“Prevalenta tulburarilor de personalitate intr-o comunitate”

Autori: Sven Torgersen, Einar Kringlen,Victoria Cramer

1. Cadrul general al cercetarii

Autorii acestui studiu de tip transversal au constatat, ca nu au fost efectuatestudii anterioare,

referitoare la prevalenta tulburarilor de personalitate, pe unesantion reprezentativ, care sa poata fi
extins la intreaga populatie a Norvegiei.Au existat alte doua studii, pe aceeasi tema, insa
esantioanele utilizate s-aurezumat doar la 133 de subiecti in primul studiu, respectiv 799 subiecti, in
cel de-aldoilea. Ca metode folosite in aceste doua studii au fost doar interviurile clinice,astfel
obtinandu-se rezultate, doar cu privire la prevalenta unei singure tulburari de personalitate, intr-un
cadru foarte restrans.Un alt studiu de referinta, pentru autorii acestei cercetari, a fost cel realizat
in1992 de

G.Lewis si M. Booth

, in Marea Britanie, la Londra, intitulat “Diferenteregionale privind sanatatea mintala in Marea

Britanie”. Acest studiu a relevat faptulca la Londra, prevalenta morbiditatii psihiatrice este mult mai
ridicata, decat in altezone ale Marii Britanii. Autorii au aplicat “General Health Questionnaire” si
auobtinut scoruri foarte ridicate in mediul urban, in special pentru cei care locuiau la bloc,
comparativ cu cei care locuiau la case, ori alte tipuri de locuinte cu acces la ogradina, sau orice alt
spatiu deschis.Inca din anul 1930 este cunoscut faptul ca, tulburarile de personalitate
apar preponderent la populatia care traieste in centrele marilor orase. Motivele care staula baza
acestei realitati, nu sunt usor de determinat. Exista doua ipoteze “populare” pe aceasta tema. Prima
vizeaza persoanele cu probleme emotionale care locuiesc incentrele oraselor, in general insingurati
si, cealalta ipoteza se refera la dificultateamentinerii stresului sub control, de catre persoanele care
locuiesc in zone similare.- 2 -

2. Scopul acestui studiu

Cercetatorii angrenati in acest studiu si-au propus sa utilizeze un esantion catmai reprezentativ al
populatiei din Norvegia. Asteptarile lor fiind legate in principalde stabilirea unei corelatii,
intre prevalenta specifica a tulburarilor de personalitatesi factorii demografici.Studiile anterioare au
evidentiat faptul ca, femeile sunt mai predispuse latulburari de personalitate borderline, histrionica
sau dependenta, in timp ce barbatiisunt mai predispusi la a dezvolta tulburari, precum antisociala,
schizoida sauobsesiv-compulsiva.Prin acest studiu cercetatorii si-au propus, de asemenea, sa
urmareasca sidaca tinerii prezinta o predispozitie crescuta pentru tulburari de
personalitateantisociala si borderline.
3. Obiectivele studiului

S-a luat in considerare faptul ca nivelul de educatie poate avea o importantamajora in ceea ce
priveste astfel de tulburari, intrucat poate fi una din cauzeleacestora.Comparativ cu alte tulburari
psihiatrice, s-a considerat ca tulburarile de personalitate sunt mult mai frecvente la o populatie cu un
statut socio-economicscazut.

4. Ipoteze de cercetare

Ipoteza operationala: tulburarile de personalitate sunt mai frecvente inrandul celor care locuiesc in
centrul orasului, in special singuri.In Norvegia, ca de altfel in intreaga Peninsula Scandinava, cuplurile
carelocuiesc impreuna, in relatii stabile, nu sunt in general casatorite. Astfel, s-a preferat

utilizarea variabilei “locuind singur/ locuind impreuna cu un partener”, in locul celeifrecvent uzitate
“casatorit/ necasatorit”.Au fost alese ca variabile independente factorii demografici : varsta, sex,nivel
de educatie, locuind singur/locuind cu un partener, centru, periferie.Variabilele dependente au fost
tulburarile de personalitate: schizoida,schizotipala, borderline, histrionica, narcisica, pasiv-
agresiva, obsesiv-compulsiva,dependenta, antisociala, evitanta, sadica.

5. Metodologia cercetarii

- In vederea selectarii participantilor la studiu s-a utilizat Registrul National din Oslo, care contine
numele si adresele tuturor locuitorilor acestui oras.Grupa de varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani era
compusa din 308.237 indivizi. Dinaceasta populatie, un esantion de 3590 indivizi, a fost selectat dupa
un programcomputerizat. Au fost eliminate din lista initiala: persoanele care nu au putut
ficontactate, cele care nu au dorit sa acorde interviul, persoanele care si-au schimbatdomiciliul si
persoanele decedate. Au ramas, in final, 2053 de subiecti.- Ca instrument de lucru a fost utilizat
Interviul Structurat al DSM-III-R pentru Tulburari de Personalitate (SIDP-R).Intervievatorii au fost
asistente medicale cu experienta, dar si studenti la medicina,cu experienta in astfel de cercetari.
Acestia au fost instruiti in ceea ce privesteefectuarea interviurilor si a inregistrarilor video, pe o
perioada de cateva saptamani.Toate interviurile s-au desfasurat fata in fata cu subiectii, in special la
domiciliulacestora, dar cateva au avut loc si intr-o clinica psihiatrica.Interviul contine 160 de
intrebari, grupate pe 16 sectiuni tematice, cum ar fi: relatii interpersonale, emotii, reactii la situatii
foarte stresante etc.La sfarsitul fiecarei sectiuni se calculeaza un punctaj, conform DSM-III-R, de la 0
la2, cu o scurta descriere a fiecarui scor. Nivelului “0” ii corespunde rezultatul “nu este prezent”, iar
intre nivelurile 1 si 2“prezenta moderata” si respectiv, “prezenta severa”. Obtinerea unui scor intre 1
si 2,indica un criteriu indeplinit.

Acest Interviu (SIDP-R) se bazeaza pe “regula celor 5 ani”, ceea ceinseamna ca se refera la
comportamentul subiectului intervievat, in ultimii 5 ani.Daca personalitatea acestuia s-a schimbat
dramatic in cursul ultimilor ani, dominantarelevanta a personalitatii, va fi cea din ultimii 5 ani.

6. Modul de analiza si interpretare a datelor

- Procedura statististica – Ratele de prevalenta au fost ponderate, luand inconsiderare o usoara
diferenta, dintre esantionul intervievat si populatia in general,dar semnificativa statistic.- Legatura
dintre tulburarile de personalitate si factoriidemografici a fost calculate prin analiza de regresie
logistica si prin analiza deregresie multipla.- Tulburarea de personalitate prevalenta rezultata este
cea evitanta, reprezentand5%, urmata de paranoida 2,2%, histrionica si obsesiv-compulsiva, ambele
intre 1,9%- 2%.Cele mai rare tulburari de personalitate sunt: sadica 0,2%, schizotipala
0,6%,antisociala 0,6 % - 0,7% si tulburarea borderline 0,7%.Din punct de vedere statistic tulburarile
de personalitate antisociala, pasiv-agresiva si obsesiv-compulsiva sunt semnificativ mai des intalnite
la barbati. Deasemenea, tulburarea schizoida este de doua ori mai des intalnita la barbati, dar nueste
semnificativa din punct de vedere statistic.Tulburarile borderline, histrionica si dependenta sunt de
doua ori mai frecvente lafemei, decat la barbati, dar de asemenea, diferentele nu sunt semnificative
statistic.S-a mai observat ca exista o prevalenta in functie de variabila independentasex
(barbati/femei) a tulburarilor de personalitate specifice. Barbatii prezinta un scor mai ridicat pentru
tulburarile schizoida si pasiv-agresiva, iar femeile un scor mairidicat pentru tulburarile histrionica si
dependenta.In general, tulburarile de personalitate au fost diagnosticate frecvent la persoane cu
varste de peste 49 de ani. S-a observat ca majoritatea acestora aveau

studii superioare si medii. Prevalenta la acestia este tulburarea paranoida, dar si

ceaevitanta.Interesant este faptul tulburarea obsesiv-compulsiva este mult mai frecventala subiectii
cu studii superioare si medii, comparativ cu cei fara aceste studii.

7. Rezultate si comentarii

Rezultatele statistice obtinute confirma ipoteza generala, ca persoanele carelocuiesc in centrul

orasului, singure (neavand un partener de viata), sunt mai predispuse la dezvoltarea unor tulburari
de personalitate..De asemenea, se confirma si studiile efectuate anterior, in ceea ce
priveste prevalenta tulburarilor de personalitate, dar in cadrul acestui studiu s-au obtinutscoruri mai
inalte pentru tulburari, precum evitanta, paranoida si schizoida.Doar in Suedia si Germania, alte
cercetari au relevat pattern-uriasemanatoare pentru tulburarea paranoida si evitanta. Nu este foarte
clar, daca vremea a avut vreo influenta in acest studiu, sau trasaturilede caracter specifice
norvegienilor, pot fi comparate cu ale altor nationalitatiscandinave, ori nord-europene.Studiile
efectuate pe pacientii din Norvegia, au demonstrat ca exista o prevalenta a tulburarilor evitanta si
paranoida, comparativ cu studii asemanatoareamericane.Cele doua studii precedente norvegiene,
impreuna cu acesta, par sa confirme faptulca nu exista o influenta genetica in ceea ce priveste
tulburarile de personalitateevitanta, paranoida si schizoida. Poate fi vorba de cativa factori de ordin
cultural side mediu, responsabili pentru dezvoltarea acestor tulburari de personalitate in Norvegia.In
concluzie exista o relativa prevalenta a tulburarilor de personalitate.Unul din sapte indivizi, din Oslo,
au fost identificati ca indeplinind criteriile pentru

Acest Interviu (SIDP-R) se bazeaza pe “regula celor 5 ani”, ceea ceinseamna ca se refera la
comportamentul subiectului intervievat, in ultimii 5 ani.Daca personalitatea acestuia s-a schimbat
dramatic in cursul ultimilor ani, dominantarelevanta a personalitatii, va fi cea din ultimii 5 ani.
6. Modul de analiza si interpretare a datelor

- Procedura statististica – Ratele de prevalenta au fost ponderate, luand inconsiderare o usoara

diferenta, dintre esantionul intervievat si populatia in general,dar semnificativa statistic.- Legatura
dintre tulburarile de personalitate si factoriidemografici a fost calculate prin analiza de regresie
logistica si prin analiza deregresie multipla.- Tulburarea de personalitate prevalenta rezultata este
cea evitanta, reprezentand5%, urmata de paranoida 2,2%, histrionica si obsesiv-compulsiva, ambele
intre 1,9%- 2%.Cele mai rare tulburari de personalitate sunt: sadica 0,2%, schizotipala
0,6%,antisociala 0,6 % - 0,7% si tulburarea borderline 0,7%.Din punct de vedere statistic tulburarile
de personalitate antisociala, pasiv-agresiva si obsesiv-compulsiva sunt semnificativ mai des intalnite
la barbati. Deasemenea, tulburarea schizoida este de doua ori mai des intalnita la barbati, dar nueste
semnificativa din punct de vedere statistic.Tulburarile borderline, histrionica si dependenta sunt de
doua ori mai frecvente lafemei, decat la barbati, dar de asemenea, diferentele nu sunt semnificative
statistic.S-a mai observat ca exista o prevalenta in functie de variabila independentasex
(barbati/femei) a tulburarilor de personalitate specifice. Barbatii prezinta un scor mai ridicat pentru
tulburarile schizoida si pasiv-agresiva, iar femeile un scor mairidicat pentru tulburarile histrionica si
dependenta.In general, tulburarile de personalitate au fost diagnosticate frecvent la persoane cu
varste de peste 49 de ani. S-a observat ca majoritatea acestora aveau

studii superioare si medii. Prevalenta la acestia este tulburarea paranoida, dar si

ceaevitanta.Interesant este faptul tulburarea obsesiv-compulsiva este mult mai frecventala subiectii
cu studii superioare si medii, comparativ cu cei fara aceste studii.

7. Rezultate si comentarii

Rezultatele statistice obtinute confirma ipoteza generala, ca persoanele carelocuiesc in centrul

orasului, singure (neavand un partener de viata), sunt mai predispuse la dezvoltarea unor tulburari
de personalitate..De asemenea, se confirma si studiile efectuate anterior, in ceea ce
priveste prevalenta tulburarilor de personalitate, dar in cadrul acestui studiu s-au obtinutscoruri mai
inalte pentru tulburari, precum evitanta, paranoida si schizoida.Doar in Suedia si Germania, alte
cercetari au relevat pattern-uriasemanatoare pentru tulburarea paranoida si evitanta. Nu este foarte
clar, daca vremea a avut vreo influenta in acest studiu, sau trasaturilede caracter specifice
norvegienilor, pot fi comparate cu ale altor nationalitatiscandinave, ori nord-europene.Studiile
efectuate pe pacientii din Norvegia, au demonstrat ca exista o prevalenta a tulburarilor evitanta si
paranoida, comparativ cu studii asemanatoareamericane.Cele doua studii precedente norvegiene,
impreuna cu acesta, par sa confirme faptulca nu exista o influenta genetica in ceea ce priveste
tulburarile de personalitateevitanta, paranoida si schizoida. Poate fi vorba de cativa factori de ordin
cultural side mediu, responsabili pentru dezvoltarea acestor tulburari de personalitate in Norvegia.In
concluzie exista o relativa prevalenta a tulburarilor de personalitate.Unul din sapte indivizi, din Oslo,
au fost identificati ca indeplinind criteriile pentru

una din tulburarile de personalitate. Varsta, educatia, zona de locuit si nivelul de traitind sa coreleze
cel mai bine cu tulburarile de personalitate.Daca factorii demografici sunt cauzele sau consecintele
tulburarilor de personalitate, se poate demonstra prin studii viitoare, de tip longitudinal,
peesantioane mult mai ample.Un astfel de studiu ar fi interesant sa se realizeze si in Romania,
plecand dela aceleasi ipoteze si luand in calcul variabilele dependente si independente utilizatein
acest studiu, eventual si alte variabile independente (antecedente familiale – divorturi/familii
monoparentale, parinti plecati in strainatate, parinti implicati inactivitati de business, etc.).O
cercetare din 2009 – “Studiu privind sanatatea mentala din Romania” – coordonata de mai multi
medici psihiatri romani si publicata in revista “Managementin sanatate”, arata ca aproximativ o
optime dintre romani, sufera de-a lungul vietii decel putin o tulburare mentala, avand debutul, de
obicei in adolescenta sau lainceputul maturitatii.Romania este deficitara la capitolul cifre si studii
despre prevalenta bolilor psihice, sau a tulburarilor de comportament. Nu exista un registru
al bolnavilor psihici din Romania, dupa cum nu exista nici un sistem centralizat in caremedicii sa
raporteze pacientii. Una dintre aceste deficiente ar fi lipsa banilor, pentruca studiile epidemiologice
sunt foarte costisitoare