
igieno-sanitare este importanta in timpul alegerii materialelor din care urmeaza
sa fie confectionate formele landșaftice-arhitecturale mici, in alegerea
asortimentului de plante, la determinarea desimii plantarii, instalarea a ecranelor
fonoizolante s.a. Cerintele igieno-sanitare sunt decisive si in regularea
microclimatului. Directionarea si viteza vintului se realizeaza prin modelarea
reliefului, crearea ecranelor din spatii verzi, peretilor decorativi. Controlul
conditiilor de iluminare si a temperaturii suprafetei solului se face datorita
orientarii versantilor. Realizarea obiectelor si a dispozitivelor pentru (de) apa
contribuie la scaderea temperaturii aerului.
Cerintele emotional-psihologice sunt legate cu particularitățile de
percepție si prelucrare a informatiei de care om. Aceste cerinte se iau in
consideratie la determinarea solutiilor coloristice formelor landșaftice-
arhitecturale mici, reiesind din impactului diferitelor culori si combirarea acestora
asupra sănătății umane, alegerea fontului indicatoarelor,lizibilitatea lor, la
alegerea graficii schemelor informationale, care ajuta la orientarea usoara in
spatiu.