Zen: Koanul vieții - Osho

Intrebarea 1:

OSHO,
CREDEȚI CHIAR CĂ ZEN ESTE PLIN DE ZEST, ZIP, ZAP ȘI ZING?

Samadhi (Osho stă puțin într-o stare de Conștiință meditativă,

pentru a găsi răspunsul potrivit)

Răspuns:

Zenul nu este o religie, este trăirea vieții în totalitatea sa, Aici și

Acum. Religiile întârzie întotdeauna viața: ele îți dau iluzii frumoase
despre viață undeva în viitor, departe, dincolo de moarte. Aceasta
este o strategie pentru a vă abate și a vă distrage atenția de la
realitățile vieții. Aceasta este o lașitate pură. Este, de asemenea, o
raționalizare, astfel încât să puteți fi consolați: "Dacă viața este azi
nenorocită, nu este nicio îngrijorare, căci mâine totul va fi bine. De
fapt, a suferi azi îseamnă o pregătire pentru a te bucura de viața de
mâine. Așa că, cu cât suferi mai mult, cu atât îți va fi mai bine. Nu ai
niciun motiv pentru a te plânge, nici un motiv pentru a te răzvrăti,
nici un motiv pentru a te revolta împotriva tuturor acelor lucruri care
provoacă nenorocire. "

Religia protejează stabilirea și interesele dobândite. Este o strategie

foarte subtilă - atât de subtilă, încât de mii de ani, omul a trăit sub
greutatea ei, fără să devină conștient de ceea ce i se face. Karl
Marx are aproape dreptate: religia nu este altceva decât opium
pentru oameni.

Ea te ține drogat, îți dă speranță, răbdare, dar mâine nu se întâmplă

nimic, nicodată. Dorința, fantezia despre viața de după moarte este
o pierdere de timp, energie și, de asemenea, te menține în prostie.
Viața este Acum și Acum - nu există altă viață. Viața nu cunoaște
trecut, nici viitor, ea știe doar Prezentul.

Zen-ul are o importanță extraordinară. Este cea mai mare înflorire a

conștiinței umane realizată încă și este una dintre revoluțiile
fundamentale: el tăie rădăcinile așa-numitei structuri religioase a
minții. El nu este religie, este religiozitate pură. Nu este religie în
sensul de a fi hindus, mahomedan, creștin, budist. Prin urmare, a
numi Zen-ul „budismul zen” este greși. El nu are nimic de-a face cu
budismul. Nu este orientat în trecut, nu este inspirat din trecut - nu
are nici un scop în viitor – este trăirea vieții cu pasiune, intensitate,
extaz chiar în acest moment.

Însăși ideea acestui moment este spulberătoare pentru minte,

deoarece mintea trăiește în trecut și în viitor. Iar Zen este o lovitură
extraordinară pentru minte: o taie într-o singură lovitură, o distruge,
te duce dincolo imediat. Zen este un dispozitiv de iluminare bruscă.
Mintea vrea să fie lentă, treptată, vrea să se miște cu grijă,
precauție, paziță, gândindu-se la argumentele pro și contra. Zen-ul
este un salt chiar în profunzimea vieții. Și viața te învălui în interior
și în exterior.

Așa cum un pește este în ocean - și tu ești în viață! Nu aștepta

momentul următor, trăiește-l acum. Zen este o provocare, un risc,
un pariu, el este „a pune totul în joc pentru moment”.

Persoanele religioase nu o pot înțelege - mă refer la așa-numitele

religioase. Și lumea este plină de ei: există creștini și există hinduși,
mahomedani, evrei, budiști și jaini - acești oameni nu pot înțelege
deloc Zen-ul. Dacă nu scăpați de toate aceste ideologii, nu veți
înțelege ce este Zen.
Zen-ul nu este o ideologie, nu este o filozofie, se trăiește într-un
mod existențial, nu într-un mod intelectual. Zen nu este preocupat
de cuvinte, concepte, teorii, ipoteze, presupuneri, credințe,
preocuparea sa totală este conectarea cu realitatea imediată.
Realitatea trebuie întâlnită fără nicio barieră. Dacă nu vă lăsați
întreaga minte deoparte, nu puteți înțelege Zenul.

Samadhi, cu siguranță, este plin de Zest, Zip, Zap și Zing.

James Broughton a spus: "Zen este un alt cuvânt pentru Zest,

pentru Zip, Zap și Zing. Dacă nu vă place viața așa cum este (N.T -
în starea Zen) și nu sunteți entuziasmați de koan-ul despre ceea ce
este această viață de aici, atunci Zen nu este pentru
dumneavoastră."

Ceea ce fac aici este Zen pur. Eu te ajut să-ți cureți de mintea.

Mintea are multe caracteristici, multe aspecte. Și fiecare religie a

ales un aspect al minții și a făcut multă agitație în legătură cu
aceasta; a „tras” acel aspect până la concluzia sa logică finală.
Acest lucru trebuie înțeles foarte profund, deoarece este
fundamental pentru înțelegerea abordării Zen.

De obicei, crezi că cineva este mahomedan și cineva este hindus,

iar cineva este jaina. Nu este adevărat. Fiecare ființă umană poartă
în inconștiența sa toate aceste caracteristici, fie că este hindus,
mahomedan, creștin, jaina, evreu, sau budist. Desigur că, dacă se
naște într-o familie budistă, atunci apare proeminent aspectul
budist, el devine prea mare, prea copleșitor, iar celelalte aspecte
ale minții sunt reprimate, sunt acoperite. Dacă se naște într-o
familie mahomedană, un alt aspect al minții devine proeminent.

Dar celelalte aspecte sunt întotdeauna prezente acolo și continuă

să lucreze din inconștientul tău profund.
Așa cum văd, fiecare persoană are toate aceste religii în ea. De
aceea, puteți găsi oameni care pot crea o sinteză din toate aceste
religiile. Această sinteză nu are nicio valoare; arată pur și simplu că
încearcă să coreleze toate aspectele minții lor.

De exemplu, fiecare persoană este egoistă, dar hinduismul a

dezvoltat acel egoism până la înflorirea sa finală de „mai sfânt
decât tine”. Fiecare hindus crede că este născut pentru a învăța
întreaga lume, se naște cu un mesaj special de la Dumnezeu, că el
moștenește religia reală, adevărata religie, sanantan dharma,
religia eternă. Și crede că este tolerant, că acceptă, că nu este un
fanatic, că nu încearcă în nici un fel să se amestece în viața
nimănui. De fapt, el face toate aceste lucruri, dar într-un mod foarte
subtil.

Hindușii sunt foarte intoleranți. Chiar și ideea că sunt toleranți ne

arată intoleranța lor. De ce ar trebui să te crezi tolerant dacă nu ești
intolerant?

Nu m-am gândit niciodată că sunt tolerant. De ce ar trebui să mă

gândesc la toleranță? Dacă intoleranța nu este acolo undeva în
inconștient, atunci toleranța nu este necesară, pur și simplu ești tu
însuți. Dar această idee de „mai sfânt decât tine”, acest ego sfânt
este caracteristica de bază a minții hinduse.

Dar nu este doar în mintea hindusă; pătrunde toate religiile, în

moduri diferite. Evreii cred că sunt poporul ales al lui Dumnezeu.
Creștinii cred că Iisus este singurul fiu al lui Dumnezeu și că sunt
urmașii săi, iar în acel moment, momentul suprem al Zilei Judecății,
Isus își va separa turma, oile sale, de celelalte și numai oile sale vor
fii mântuite - ceilalți vor fi aruncați în focul iadului.
Și același lucru este valabil și pentru mahomedani, jaini, budiști,
confucieni, taoiști și sikhi. Toată lumea gândește în acest fel. Deci,
nu este ceva special pentru hinduși, dar ei au dezvoltat, au rafinat,
au cultivat, au făcut să arate foarte frumos, au decorat ...

Mahomedanul este practic fanatic, complet fanatic - el și-a dezvoltat

acest aspect al minții.

Fiecare minte este fanatică. Dacă trăiești în minte, nu poți trece

dincolo de fanatism. Dar mahomedanii au dezvoltat fanatismul până
la cel mai înalt nivel al său. Religia lor este „ultima sosită pe
pământ”, iar Mahomed este ultimul profet. Acum nu va mai exista
niciun alt profet. Dumnezeu a trimis ultima ediție a mesajului său.
Au mai fost alte mesaje înainte, dar acum toate sunt anulate.
Ultimul mesaj a venit și este atât de absolut, de corect, încât nu mai
este nevoie ca niciun alt profet să ajungă din nou pe pământ.
Acesta este fanatism pur. Dar această situație este prezentă în
toată lumea.

Obișnuiam să locuiesc cu unul dintre profesorii mei. Într-o dimineață

de iarnă exact așa, stăteam în grădina lui citind o carte.
Bătrâna sa mamă a ieșit - foarte bătrână, optzeci de ani - și a spus:
"Ce citești?"
Doar pentru a o enerva, i-am spus: „Coranul”.
Femeia aceea de optzeci de ani mi-a smuls brusc cartea din mână
și a aruncat-o în afara grădinii. Deodată a devenit atât de tânără! A
fost frumos să o văd întinerită. Era atât de feroce.
Ea a spus: "Nu aduceți Coranul în casa mea! Suntem brahmini puri.
Și dacă vreți să citiți, nu puteți citi Bhagavad Gita? Nu puteți citi
Vedele? Avem mii de scripturi, de ce ați citit Coranul? Nu mai
aduceți niciodată acea carte în casa mea! "
Fiul ei, profesorul meu, a venit în fugă din camera lui și a întrebat:
"Ce se întâmplă?"
I-am spus profesorului meu: „Mama ta este mahomedană”.
Mama s-a uitat la mine și a spus: "Ce vrei să spui? Eu și un
mahomedan?"
I-am spus: "Da, pentru că aceasta este caracteristica unui
mahomedan, acest fanatism. Și tu ești și proastă, pentru că acesta
a fost Bhagavad Gita!"
S-a repezit afară, s-a închinat în fața cărții, a curățat-o, a adus-o
înapoi și mi-a dat-o și mi-a spus: „Ce fel de glumă este asta?” -
tremurând zdruncinat.
I-am spus: „Acesta este Coranul și te-ai închinat în fața Coranului!”
Această minte fanatică este acolo.

Califul Omar a ajuns la Alexandria, iar Alexandria avea cea mai

mare bibliotecă din lume. Se spune că ea conținea comori
extraordinare, din toate civilizațiile antice care au dispărut - asiriene,
babiloniene și chiar civilizații care au dispărut total. Chiar și numele
lor au dispărut. Avea toate scripturile aparținând continentului
Atlantida, care s-a scufundat în ocean - întregul continent a
dispărut. Acum este Oceanul Atlantic, dar odată a fost un mare
continent. Una dintre cele mai mari civilizații a înflorit acolo.

Alexandria nu a fost niciodată depășită în ceea ce privește

scripturile antice.

Omar întinse mâna cu o torță în mână - o torță aprinsă într-o mână

și Coranul în cealaltă mână. Și i-a spus bibliotecarului șef: "Trebuie
să vă pun două întrebări. Mai întâi, mai există ceva în această
bibliotecă, mai mult decât Coranul?" Și, înainte ca bibliotecarul să
poată răspunde, el însuși a spus: „Dacă sunt mai multe, atunci voi
arde această bibliotecă, deoarece Coranul este suficient. Nu este
nevoie de nimic mai mult decât atât. Dacă ar fi nevoie de ceva se
găsește în Coranul însuși. Deci, am de gând s-o ard. Și a doua
întrebare: Există ceva în această bibliotecă, în afară de ceea ce
este scris în Coran? ” Și din nou, înainte ca bibliotecarul să poată
răspunde, a răspuns el însuși: "Dacă spui că această bibliotecă
repetă pur și simplu Coranul în moduri diferite, atunci eu o voi arde
pentru că nu este nevoie. Coranul este suficient. Oricum ar fi, voi
arde biblioteca."

Acesta este fanatismul. Și a ars-o. Biblioteca a fost atât de imensă

încât se spune că a durat șase luni până când biblioteca a fost
complet arsă. Incendiul s-a alimentat continuu, timp de șase luni,
până a ars toată biblioteca.

Comparativ cu biblioteca din Alexandria, cea a British Museum-ului,

sau a Bibliotecii din Moscova, sunt nimic. Acum, ele sunt cele mai
mari biblioteci. Dacă Biblioteca Moscovei ar fi răspândită în jurul
pământului, dacă cărțile aranjate la rând, o carte urmată de o altă
carte, la fel ca pe un raft, atunci toate cărțile Bibliotecii Moscovei ar
înconjura de trei ori Pământul. Dar acest lucru nu este nimic în
comparație cu biblioteca din Alexandria.

British Museum are și mai multe cărți. Ele ar înconjura de șapte ori
Pământul. Dar se spune că nici ambele biblioteci împreună nu sunt
comparabile cu biblioteca din Alexandria. Ea conținea întregul
trecut. Acum știm doar două mii de ani de istorie, dar ea conținea
cel puțin o sută de mii de ani de istorie. Avea o valoare imensă, însă
un fanatic a ars-o.

Mahomedanismul a dezvoltat o caracteristică a minții. Fiecare minte

este fanatică. Vrei să ai dreptate și celălalt să greșească. Ai
întotdeauna dreptate, iar celălalt este întotdeauna în greșeală. Nu
este vorba despre dreptatea ta. Pentru că tu ești cel care crede în
ea, trebuie să fie corectă. Fanaticul nu este logic, este ilogic.
Fanaticul nu este pregătit să înțeleagă, este un credincios și
credința sa este absolută. El nu este deschis, este închis. Și
aceasta este caracteristica tuturor minților.
Jaina este sado-masochistă. Și fiecare minte este sado-
masochistă. Cineva se bucură să tortureze corpul, deoarece mintea
se simte puternică. Când vă torturați corpul, vă bucurați de această
tortură, deoarece mintea voastră începe să gândească astfel:
„Acum eu sunt stăpânul și corpul este sclavul”. Asta a învățat
jainismul: stăpânește-ți corpul. Dacă corpul cere hrană, nu o da
corpului. Tu ești stăpânul, trebuie să-ți afirmi măiestria. Deci postul
a devenit unul dintre cele mai semnificative lucruri în jainism.

Iar oamenii care pot posta multe zile sunt considerați a fi mari sfinți.
Pur și simplu își torturează corpurile - sunt bolnavi mintal. Când
organismul are nevoie de hrană, hrana trebuie să i se dea corpului;
corpul este un templu - trebuie să fie iubit, respectat. Dar jainismul
a dezvoltat această caracteristică până la punctul său omega.

Jainismul există în fiecare. Și voi vă bucurați să vă torturați corpul în

multe feluri și vă simțiți bine când reușiți să-l torturați. Când îți poți
forța corpul ca un sclav, ca o mașină, cu siguranță ideea de putere
apare în tine, cum că „sunt puternic.” Când nu-l poți forța, te simți
foarte plictisit.

De exemplu, dacă vrei să nu mai fumezi. Poate fi dăunător fumatul,

dar te bucuri de el. Trebuie să te ajute într-un fel. S-ar putea să te
relaxeze într-un fel, poate să-ți ducă mintea departe de ocupațiile
tale cotidiene, departe de grijile și de anxietățile tale. Oamenii
fumează doar atunci când sunt foarte tensionați. Atunci când ei nu
sunt tensionați, nu tind să fumeze. Când sunt tensionați, fumează.

Dacă nu fumezi, tensiunea ta se acumulează, ceea ce este mult

mai periculos decât fumatul.

Fumatul este doar ceva prostesc, dar nu și periculos. Poate vei trăi
cu unul sau doi ani mai puțin - și ce? Ce vei face chiar dacă trăiești
încă doi, trei ani? Dacă nu ați făcut nimic în ultimii șaptezeci de ani,
ce sperați să faceți în acei doi ani în plus? Vei continua să faci
aceleași prostii, vei trăi aceeași mizerie. Deci nu asta este ideea.
Fie că ești sănătos sau nesănătos, puțin nesănătos, nu contează
prea mult. De fapt, vă poate împiedica să fiți o pacoste pentru alții.

Gândiți-vă doar: dacă Adolf Hitler ar fi fost un infirm, sau ar fi avut

amoeba, sau ar fi fost bolnav continuu de hepatită, lumea ar fi fost
salvată. De fapt, Adolf Hitler era împotriva fumatului, împotriva
alcoolului. Era un vegetarian pur ca Mahatma Gandhi.

De fapt, ambii, Mahatma Gandhi și Adolf Hitler, au multe lucruri în

comun. Amândoi au crezut în a merge devreme la culcare și
amândoi au crezut în a se trezi devreme dimineața. Ambii credeau
că mâncarea vegetariană este excelentă. Ambii credeau că fumatul
este rău, iar alcoolul este rău. Amândoi erau mari sfinți. Singura
diferență era că Mahatma Gandhi avea caracteristica Jaina foarte
dezvoltată în el - era doar zece la sută hindus, nouăzeci la sută
Jaina - așa că s-a torturat pe sine. Adolf Hitler a dezvoltat în el
caracteristica mahomedană: i-a torturat pe alții, nu s-a torturat
singur. Deci, amândoi torturați. Pe cine au torturat nu are o
semnificație atât de mare. Amândoi se bucurau de tortură.

Adolf Hitler ar fi fost o mare binecuvântare pentru lume dacă ar fi

fumat. Ar fi fost mai puțin tensionat dacă ar fi fost alcoolic. Nu cred
că ar fi existat al doilea război mondial. Dacă ar fi fost un playboy,
lucrurile ar fi fost mult mai bune în lume. Dar era foarte puritanic,
moralist.

Deci, nu văd că există mult rău în fumatul sau consumul de alcool.

Alcoolul este vegetarian. Fumatul este și el vegetarian! Tutunul nu
este ceva non-vegetarian, este vegetarian.
Și doar a lua și ieși fum este doar o modalitate de a face
pranayama, de a face un pic de exercițiu, de a face exerciții de
respirație - dăunătoare pentru tine, dar nu prea mult pentru cât
tărăboi se face.

Dar oamenii încearcă să-l controleze. Dacă reușesc, devin egoisti,

ceea ce este mult mai periculos. Dacă nu reușesc, se simt vinovați,
se simt deprimați, ceea ce este mult mai periculos. Dacă nu
reușesc, devin condamnatori față de ei înșiși, își pierd respectul
pentru ei înșiși. Și în momentul în care îți pierzi respectul pentru
tine, amintește-ți că îți pierzi încrederea în viață. Vei trăi acum doar
la minimum, viața ta nu va avea dansul, nu va avea calitatea de
sărbătoare, va fi doar o pierdere de timp. Dar această idee sado-
masochistă există în toată lumea. Jainismul doar l-a reformat, l-a
dezvoltat, l-a idealizat, l-a filosofat, l-a argumentat. Este doar unul
dintre aspectele minții.

Budistul a dezvoltat un alt aspect al minții, fuga/evadarea. Evitați,

scăpați, mergeți la munte, mergeți în păduri. Renunță la viață, iar
aceasta se aplică în toată lumea, mai mult sau mai puțin. Depinde
ce fel de condiționare vi s-a impus.

Toate acestea sunt aspecte ale minții. Puteți dezvolta orice aspect,
dar el rămâne în minte. Nu este deloc spiritual.

Zenul este o transcendență a minții. Nu dezvoltă niciun aspect al

minții, te duce dincolo de minte. Și singura modalitate de a merge
dincolo de minte este de a intra în viața unui erou, acum. Nu trebuie
să fii sado-masochist, să evadezi, să fii fanatic, să fii fals, „mai sfânt
decât sfinții”, egoist, ci trebuie doar să fii normal, cu totul normal, în
ton cu viața, armonios cu viața.

Da, sunt de acord cu James Broughton: „Zen este un alt cuvânt

pentru Zest, trăind viața cu pasiune, făcând din viață o bucurie, un
festival, o sărbătoare, o dragoste, un râs - da, are dreptate -„ pentru
zip și zap și zing . Dacă nu vă place viața așa cum este și nu sunteți
entuziasmați de koan-ul despre ceea ce înseamnă această viață,
atunci Zen-ul nu este pentru voi. "

Atunci nici eu nu sunt pentru tine.

Dacă încercați să obțineți ceva în lumea cealaltă, atunci Zen nu

este pentru dvs. și eu nu sunt pentru voi.

Dacă încercați să ajungeți la cer, sacrificându-vă această viață,

renunțând la această viață, condamnând această viață, atunci Zen-
ul nu este pentru voi și eu nu sunt pentru voi.

Acesta este motivul pentru care aproape toate religiile mi se vor

opune, vor fi împotriva mea, pentru că eu voi fi distrus mintea, iar ei
au dezvoltat totul pe un aspect al minții. Toți vor fi de acord cel puțin
asupra unui singur punct: să mi se opună. Și toți sunt de acord. Ei
nu sunt niciodată de acord între ei cu nimic, dar sunt întotdeauna
sunt în de acord, ori de câte ori există o persoană care iubește viața
total, intens, fără a reținere. Toți acești preoți s-au unit brusc, pentru
că pot vedea punctul în care întreaga lor afacere este în pericol,
întregul lor secret comercial este dezvăluit. Întregul lor secret
comercial este să vă dezvoltați o parte a minții și să creați un
dezechilibru în voi.

Este ca și cum capul cuiva devine din ce în ce mai mare, din ce în

ce mai mare, și întregul corp începe să se micșoreze. Acum, acel
om va fi un monstru. Viața trebuie să fie în echilibru, ea are nevoie
de un ritm, iar toate aceste religii au creat monștri, nu ființe umane,
cu fațade frumoase și măști pentru ca aceștia să se ascundă în
spatele lor. Și ei au existat de mii de ani. Prin urmare, condiționarea
lor a intrat foarte adânc în tine, atât de adânc încât a devenit parte a
fluxului sanguin, a oaselor tale, chiar a măduvei tale.
Este o sarcină dificilă pentru o persoană ca mine chiar să te facă să
înțelegi ce vreau să fac, pentru că toate condițiile tale vor sta între
mine și tine. Dacă nu ești cu adevărat inteligent și curajos, este
imposibil să ai o comuniune cu mine. Aveți nevoie de curaj, curaj
pentru a merge în necunoscut, într-un mediu nefamiliar și
neexplorat. Și aveți nevoie de inteligență, de o inteligență
extraordinară pentru a vedea punctul.

Întreaga societate încearcă să te facă mediocru, pentru că

societatea se teme întotdeauna de oamenii inteligenți. Oamenii
inteligenți precum Socrate sunt periculoși pentru societate,
periculoși pentru că inteligența este întotdeauna rebelă. Se va
răzvrăti împotriva oricărui tip de sclavie. Se va răzvrăti împotriva
oricărui lucru greșit. Inteligența este întotdeauna pentru libertate,
individualitate, autenticitate. Ea se va lupta cu tot ceea ce este fals
și înșelaciune.

Lui Socrate i-a fost oferită, de către curte, alternativa că, dacă va
părăsi Atena și va promite că nu se va mai întoarce la Atena, atunci
îi vor permite să plece și el nu va fi condamnat la moarte. El a
refuzat.

Judecătorul a întrebat: "De ce? Nu vrei să-ți salvezi viața?"

El a spus: „Același lucru se va întâmpla oriunde aș merge, va trebui

să trec prin același proces, pentru că voi face același lucru și acolo.
Și mai devreme sau mai târziu mă vor condamna la moarte. Deci,
ce rost are? Și la această vârstă înaintate, mergând într-un alt loc și
pornind de la zero ... e mai bine să mori aici și să ai o moarte
nobilă. Nu voi face compromisuri. Viața și moartea nu sunt la fel de
importante ca respectul meu pentru adevăr ".

Magistratului i-a părut rău. Trebuie să fi fost un om plin de

compasiune. Dar, pentru că toți cetățenii respectabili ai Atenei erau
împotriva lui Socrate, deci, majoritatea erau împotriva acestui om,
el trebuia să-l pedepsească. I-a mai dat o alternativă și i-a spus:
„Atunci poți locui în Atena. Pot să văd că ești bătrân, iar ca să te
duci să locuiești în alt loc acum, îți va fi dificil. Poți locui în Atena,
dar promite-mi că vei înceta să vorbești despre adevăr."

Atunci, el a replicat: „Asta este imposibil. Atunci ce rost are să mai

trăiesc, dacă nu pot nici măcar să vorbesc despre adevăr?

Nu numai că voi vorbi despre adevăr, ci voi trăi adevărul. Nu pot

face altceva. Odată ce știi adevărul, trebuie să-l spui, trebuie să-l
trăiești, pentru că ești în el. Cunoscând adevarul, devii el. ".

Aceasta este ceea ce spun Upanișadele: Cunoscând adevarul,

devii el.

Socrates a mai spus: "Nu vă faceți griji pentru mine. Doar faceți-vă
datoria și lăsați-mă să-mi fac treaba. Dacă trăiesc, atunci trebuie
să-mi cânt melodia. Și nu pot dansa pe tonul altcuiva, îmi voi crea
propria muzică și, oricum ar fi prețul pe care trebuie să-l plătesc
pentru asta, sunt gata să-l plătesc. Chiar dacă viața trebuie să-mi
fie luată, este perfect în regulă, sunt mulțumit de asta, de fapt,
extrem de bucuros pentru că pot simți un mare respect față de mine
însumi. Mor demn, nobil, pentru adevăr. Adevărul este o valoare
mai mare decât viața însăși. O viață fără adevăr nu este viață, ea
este vegetativă. "

Lui Socrate i s-a dat otravă. Și asta s-a întâmplat cu toți tuturor
oamenii inteligenți, din întreaga lume. Societatea vrea oameni
mediocri, oameni proști, oameni neinteligenți și se începe cu
schilodirea fiecărui copil.

Fiecare copil se naște pentru a fi un Socrate. Fiecare copil aduce

capacitatea unei inteligențe extraordinare. Dar societatea nu
așteaptă nici măcar un moment: începe să-i distrugă potențialul din
fașă.

În Japonia au o anumită formă de artă. Nu o pot numi artă pentru

că este o crimă pură, dar ei o numesc o formă de artă. Se numește
bonzai. În Japonia există copaci vechi de patru sute, cinci sute de
ani, iar înălțimea lor este de numai șase centimetri. Ei o numesc o
mare artă. Ei pun copacii în ghivece fără fund și continuă să le taie
rădăcinile. Deci arborele continuă să îmbătrânească, dar nu crește.
Devine foarte vechi, dar rămâne un pigmeu. Un copac care ar fi
șoptit cu norii, ar fi comunicat cu stelele, ar fi dansat la soare, în
vânt, în ploaie, rămâne la doar de șase centimetri înălțime. Îi poți
vedea batranețea. Ea i se vede peste tot. Puteți vedea ramurile sale
foarte vechi, puteți vedea bătrânețe peste tot. Dar a fost schilodită
prin rădăcinile tăiate. Nu i s-a permis să-și atingă potențialul.
Bonzai se practică pe fiecare copil din întreaga lume. Deci, niciun
copil nu atinge vârful suprem al trezirii, lnu ajunge la inteligența
pură, la conștiința pură, pentru că, continuăm să le tăiem rădăcinile.
Există modalități subtile: înainte ca, copilul să înceapă să pună
întrebări, începem să îi oferim răspunsuri. Chiar înainte de a pune
întrebarea, continuăm să-l umplem cu răspunsuri împrumutate - un
împrumut total urât. Împrumutul înseamnă urâțenie. Oricât de
frumoase ar fi cuvintele, dacă sunt împrumutate sunt urâte, dacă
sunt împrumutate nu sunt adevărate. Adevărul trebuie descoperit
de unul singur, el nu poate fi dat de nimeni altcineva: nu este
transferabil. Dar părinții, preoții, continuă să forțeze copilul cu
credințele lor. Astfel, el devine hindus, mahomedan, creștin, evreu,
însă îi este dor să devină ființă umană.

Așa el devine neinteligent, pentru că i se spune să reproducă

propoziția: „Deveniți ca un Buddha”.

Acesta este budismul: „Deveniți ca un Buddha”. De ce? De ce ar

trebui să devină cineva ca un Buddha? Un Buddha este suficient,
un Buddha este frumos, dar umplerea întregii lumi cu Buddha îl va
face monoton, plictisitor. Gândiți-vă doar la o lume în care toată
lumea este un Buddha care stă sub un copac meditând. Chiar și
copacii se vor plictisi! Și viața va dispărea de pe această planetă,
imediat va dispărea.

Sau doar gândiți: toți oamenii devin Iisus Hristos - toți ducându-și
crucile pe umeri ... Atunci va apărea problema: cine va face crucile?
Și de ce să le duc mai car?

Cine te va răstigni? Ei își poartă crucile. Acesta este creștinismul:

purtarea propriei cruci. Este „crucianism”, nu creștinism.

Fiecărui copil i se spune să imite. Niciunui copil nu i se spune să fie

el însuși, i se spune să fie altcineva.
Gândește-te doar: dacă începeți să învățați trandafirii să fie
gălbenele, și gălbenele să fie lotuși, și lotușii să fie trandafiri ... Din
fericire, ei nu vă înțeleg limba. Din fericire, nu vor se deranja pentru
tine.

Puteți continua să le-o suneți într-una, căci ei vor continua să se

legene în vânt. Nu vor vă vor asculta deloc.

Dar gândiți-vă: dacă s-ar putea găsi o cale ... Și acum oamenii de
știință încearcă să găsească căi și spun: „Da, există posibilitatea ca
unele comunicări să se poată întâmpla între copaci și om, deoarece
copacii au propria lor inteligență. Trebuie doar să le învățăm limba
și trebuie să le traducem din limba noastră."

Mai devreme sau mai târziu vor fi disponibile dispozitive care pot
face traduceri. Veți hrăni dispozitivul, îi veți spune trandafirului:
„Deveniți gălbenele”, iar dispozitivul vă va transmite limbajul în
senzații, vibrații. Și imediat vei distruge inteligența trandafirului,
pentru că, odată ce intră în trandafir ideea că el trebuie să devină
gălbenele, trandafirul va fi terminat - pentru că nu poate deveni
gălbenele; asta nu este încorporat în programul său. Și efortul său
va fi să fie o gălbenea; se va uita cu ochi lacomi la toate gălbenele
înflorite de jur împrejur și va deveni lipsit de respect față de sine,
condamnându-se: "Nu sunt gălbenea. De ce nu sunt gălbenea?" Și
va începe să încerce în orice mod posibil să devină gălbenea. Se
va întâmpla un singur lucru: el nu va putea crește ca un trandafir, în
toată această îngrijorare, în toată această frustrare, depresie. Își va
pierde seva, își va pierde placerea, Zap-ul, Zing-ul - va pierde totul.
El nu va deveni niciodată gălbenea. Un singur lucru este sigur: el
nu va deveni nici trandafir. El va fi fără flori.

De aceea, milioane de oameni din lume sunt fără flori, fără

inteligență, fără libertate, fără individualitate. Tuturor li s-a spus să
devină ca Rama, ca Krishna, ca Buddha, ca Mahavira, ca Hristos,
ca Mahomed. Asta sunt toate aceste religii.

Este perfect frumos că cineva a fost Buddha și altcineva a fost

Confucius, sau Zarathustra, dar nu este nevoie să-i imităm. Imitația
este un mod de a schilodi oamenii, de a-i paraliza, de a le tăia
rădăcinile. Și fiecărui copil i se spune să repete credințele părinților
lui. Și, desigur, dacă mintea lui este programată să repete
credințele, el le va repeta.

De la grădiniță la universitate asta facem. O numim educație. Nu

este educație deloc, este exact opusul educației. Însuși cuvântul
„educație” înseamnă extragerea a ceva care se află în interiorul
persoanei, aducerea miezului său la suprafață, la circumferință,
aducerea existenței sale într-o formă de manifestare – ea fiind
latentă, nemanifestă, adormită - făcând-o activă, dinamică. Asta
este educația.

Dar acest lucru nu se întâmplă în numele educației. În numele

educației se întâmplă exact opusul: ei umplu pe toată lumea cu idei.
Nimic nu este scos din fântână; apele fântânii nu sunt trase, în
schimb pietrele sunt aruncate în fântână. În curând apele vor
dispărea și fântâna va fi plină de stânci. Și așa îl numiți pe un
învățat, pe un expert, pe un profesor. Nu sunt altceva decât roșii
umplute, cartofi umpluți - nimic altceva, doar oameni umpluți,
umpluți cu tot felul de prostii.

În timp ce trei doctori în filozofie stăteau neliniștiți în sala de

așteptare a spitalului, o asistentă s-a repezit și i-a spus unuia dintre
ei: „Vești bune! Soția ta tocmai are gemeni”!

"Ce coincidenta!", a strigat doctorul "Sunt jucător cu mingea, sunt

alături de Minnesota Twins!"
Câteva minute mai târziu, s-a întors și i-a spus celuilalt doctor: „Măi,
ce veste bună avem astăzi! Soția ta tocmai a născut tripleți!”

„Acum aici există o coincidență”, a spus doctorul și a mai spus:

"Lucrez pentru compania 3-M!"

Chiar atunci al treilea doctor a leșinat. Asistenta a chemat un

stagiar și împreună au lucrat la resuscitarea lui. Ca o chestiune de
rutină, i-au verificat portofelul pentru identificare. Atunci au
descoperit că era vânzător pentru Seven-Up!

Toate aceste doctorate și titluri sunt doar roșii umplute. Dar întreaga
educație face asta: face oameni papagali și le oferă idei stupide.

Fiul unui intelectual vine la tatăl său și îl întreabă: „Tati, ce este

dialectica?”

Tatăl, nedorind să-și lase fiul fără răspuns, spune:

- „Ascultă următoarele, fiule. Să presupunem că doi bărbați intră
într-un restaurant, unul cu mâinile murdare și celălalt cu mâinile
curate. Care va merge să-și curețe mâinile? "
- Cel cu mâinile murdare, desigur, tati!
- „Foarte bine”, spune tatăl. "Să presupunem că cei doi bărbați intră
într-un restaurant, unul cu mâinile murdare și celălalt cu mâinile
curate. Care va merge să se spele pe mâini?"
- "Cel cu mâinile murdare, tată. Tocmai ți-am spus!"
- "Nu, nu de data aceasta, fiule! Cel care va merge și se va spăla
pe mâini este cel care are deja mâinile curate, pentru că are
obiceiul de a le curăța. Cel cu mâinile murdare are obiceiul să-și
țină mâinile murdare."
- Ce mizerie, tati!
- "Gata, fiule! Acum începi să înțelegi dialectica."

Un tânăr profesor fusese invitat să se adreseze unei adunări de

crescători de păsări. „Primul lucru pe care trebuie să-l faci, pentru a
crește păsări în mod corespunzător”, a spus el, „este să separi puii
masculi de femelele”.
După ce a terminat, o doamnă a întrebat:
- „Cum poți diferenția puii de sex masculin de pui de sex feminin?”
- "Ei bine", a spus el, "ieși în curte, sapi și aduni o grămadă de
viermi. Apoi îi așezi în fața puilor, iar puii masculi vor mânca viermii
masculi, iar femelele vor mânca viermii femele."
- Da, dar, domnule profesor, cum deosebești un vierme mascul de
unul feminin?
- „Doamnă”, a venit răspunsul, „Sunt expert în păsări, nu expert în
viermi!”

Această balivernă nu îi face pe oameni înțelepți, ci doar le ascunde

ignoranța. Aceasta nu este educație, ci pur și simplu le reprimă
ignoranța. Educația REALĂ îl va ajuta pe copil să fie mai inteligent.

Dar nici îvătătorilor și nici profesorilor nu le plac copiii inteligenți,

deoarece creează probleme. Ei pun întrebări care sunt jenante, pun
întrebări pentru care profesorii nu au răspunsuri. Și nu sunt suficient
de curajoși să spună „Nu știu răspunsul”. Și acesta este un semn
sigur al unui om ignorant: cel care nu are curajul să spună „Nu știu
răspunsul”.

Toată lumea încearcă să pretindă că este atoateștiutor, că știe tot

ce merită să fie știut. Deci, este și în favoarea lor să păstreze
oamenii neinteligenți.

Sean Maire a intrat în garaj, a mers până la locul de parcare și,

ghemuit, a mimat mișcările de a parca o mașină.
- „Horan”, a spus un client șocat, „de ce nu îi spui omului că nu are
mașină?”

- "E o nebunie ce-mi ceri? Sigur, el îmi plătește o liră pentru a-l
spăla de fiecare dată când intră!"
Când există un câștig personal, atunci când persoana primește o
liră pentru a spăla o mașină inexistentă, de ce ar trebui să refuze?
Va fi împotriva propriului său interes.

Învățătorii, profesorii, preoții sunt toți uniți într-o conspirație

împotriva bietului copil. Și, bineînțeles, acești oameni sunt puternici,
pot distruge copilul: pot programa copilul în așa fel încât să rămână
neinteligent toată viața.

Zen-ul nu este destinat persoanelor neinteligente. Trebuie să lăsați

deoparte toate programările care vi s-au făcut. Și ești capabil să o
faci, ai nevoie doar de curaj. Trebuie să te răzvrătești - dacă vrei cu
adevărat să trăiești, trebuie să fii rebel. Trebuie să vă răzvrătiți
împotriva a tot felul de superstiții, împotriva a tot felul de prostii.

Trebuie să vă răzvrătiți împotriva părinților voștri, împotriva societății

voastre, împotriva bisericii voastre. Dacă nu faceți asta, nu veți ști
nimic despre extazul pe care îl conține această viață.
Această viață este extrem de frumoasă, Samadhi. Dar numai cei
care o trăiesc o pot cunoaște; nu există nici o altă cale.

Mă întrebați: OSHO, CREDEȚI CU adevărat că ZEN ESTE PLIN

DE ZEST, ZIP, ZAP ȘI ZING?

El este numai asta, nimic altceva.

Zen-ul nu este o religie - renunță la această idee. Zen-ul nu este o

biserică - renunță la această idee. Zen este o abordare total diferită.
Este viata; este sinonim cu viața. Este viața vieții cu o intensitate
atât de mare încât egoul tău dispare în ea, este ars, încât te dizolvi
în viață, căci ești consumat de focul vieții. Și abia atunci poți ști ce
existență frumoasă ți-a fost oferită cadou. Este o bucurie pură
atunci, fiecare moment ... Fiecare moment atunci este un paradis.
Paradisul este acum sau niciodată.

Intrebarea 2:

OSHO,
SUNT ÎNGRIJORAT DE SĂRUTAREA ÎN PUBLIC,
ÎMBRĂȚIȘAEREA ȘI ATINGEREA PE CARE FRUMOASELE
DUMNEAVOASTRĂ SANNIASINE SE SPRIJINĂ ÎN CELE MAI
POTRIVITE MOMENTE, DAR ÎN LOCURI NEADECVATE MAI
DEGRABĂ. INVITĂ DOAR ÎNDRĂGINIREA PUBLICĂ REFULATĂ,
CARE PUNE ÎN PERICOL SIGURANȚA SANNIASIN-ILOR, CÂND
SE POATE EVITA.

SIMT CĂ ESTE O PERIOADĂ ÎN CARE SE SOLICITĂ O

REȚINERE ÎN A FACE ACEST LUCRU ÎN LOCURI PUBLICE
ȘI CINE ESTE MAI BUN PENTRU A INSTRUI SAU A FACE
RECOMANDĂRI SANNIASIN-ILOR TĂI, DECÂT TU? ALTMINTERI,
NICIO PROBLEMĂ ÎN A RĂBUFNI ȘI A SE PLÂNGE DE REACȚIA
PUBLICĂ. TREBUIE ÎNFRUNTATĂ CU ZÂMBET ȘI FĂRĂ
LAMENTĂRI.

CHIAR CEI MAI BUNI FORMATORI DIN EST ȘI PERSONALUL

LOR DIN BOMBAY NU FĂC ACESTEA ÎN PUBLIC, DACĂ EXISTĂ
PLÂNGERI DE ÎNCĂLCARE A CORDURILOR CU SOCIETATEA
INDIANĂ, CĂCI ORICE ACORD RUPT ARE CONSECINȚE
NEPLĂCUTE.

Răspuns:

Ajai Krishna Idkanpal,

Știu despre gaurile din EST! Werner Erhard a fost aici; I-am văzut
„telefonia”. Este om de afaceri. Este cu adevărat evreu - și nu mă
refer la asta metaforic, este un evreu născut. Dar au fost împotriva
afacerilor sale, așa că și-a schimbat numele. Și-a schimbat numele
pentru a arăta german.

Werner Erhard. Un evreu se ascunde în spatele unui nume german!

El nu este interesat de tine – EST este doar un joc - așa că,
desigur, instructorii EST și personalul lor din Bombay nu fac asta în
public.

Ei și-au schimbat complet programul: au făcut un program special

pentru India, conform tradiției, culturii, civilizației indiene. Ei fac
ceva total diferit în California.

Acesta este un fel de mâncare special făcut pentru proștii indieni.

Dacă un indian merge și participă la un program de formare EST
din California, atunci va ști că este un lucru total diferit. Ceea ce vi
se dă în Bombay și Delhi a fost făcut special pentru voi, pentru că el
trebuie să facă afaceri.
El nu este preocupat de iluminarea ta. Și cine a auzit vreodată că
vreun orificiu EST devine luminat? În ziua în care găurile EST încep
să devină iluminate, iluminarea nu va merita.
Bineînțeles că are un acord cu societatea. Dacă doriți să faceți
afaceri cu societatea, trebuie să încheiați acorduri, contracte. Eu nu
am acord cu nicio societate, indiană sau non-indiană. Sunt în
dezacord cu toate societățile. Deci, să vă fie absolut clar, o dată
pentru totdeauna, că nu mă îngrijorează nicio consecință neplăcută.

Și nu mă sfătui că, dacă se întâmplă consecințe neplăcute, atunci

sannyasin-ii mei nu au nicio treabă cu răbufnirea și cu lamentarea
față de reacția publicului.

Ei au toate motivele să răbufnească și să se plângă de reacția

publicului. Vom lupta împotriva ei! Nu mă eschivez. Chiar dacă
murim în luptă, este în regulă, dar vom trăi în felul nostru fără niciun
compromis. A face compromisuri cu prostii, a face compromisuri cu
cei reprimați înseamnă a pierde respectul de sine.

Și de ce ar trebui să fii îngrijorat? Nu ești un sannyasin. Și chiar

dacă vrei să devii sannyasin, nu îți voi da sannyas! Acesta este un
acord și nu îl voi rupe. Nu vreau lași. Ești laș și Werner Erhard este
laș. A fi de acord cu societatea este o lașitate.

Și este un dezertor. A scăpat de soție și copii, de părinți și a rămas

mulți ani ascuns în spatele unui nume fals. El vindea enciclopedii și
de aici și-a învățat întreaga afacere: vânzarea de enciclopedii.

Puțin câte puțin, citind enciclopediile, el trebuie să fi devenit foarte

informat. Și apoi a început să vândă el însuși informațiile. Dar el
rămâne un vânzător, nimic mai mult decât atât. Încă „setează”
enciclopedii pentru copii. Și, desigur, el știe ...
Așa că, mai întâi, a venit în India să studieze - a mers și a întâlnit
mulți oameni - pentru a vedea ce ar fi potrivit pentru proștii indieni.
Și apoi le-a făcut un program. Ei sunt foarte fericiti.
Și atunci nu există niciun angajament. Doar participi în weekend și
ai terminat ... ai devenit absolvent EST! Pur și simplu ați devenit o
gaură EST.

A fi cu mine este un angajament - este periculos. Și nu voi spune

sannyasin-ilor mei ce ar trebui să facă și ce nu ar trebui să facă;
depinde de ei. Sannyasin-ii mei au libertate absolută.

Nu ii voi programa pentru niciun act. Dacă o simt bine, atunci este
doar după ei să decidă unde să se sărute, sau să nu, unde să se
îmbrățișeze, sau nu - este absolut libertatea lor individuală.

Și oamenii care reacționează greșesc! De ce? Care este cauza ...?

Pentru că nu-i îmbrățișează pe ei, nu-i sărută pe ei. Cine sunt ei?
De ce le face rău? Unii și-au reprimat sexualitate și alți monștri urâți
din interiorul lor încep să ridice capul. O mare dorință de a reduce
libertatea celorlalți, o mare dorință de a domina caracterul altora.
India a fost întotdeauna o țară nedemocratică; nu a gustat niciodată
democrația.

Democrația politică pe care am importat-o din Occident pentru

acești treizeci, treizeci și trei de ani, nu funcționează deloc. Nu
poate funcționa din simplul motiv că indienii nu au minte
democratică.

Atitudinea lor de bază este nedemocratică. Deci democrația este o

idee importată. Nu li se potrivește. Se uită mereu unul la celălalt -
ce faci, ce nu faci.

Acum, dacă sannyasin-ii mei intervin în viața lor, atunci cu siguranță

asta este greșit. Dar ei nu se amestecă deloc, își trăiesc viața. Dacă
două persoane se sărută, ele nu se amestecă deloc în viața ta, cu
excepția cazului în care ai o dorință reprimată de a săruta și nu ți-ai
permis să-ți săruți iubitul. Și atunci apare gelozia și sexualitatea ta
începe să apară în tine și trebuie să o reprimi. Mai degrabă decât
să o reprimi, te enervezi pe persoana care te-a făcut conștient de
sexualitatea ta reprimată.

Nu, sannyasin-ii mei nu o vor accepta cu un zâmbet și fără

plângere. Vom lupta pentru asta. Orice este urât trebuie distrus, iar
tot ce este represiv este urât.

Întrebarea 3:
OSHO,
ASTA NOAPTE ZBOR LA PARIS, LUÂND CU MINE ACEST NUME
FRUMOS, PE CARE MI L-AȚI DAT PENTRU NOUL CENTRU,
PRADEEP, O LUMINĂ.

ÎMI PUTEȚI DA UN AJUTOR PENTRU A ÎNȘURUBA ACEASTĂ

LUMINĂ IN MINTA FRANȚEZĂ? ȘI, DEASEMENA NE SPUNEȚI ȘI
O GLUMĂ CU CÂTEVA CUVINTE ÎN LIMBA FRANCEZĂ, PENTRU
A FACE PARISUL SA RÂDĂ?

MULTUMESC, OSHO.

Răspuns:

Anand Toshen,

În ceea ce privește înșurubarea acestei lămpi în mintea franceză,

nu va exista nicio dificultăte.
Mintile franceze sunt la fel ca fasungurile: puteți înșuruba orice fel
de bec. Nu va fi nicio problemă. Este dificil să înșurubați un bec
într-o minte indiană, dar într-o minte franceză o veți face în orice
mod și va ieși bine.

Și ia această glumă cu tine:

Un tată francez și-a surprins fiul în vârstă de zece ani fumând.
Încercând să fie un părinte cu minte deschisă, el a spus cu atenție:
- "Mon fils (Băiatul meu), eu te educ într-o mare libertate. Te las să
ai tot ce vrei, astfel încât să nu se creeze vreun complex în tine.
Alors (Deci), s" il te plait (te rog), fii atent la sfaturile mele. Cred că
ești prea tânăr ca să începi să fumezi".
- "Je ne ...! (Eu nu ...!) Mon oeil!" (Ochii mei!), a răspuns fiul
indignat, "De ce tocmai zilele trecute am futut trei fete? Oh, la la!,
și crezi că nu sunt suficient de mare ca să fumez? "
- "Oh, Mon Dieu! Tu as fait ca?" (Oh, Doamne! Ai făcut tu asta?) Și
cu ce tip de fete? "
- Je ne sais pas (Habar nu am), răspunse băiatul. - Eram prea beat
ca să le observ.