Neuroștiința bunăstării

Știința dezvăluie că bunăstarea este o abilitate

Bunăstarea este ceva greu de definit și cu toții avem o înțelegere a
ceea ce este. Aceasta derivă din modul cum vă simțiți voi înșivă și
cum vă simțiți viața, dacă lucrurile merg bine și cum vă descurcați
cu stresul. Bunăstarea se schimbă de-a lungul timpului și este
influențată de fiecare aspect al vieții noastre, de la prietenii
strânse până la sentimentul că aparții unui scop (că ai o menire).

Neurologul Richard J. Davidson, fondatorul Centrului pentru

Sănatatea Minții, este unul dintre experții de vârf ai lumii privitor
la impactul practicilor contemplative asupra creierului, cum ar fi
meditația cu atenție. El spune că bunăstarea nu este un lucru
"static", ci un set de abilități pe care le putem practica și consolida,
cum ar fi învățarea de a cânta la un instrument muzical, sau de a
merge cu bicicleta.

„Bunăstarea nu este în mod fundamental diferită de învățarea de

a cânta la violoncel. Dacă cineva practică abilitățile bunăstării, se
va descurca mai bine.”

Cele patru chei pentru bunăstare

Cercetările arată că există patru domenii de pregătire mentală
care vă pot îmbunătăți în mod semnificativ bunăstarea:
elasticitatea, perspectivele, conștientizarea și generozitatea.
"Fiecare cheie dintre aceste patru este înrădăcinată în circuitele
neuronale și fiecare dintre aceste circuite neuronale prezintă
plasticitate", explică Davidson. "Așadar, știm că dacă vom exersa
aceste circuite, ele se vor întări".

Este ușor să fii mulțumit când lucrurile merg bine, dar ce se

întâmplă când ne confruntăm cu greutăți? Nu voi uita niciodată
momentul în care mama mi-a spus că are cancer la sân. În
momente ca acestea avem nevoie de temelia puternică a
bunăstării pentru a ne susține.

Practica acestor patru abilități poate oferi cheia schimbării

durabile și a bunăstării sporite.

1. Elasticitatea

Elasticitatea, sau cât de repede ne recuperăm după un șoc/necaz,

influențează cantitatea de emoție negativă pe care o trăim. Mama
mea a fost un doctor care a avut grija altor oameni, cel care ne-a
ținut familia unită și a fost un șoc să-și recunoască
vulnerabilitatea.

Cu cât exersam mai mult elasticitatea, cu atât va fi mai mare bunăstarea noastră.
Unii oameni se recuperează mai greu după un examen eșuat, sau
după pierderea unui loc de muncă, în timp ce alții sunt capabili să
se redefinească mai ușor în situații similare.

„Stim ca indivizii care au o recuperare mai rapida in anumite

circuite neuronale cheie au niveluri mai ridicate de bunastare. Ele
sunt protejate în multe feluri de consecințele negative ale șocurilor
și săgeților vieții.”

Una dintre căile pe care Davidson le-a găsit pentru a vă îmbunătăți

elasticitatea este prin practica regulată a meditației Mindfulness -
(meditația atenției, fara gânduri/golirea minții). Este nevoie de
timp pentru a modifica aceste circuite specifice creierului și aveți
nevoie de mai multe ore de practică înainte de a vedea schimbări
reale. "Nu este ceva care se va întâmpla rapid", spune el. "Dar
această înțelegere poate totuși să ne motiveze și să ne inspire să
medităm în continuare".

2. Perspectivele

Fie că savurați ultima bucată de prăjitură de ciocolată, sau că vă

bucurați de o vacanță cu familia, înseamnă o perspectivă pozitivă
asupra vieții care crește bunăstarea noastră. "Eu folosesc
perspectivele care se referă la abilitatea de a vedea pozitivitatea în
alții", spune Davidson. "Abilitatea de a savura experiențe pozitive,
abilitatea de a vedea o altă ființă umană ca ființă umană care are
bunătate (blândețe) fundamentală înnăscută".
Chiar si persoanele care sufera de depresie prezintă in circuitul
creierului activități care stau la baza perspectivei, dar la ele
acestea nu sunt durabile - sunt foarte tranzitorii.

„Aici, spre deosebire de elasticitate, cercetările arată că practicile

simple de bunătate iubitoare și meditația compasiunii pot
schimba acest circuit destul de repede, după o doză foarte foarte
modestă de practică.”

Nu puteam lua cancerul mamei mele, dar puteam să fiu acolo

pentru ea, să-și petreacă timpul ținându-mă mâna și să meargă
împreună pe plajă pentru plimbări lungi. Am savurat fiecare clipă
cu care am avut-o pentru că nu știam cât va dura.

Un studiu recent efectuat de Healthy Minds (Sănatatea

Minții/Mentală/Mintală/Gandirii/Spiritului/...) a constatat că
practicarea compasiunii timp 30 de minute pe zi a determinat nu
numai modificări ale creierului, ci și o mai mare probabilitate ca
oamenii să fie buni și să-i ajute pe alții.

3. Conștientizarea

Când ne concentrăm cu adevărat asupra a ceea ce facem, iar

mințile noastre nu se rătăcesc, de fapt ne simțim mai bine în
pielea noastră.
Având o perspectivă pozitivă ajutăm circuitul din creierul nostru pentru a căpăta o mai
mare bunăstare.

Cercetătorii de la Harvard au efectuat un studiu, utilizând o

aplicație - Urmăriți-vă fericirea - care a adresat oamenilor trei
întrebări:

1. Ce faci în acest moment?

2. Unde este mintea ta acum?

3. Se concentrează asupra a ceea ce faceți, sau se concentrează în

altă parte?

4. Cât de fericit sau nefericit esti acum?

Ei au constatat că 47% din timp oamenii nu au fost atenți.

„Vă puteți imagina o lume în care acest număr coboară puțin,

chiar cu 5%? Imaginați-vă ce impact ar putea avea asupra
productivității, asupra prezentării, sau asupra prezenței alaturi de
o altă persoană și ascultării profunde.”

Pentru a mă împiedica să cad în frica de a-mi pierde mama, am

folosit atenția din nou și din nou, pentru a mă readuce în
momentul prezent, pentru a fi pur și simplu cu ea și pentru a
asculta profund cu o inimă deschisă.

Filozoful și psihologul William James, autor al Principiilor

psihologiei, spune că abilitatea de a aduce înapoi în mod repetat o
minte rătăcitoare este rădăcina judecății, a caracterului și a
voinței. Mindfulness ne aduce înapoi în prezent și ne
aprofundează conexiunea cu noi înșine, dar și cu ceilalți.

4. Generozitatea

Când acționăm generos prin voluntariat la un adăpost pentru

oamenii fără casă, sau prin acordarea unui compliment cuiva,
devenim mai fericiți în interiorul nostru. Abilitatea de a empatiza,
de a exprima recunoștința și de a avea compasiune față de ceilalți,
sunt abilități care nu pot fi doar învățate, ci, de asemenea, ne pot
face și pe noi să ne simțim fericiți.

„Există acum o multitudine de date care arată că, atunci când

indivizii se angajează într-un comportament generos și altruist, ei
activează, de fapt, circuite în creier care sunt esențiale pentru
încurajarea bunăstării.”

Era atât de emoționant să mă uit la felul cum mama mea, care și-a
petrecut toată viața îngrijind pe alții, a fost înconjurată de prietenii
și familia ei, care au venit cu mâncare și flori și au dus-o în fiecare
săptămână la tratament.
Generozitatea față de ceilalți este o abilitate care poate fi întărită și ne face să ne simțim
fericiți.

Davidson explică faptul că aceste circuite se activează într-un mod

mai durabil decât modul în care răspundem la alte stimulente
pozitive, cum ar fi câștigarea unui joc sau câștigarea unui premiu.
Nu creăm ceva nou atunci când ne angajăm în practici care cultivă
bunătatea, ci pur și simplu ne dezvoltăm capacitatea de
compasiune. Davidson spune:

„Ceea ce facem este recunoașterea, consolidarea și cultivarea unei

calități care a existat încă de la început.”

Modelarea creierului nostru

Davidson spune că creierul nostru este, în mod constant, conștient

sau inconștient - dar, de cele mai multe ori nconștient. Știința din
spatele bunăstării, ca și abilitate, face "posibilă o lume mai bună,
mai înțeleaptă și mai plină de compasiune". Ceea ce știm despre
neuroplasticitate ne dă puterea de a ne modela mintea cu
intenție.

„Avem ocazia să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru

modelarea intenționată a propriilor noastre minți și, prin aceasta,
ne putem modela creierul în moduri care să permită consolidarea
acestor patru constituenți fundamentali ai bunăstării. În acest fel,
putem să ne asumăm responsabilitatea pentru mintea noastră.”

Sunt fericit să spun că mama mea a fost recuperată, vindecata de

cancerul de sân și că anul acesta sărbătorește 10 ani de la remisie.
Cancerul de sân a determinat-o să-și reevalueze viața; ea a încetat
să mai lucreze atât de mult și acum petrece mai mult timp la
clasele de artă și în grădină. Ea spune că, cancerul ei a venit cu un
dar ascuns, care ia dat permisiunea de a practica îngrijirea de sine.

Prin instruirea creierului, putem să ne creăm căi neuronale pentru

bunăstare, mai ales atunci când ne confruntăm cu necazuri. După
cum spune Davidson, "fericirea și bunăstarea sunt considerate
cele mai bune abilități". Trebuie doar să continuăm să practicăm.

https://upliftconnect.com/the-neuroscience-of-wellbeing/?
utm_source=facebook&utm_medium=link&utm_campaign=uplift