CECCAR FILIALA SALAJ

DIRECTIVE EUROPENE SI STANDARDE INTERNATIONALE IN

DOMENIUL CONTABILITATII SI AUDITULUI
(OMFP 3055/2009)
Lect. univ. dr. Sorin Borlea
Lect. univ. dr. Alexandru Tamba
Lect. univ. dr. Ludovica Breban
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

1. Componența situațiilor financiare în primul an

de activitate și ulterior.
2. Auditarea situațiilor financiare anuale – entități
de interes public
3. Administratorul este responsabil de aprobarea
şi dezvoltarea politicilor contabile proprii la
nivelul entităţii;
4. Două subcapitole noi introduse, legate de:
1. Identificarea utilizatorilor de situaţii financiare şi
prezentarea intereselor lor în informaţiile cuprinse în
raportări;
2. Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare.
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

1. Separarea activelor imobilizate de activele

circulante se face ca urmare a adoptării unor politici
contabile adoptate în acest sens, potrivit cărora
această departajare se face având în vedere scopul
căruia îi sunt destinate respectivele active;
2. Continuitatea activităţii poate fi eveniment ulterior
datei bilanţului
Evenimentele ulterioare datei bilanţului se judecă până la data la care
situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
Autorizarea = aprobarea acestora de un consiliul director,
administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării
entităţii, în vederea înintării lor spre aprobare, conform legii.
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

Reguli generale de evaluare :

• Evaluarea la data intrării – (Cost achiziție, producție, Val de
aport, Val justă)
• Valoarea justă determinată de profesionişti de regulă calificați în
evaluare, în funcţie de preţurile similare de pe piaţă (astfel de valori
pot lipsi si atunci specialişti vor alege alte metode de evaluare)
• Cheltuielile de transport atribuibile achiziţiei se includ în costul
de achiziţie (inclusiv când această cheltuială este externalizată)
• Costurile de tranzacţionare aferente valorilor mobiliare pe termen
scurt atribuibile achiziţiei
• Se includ în costul de achiziţie pentru investiţiile netranzacţionabile;
• Nu se incud în costul de achiziţie al investiţiilor tranzacţionabile
• Costul proiectării produselor, element atribuibil costului activelor
• Costurile îndatorării, pot fi incluse în valoarea activului în măsura
în care sunt legate de perioada în care se obţine activul pe termen
lung
• Reguli de încetarea capitalizării, atunci când se realizează
cea mai mare parte a activităţilor necesare obţinerii
activului
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

Reguli de evaluare la inventariere şi la data bilanţului, cu scopul de a se

evalua deprecierile de valoare ale activelor
• Proceduri stabilite de societate, evaluare cu persoane care au pregătire
corespunzătoare.
• Evaluarea deprecierii imobilizărilor prin folosirea de metode bazate pe fluxuri de
numerar
• Sursele de informaţii folosite la deprecierea activelor sunt atât interne cât şi externe:
Ex. de surse externe de informaţii:
• Valoarea de piaţă a scăzut semnificativ;
• Modificări semnificative în mediul trehnologic, comercial şi economic al entităţii
Ex. de surse interne de informaţii:
• Indicii de uzură morală şi fizică a imobilizării
• Modificări semnificative în utilizarea activului şi în modul cum se aşteaptă în viitor să
fie utilizat;
• Scăderea rezultatelor economice ale firmei;
• Fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare este mult
mai mare decât cel prevăzut în buget;
• Scaderea semnificativă a rezultatului din exploatare
• Surse de informaţii interne şi externe utilizate la reluarea deprecierii
imobilizărilor
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

Corectarea erorilor
• Se face la data constatării
• Erori aferente :
• Exerciţiului curent, se înregistrează în contul de profit şi pierddere
• Exerciţiilor precedente:
• Erori nesemnificative - corectarea în rezultatul curent (658/758)
• Erori semnificative - corectarea pe seama rezultatului reportat
(corectarea nu presupune ajustarea informaţiilor comparative din
exerciţiile precedente)
- O eroare este semnificativă, dacă:
- aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor de
informaţii;
- analiza se face în context, având în vedere natura sau valoarea
individuală sau cumulată a elementelor.

Înregistrarea stornărilor anului curent: fie în roşu fie în negru, în

funcţie de politicile contabile adoptate şi programele informatice
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

Tratamentul reducerilor comerciale

primite/acordate (ct. 609 și 709)
 Achiziţia de materii prime la costul de achiziţie
 Costul de achiţiziţie se formează potrivit pct. 51 alin. (1) şi (2)
 Înregistrare contabilă: 301 = 401 10.000

 Reduceri comerciale acordate de furnizor şi primite ulterior facturii –

(5%); [pct. 51, alin. (3) şi (4)]
401 = 609 500

 Reflectarea în contabilitatea furnizorului a reducerilor comerciale

acordate [pct. 51, alin. (3) şi (4)]
709 = 411 500
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

Prezentarea în situaţiile financiare

a reducerilor comerciale şi financiare
acordate şi primite
În contul de profit şi pierdere
 Contul 709 „Reduceri comerciale acordate” diminuează veniturile din exploatare
(rândul 04 se operează cu minus la venituri);
 Contul 609 „Reduceri comerciale primite” diminuează cheltuielile (rândul 16 se
operează cu minus la cheltuieli)

Notă: Reducerile financiare primite de la furnizori reprezintă venituri ale perioadei

[pct. 51, alin. (6)] şi se reflectă cu ajutorul contului 767 “Venituri din sconturi
obţinute”
- la furnizor, aceste reduceri sunt cheltuieli ale perioadei reflectate în contul 667
“Cheltuieli privind sconturile acordate”.
Principalele modificări introduse prin OMFP 3055/2009

Imobilizări corporale
în curs de aprovizionare
 Valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi
beneficiile aferente, dar sunt în curs de aprovizionare:
% = 404 20.000
223 12.000
224 8.000
 Valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de
aprovizionare:
213 = 223 10.000
214 = 224 8.000

 Soldul contului 223 (de 2.000 lei) la finele perioadei de raportare reprezintă
imobilizări corporale cumpărate, aflate în curs de aprovizionare.
 Intrarea imobilizărilor corporale care rezultă din
construcţia acestora de către entitate

 Costuri direct atribuibile (pct. 105)

 Alte cheltuieli direct atribuibile (pct. 52 alin. 2)
 Cheltuieli indirect atribuibile
 Costurile îndatorării care sunt atribuibile construcţiei; exemple:
 dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea
construcţiei;
 comisioanele aferente acestor împrumuturi.
 Costuri care nu trebuie incluse în valoarea construcţiei, nefiind
atribuibile acesteia.
 Imobilizări corporale obţinute din producţie proprie: 231 = 722.
Recepţia finală a imobilizărilor corporale respective: 212 = 231.
 Particularităţi privind costurile
cu imobilizările corporale
 Cheltuielile cu demolarea unei clădiri pentru a fi construită alta sunt cheltuieli ale
perioadei recunoscute potrivit naturii lor, nefiind atribuibile obiectivului nou
construit [pct. 105 (3)]. Exemplu:
 cheltuieli cu demolarea efectuate de entitatea în cauză (materiale, salarii
etc.)
6xx = % 10.000 lei
3xx 1.000 lei
4xx 9.000 lei
 cheltuieli cu demolarea efectuate de către terţi

628 = 401 12.000 lei

 Recunoaşterea în cheltuielile perioadei a valorii neamortizate a clădirii demolate

[pct. 105 (3)]:
% = 212 100.000 lei
2812 90.000 lei
6583 10.000 lei

 Recunoaşterea în costul unei imobilizări corporale a costurilor estimate iniţial cu

demontarea, mutarea şi refacerea amplasamentului la suma de 10.000 lei [pct. 105 (4)]
213 = 1513 10.000 lei
 Vânzarea imobilizărilor urmată de preluarea
acestora în leasing (leaseback)
pct. 102

Leasing financiar :512 = 167

Leasing operațional: vânzare + preluare
 Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului

 se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi ajustările

cumulate din depreciere sau la valoarea reevaluată;

Amortizarea
 la stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere
duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora;
 în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, poate fi
justificată revizuirea duratei de amortizare;
 dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu
ocazia reevaluării acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de
utilizare economică;
 amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie
de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea
care le are în proprietate;
 investiţiile efectuate la imobilizările corporale luate cu chirie se
amortizează pe durata contractului de închiriere
Exemplu:
 cheltuieli cu investiţiile la imobilizările corporale luate cu chirie 30.000
lei în anul 2007:
231 = 722 30.000
 punerea în funcţiune pe data de 22 decembrie 2007
212 = 231 30.000
 contractul de închiriere expiră la 31 decembrie 2015
 regimul de amortizare stabilit de chiriaş pentru această investiţie este
amortizare liniară
 durata de amortizare 8 ani
 cheltuiala anuală cu amortizarea pe durata celor 8 ani:
6811 = 2812 3.750
 la expirarea contractului de închiriere
2812 = 212 30.000
Notă: În funcţie de clauzele cuprinse în contractul de închiriere,
investiţiile respective pot fi transferate (donate) sau cedate (cu
plată) proprietarului, utilizând documentele legale pentru astfel de
operaţiuni şi având în vedere incidenţele TVA.

 regimuri (metode) de amortizare: liniară, degresivă; accelerată;

amortizarea calculată pe unitatea de produs sau serviciu;

 duratele de amortizare estimate iniţial şi metodele de

amortizare se pot modifica, reestimările respective conducând la o
nouă cheltuială cu amortizarea;

 înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se

constată (la inventariere) o depreciere ireversibilă
681 = 281
 Principalele reguli de reevaluare
 Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate astfel încât valoarea
contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea
justă de la data bilanţului;
 Valoarea justă a imobilizării corporale trebuie să fie, în general, valoarea lor de
piaţă determinată prin evaluare;
 Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan
pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale
a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite;
 Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care
face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există o piaţă activă
pentru acea imobilizare;
 Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există
o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus
ajustările cumulate de valoare;
 Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări)
nu constituie reevaluare în sensul cerinţelor reglementărilor contabile;
 Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin
referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie
valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările
cumulate de valoare.
 Ajustări pentru depreciere în cazul
imobilizărilor corporale care nu au făcut
obiectul reevaluării

Ajustări pentru depreciere în cazul

imobilizărilor corporale care au făcut
obiectul reevaluării
 Compensaţii de la terţi
 „În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale,
creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea,
precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt
operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza
documentelor justificative”
(pct. 116 alin. (1) din reglementările contabile).

 Pe această bază, deprecierea unui activ se evidenţiază în contabilitate la

momentul constatării acesteia.
Exemplu: Scoaterea din evidenţă a unui echipament asigurat care a suferit avarii majore
şi nu mai poate fi reparat
% = 2131 10.000
2813 6.000
6583 4.000

 Compensaţiile de la societatea de asigurări se evidenţiază pe seama

veniturilor, conform contabilităţii de angajamente, în momentul în care se
stabileşte dreptul entităţii de a le încasa, exemplu:
461 = 7581 4.000
 Precizări privind recunoaşterea
imobilizărilor necorporale
 Listele de clienţi nu se recunosc ca imobilizări necorporale
[pct. 72 (5)];
 Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau
din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se recunoaşte
[pct. 73 (3)];
 La cheltuielile de dezvoltare pot fi înscrise şi cheltuielile de
explorare şi evaluare a resurselor minerale (cu excepţia acelor
active care sunt clar încadrate ca imobilizări corporale: vehicule
şi echipamente de forare etc.) [pct. 79 (1)];
 Pentru a determina dacă cheltuielile de explorare şi evaluare
se recunosc ca imobilizări necorporale trebuie luat în
considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu
descoperirea resurselor minerale.
Exemplu:
Societatea “X” cu profil de explorări geologice
achiziţionează: drepturi de a explora într-o anumită zonă
geologică şi studiile topografice şi geologice necesare.

Înregistrare contabilă
203 = 404
analitic: drepturi de explorare
analitic: studii topografice
analitic: studii geologice

Cheltuielile respective se amortizează pe perioada

contractului sau pe durata de utilizare, iar în cazul în care
durata respectivă depăşeşte cinci ani trebuie prezentate
informaţii în note.
 Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile
comerciale, drepturile şi activele similare
Situaţia în care concesiunea nu se poate recunoaşte ca activ:
 contractul între părţi nu stabileşte valoarea totală a
concesiunii ci valoarea redevenţei datorate;
 la expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat
în concesiune;

Înregistrări contabile:
- redevenţele datorate pe toată durata concesionării se înscriu în debitul
contului 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii…”
- înregistrarea redevenţei aferente perioadei de plată (lună, trimestru):
612 = 401
şi concomitent suma respectivă se înregistrează în creditul contului 8036.
- achitarea datoriei faţă de furnizorul bunului:
401 = 5121
- la încheierea perioadei de concesionare, odată cu plata ultimei redevenţe
contul 8036 se soldează.
 Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile
comerciale, drepturile şi activele similare
Situaţia în care concesiunea se poate recunoaşte ca activ:
 contractul de concesiune stabileşte durata concesiunii şi valoarea totală a acesteia,
precum şi valoarea redevenţei (lunare, trimestriale) de plată;
 la expirarea perioadei de concesionare se restituie bunul luat în concesiune.

Înregistrări contabile:
- concesiunea este recunoscută ca activ:
205 = 167
şi concomitent valoarea concesiunii se reflectă în debitul contului 8038
- înregistrarea amortizării lunare a concesiunii:
6811 = 2805
- achitarea redevenţei datorate pentru lună, trimestru:
167 = 5121
- la expirarea duratei contractului, după amortizarea integrală, se
înregistrează restituirea imobilului şi a terenului aferent şi, implicit, scoaterea
din evidenţă a concesiunii primite:
2805 = 205
şi concomitent credit cont 8038
 Fondul comercial
 se recunoaşte, de regulă, la consolidare [pct. 83 (1)];
 în situaţiile financiare individuale se poate recunoaşte
cu ocazia transferului activelor şi datoriilor primite.
Evaluarea valorii juste a acestora se efectuează, de regulă,
de către profesionişti calificaţi în evaluare;
 fondul comercial generat intern nu se recunoaşte ca
activ;
 fondul comercial se amortizează de regulă, în cadrul
unei perioade de maximum cinci ani sau într-o perioadă
mai mare cu condiţia să nu depăşească durata de utilizare
economică a activului.
 Alte imobilizări necorporale
 Imobilizarile necorporale nu fac obiectul
regurilor de evaluare alternative (nu pot fi
reevaluate)
Programele informatice se amortizează pe
durata prevăzută pentru utilizarea lor
Programele informatice achiziționate împreună
cu licențele de utilizare sunt contabilizate separat
daca e posibil acest lucru.
 Imobilizări financiare
Definirea intereselor de participare = drepturile în
capitalurile altor entităţi, reprezentate sau nu prin titluri, care
prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi sunt
destinate să contribuie la activităţile entităţii.

Deţinerea unui interes de participare, atunci când

depăşeşte un procentaj de 20%
Contravaloarea imobilizări financiare primite cu titlu
gratuit se înregistrează în contrapartidă cu contul 1068
“Alte rezerve”

Împrumuturile acordate terţilor se înregistrează în

conturile de creanţe imobilizate, în baza contractelor
încheiate pentru care entitatea percepe şi dobânzi
 Stocuri
o Completarea definiţiei activelor circulante - scopul
final al deţinerii este tranzacţionarea sau după caz se
va consuma în cursul normal al unui ciclu de
exploatare;
o În categoria stocurilor sunt incluse:
o Active cu ciclu lung de fabricaţie (complexuri de locuinţe) dacă
acestea au fost realizate în scopul vânzării.
o Regimul terenurilor
o Imobilizare sau stoc
o Teren supus construirii în vederea vanzării, contabilizat
in funcie de intelegerile contractuale (in valoarea
constructiei sau separat la stocuri)
o Transferul de la imobilizări la stocuri (valoarea ramasa, iar
rezerva din reevaluare realizată)
o De la stocuri la imobilizări (transferul la data schimbării
destinaţiei la valoarea la care erau înregistrate în
contabilitate
o Inregistrate distinct, stocurile cumpărate pentru care s-au
transferat riscurile şi beneficiile dar sunt in curs de
aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare
 Stocuri
• Regula generală de înregistrare în contabilitate a
stocurilor (la intrare)
= se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor
Sunt și situaţii în care datele de transfer ale controlului
şi proprietăţii nu coincid cu data livrării, cum ar fi:
• Bunuri vândute în consignaţie sau stocuri la dispoziţia
clientului;
• Stocuri gajate livrate creditorului;
• Bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă
factura
• Bunuri livrate şi nefacturate pentru care s-a făcut
transferul de proprietate
• Bunuri vândute şi nelivrate, transferul proprietaţii este
efectuat
 Stocuri
• Explicitarea utilizării inventarului
intermitent:
• Inventarierea faptică efectuată conform
politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele
perioadei de raportare fiscală
• Se face cu respectarea normelor de
inventariere
• Nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în
situaţia în care se aplică metoda global-
valorică.
 Investiţii pe termen scurt
• Contravaloarea acţiunilor pe termen scurt
primite cu titlu gratuit se înregistrează în
contrapartidă cu contul 768 “Alte venituri
financiare”.
• Depozitele bancare pe termen scurt intră în
categoria investiţiilor pe termen scurt
• Constituirea depozitelor bancare pe termen
scurt în valută la cursul de schimb valutar
comunicat de BNR la data constituirii.
• Lichidarea depozitelor la cursul de schimb
valutar comunicat de BNR la data lichidării.
• Diferenţele de curs între cele două date sunt
venituri sau cheltuieli, după caz
 Disponibilităţi
• La finele fiecărei luni se face evaluarea disponibilităţilor
şi altor elemente de trezorerie în valută la Cursul valutar
comunict de BNR în ultima zi bancară din lună.
Diferenţele pe venituri şi cheltuieli
• Lichidarea acreditivelor în valută la Cursul comunicat
de BNR la data operaţiunii de lichidare. Înregistrate pe
venituri respectiv cheltuieli financiare.
• Plăţi suportate din avansuri de trezorerie în valută se
recunosc la cursul de la data efectuării sau la cursul de
la data decontării.
• Avansuri de trezorerie acordate şi nedecontate până la
data bilanţului se evidenţiază, în funcţie de natura
creanţei, fie în debitori diverşi (ct. 461) fie în conturile de
personal (ct. 4282 “Alte creaţe în legătură cu
personalul)
 Terţi
• În conturi de terţi se înregistrează
distinct operaţiunile de scontare,
forfetare şi alte operaţiuni efectuate cu
instituţiile de credit
• Definirea scontului comercial şi a
activităţilor de forfetare
• Efecte comerciale neajunse la scadenţă
se înregistrează extracontabil in contul
8037 ”Efecte scontate neajunse la
scadenţă” și se menționează în note
 Terţi
• Tratamentul contabil al creanţelor şi datoriilor exprimate
în valută a căror decontare se face în lei sunt asimilate
elementelor exprimate în valută;
• Iniţial o tranzacţie în valută trebuie contabilizată la Cursul
comunicat de BNR de la data tranzacţionării
• Datoria cu leasingul financiar în valută se înregistrează la
Cv de la data acordării finanţării. Dacă aceasta este zi
nebancară se utilizează Cv din ultima zi bancară
anterioară acesteia. (Reguli aplicabile şi pt. Leasingul
financiar în lei cu decontare în funcţie de cursul unei
valute)
 Terţi
• Evaluarea datoriilor şi creanţelor în valută şi a
celor cu referinţă în valută se face lunar:
• La decontare în cadrul aceleaşi luni în care a fost
înregistrată iniţial
• Decontată într-o lună ulterioară (diferenţe
recunoscute în fiecare lună)
• Soldurile se evaluează la finele lunii la Cv comunicat
de BNR din ultima zi bancară a fiecărei luni
• Diferenţele de Cv se înregistrează în venituri şi
cheltuieli financiare
• Aceste reguli se aplică şi subunităţilor fără
personalitate juridică ce desfăşoară activitatea
în străinătate şi aparţin persoanelor juridice
române
 Terţi
• Scăderea din evidenţă a creanţelor şi
datoriilor prescrise se face numai după ce s-
a demonstrat că au fost efectuate
demersurile pentru decontarea acestora
• Corectarea înregistrărilor în situaţia returnării
mărfurilor de către clienţi se fac în toate
conturile implicate cu ocazia vânzării (ct. 411,
ct. 707, ct. 607, ct. 371).
• Creanţele incerte se înregistrează în ct. 4118
dacă este vorba de clienţi incerţi şi în analitice
distincte ale conturilor de creanţe altele decât
clienţii
 Terţi
• Participarea personalului la profit se
recunoaşte pe seama unui provizion
dacă se îndeplinesc condiţiile de
recunoaşterea provizioanelor.
• O obligaţie curentă a acestor plăţi este
numai atunci când entitatea nu are o altă
alternativă să facă aceste plăţi. Provizionul
se va relua în anul în care se va face plata
primelor
 Terţi
• Beneficii acordate angajaţilor sub formă de acţiuni proprii
sau alte instrumente de capital propriu sunt înregistrate la
data acordării beneficiilor la valoarea justă, de la această
dată, în contul 644”Cheltuieli cu remunerarea în instrumente
de capital propriu” în contrapartidă cu ct. 1068 “Alte
rezerve”
• Data acordării= data la care entitatea şi angajaţii înţeleg şi
acceptă condiţiile sau trebuie supuse unui proces de
aprobare
• Cheltuielile se înregistrează în funcţie de condiţiile stipulate
între părţi cu privire la intrarea în drepturi a instrumentelor
de capital acordate.
• Plăţile anticipate privind impozitul pe profit se înregistrează
în analitic distinct în contabilitate (ct. 4411)
 Terţi
• Cheltuielile cu achiziţia certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră, care
privesc perioadele următoare se
înregistrează în contul 471, iar evidenţa
acestor certificate se ţine extracontabil
în contul 806 “Certificate de emisii de
gaze cu efect de seră”
• Tranzacţiile neelucidate se
înregistrează provizoriu în contul 473 si
vor fi clarificate într-o perioadă de
maxim 3 luni.
 Elemente extrabilanţiere
• Se completează lista cu exemple
privind elementele extrabilanţiere
• Cerinţe de prezentare a informaţiilor cu
privire la aceste elemente în notele
explicative de la situaţiile financiare
• Conturi noi introduse:ex. 807 “Active
contingente”
808 “datorii contingente
8038”Bunuri publice primite în
administrare, concesiune şi cu chirie”
 Provizioane
• Completări cu privire la constituirea provizioanelor
• Prin provizione se acoperă datorii care la data
bilanţului este probabil să existe sau vor exista cu
certitudine, incertă fiind numai valoarea sau data la
care vor apărea;
• Provizioanele nu pot fi utilizate pentru deprecierea
activelor
• S-au introdus noi elemente în lista provizioanelor (ex.
Dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte elemente
similare, Prime ce urmează a se acorda personalului
din profitul realizat conform legii)
• Referitor la provozioanele constituite pentru
restructurări efectuate la nivelul grupului, atunci un
astfel de provizion se recunoaşte atât la nivel
individual pentru entitatea afectată de restructurare
 Provizioane
• Explicaţii suplimentare privind:
• Provizionul pentru pensii se referă la:
• Sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajaţii
părăsesc entitatea
• Determinarea lor se face ţinând seama de vârstă,
vechime în muncă şi rotaţia personalului
• Se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase
până la pensie
• Provizionul pentru impozite
• Constituite pentru sume de plată datorate statului
în condiţiile în care sumele respective nu sunt
reflectate ca datorie în relaţie cu statul (ex de
impozite. Operaţiuni de control nefinalizate,
procese în instanţă, rezerve din facilităţi fiscale
 Alte provizioane
Cuprind:
- beneficii datorate angajaţilor în situaţia întreruperii unui
contract de muncă înainte de termenul normal, fără acceptul
acestuia;
- cheltuieli pentru protejarea mediului înconjurător
- alte obligaţii asumate cu terţe părţi.

 Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile

estimate [pct. 229 (1)];
 Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost
iniţial recunoscute [pct. 232 (2)].
 Subvenţii
• Prevederi suplimentare privind
conectarea veniturilor şi cheltuielilor:
• Dacă într-o perioadă se încasează
subvenţii aferente unor cheltuieli care nu
au fost încă efectuate, subvenţiile primite
nu reprezintă venituri ale acelei perioade
curente
• Subvenţiile pentru investiţii se
transpun din conturile din clasa 1 (131)
în conturi din clasa 4 (ct. 475)
 CAPITAL ŞI REZERVE
 La elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul financiar
de capital. Conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete
sau cu capitalurile proprii ale entităţii. (pct. 240)
 Bunurile de natura patrimoniului public, primite în administrare, nu se
evidenţiază în conturi bilanţiere. (pct. 242)
 Scoaterea din evidenţă a unui bun care a constituit aport la capitalul social
nu modifică capitalul social, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege [pct.
243 (5)]
 Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o
corecţie a capitalului propriu [pct. 244 (1)]:
• acţiuni proprii răscumpărate la preţul de achiziţie:
109 = 512
• reducerea capitalului cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi
anulate:
 • acţiuni proprii răscumpărate vândute la o valoare mai mare decît
valoarea de răscumpărare:
461; 512 = %
109
141
• diferenţe reprezentând valori de vânzare mai mici decât valoarea
de
răscumpărare:
149 = 109
 Diferenţele de curs dintre momentul subscrierii acţiunilor şi momentul
vărsării contravalorii acestora se recunosc la venituri sau cheltuieli
financiare, după caz
[pct. 244 (3)]
456 = 1011 10.000 Euro x 4 lei =
40.000 lei
5124 = %
456 10.000 Euro x 4 lei =
40.000 lei
 Prime legate de capital
 Instrumente de capitaluri cedate cu titlu gratuit
149 = 109
 Cheltuielile efectuate pentru emiterea instrumentelor de capitaluri
proprii, atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile de a fi imobilizate cu
ajutorul contului 201:
149 = %
512
531
462
 În notele explicative, trebuie cuprinse informaţii referitoare la operaţiunile
care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entităţii [pct. 244 (8)].
 Primele legate de capital: de emisiune, de fuziune, de aport şi de
conversie.
Notă: conturile corespunzătoare primelor legate de capital
 Prime legate de capital
 valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării,
aportului la capital şi/sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni:
456 = 104

 prime de capital încorporate în capitalul social:

104 = 101

 prime de capital transferate la rezerve:

104 = 106

 prime de capital utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile ale

exercitiilor precedente:
104 = 117
 Rezerve din reevaluare
 Rezervele din reevaluare trebuie evidenţiate pe fiecare imobilizare
corporală în parte şi pe fiecare operaţiune de reevaluare [pct. 246
(1)];
 Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în
limita soldului creditor existent, aferent imobilizării respective [pct.
246 (2)]. Soldul contului 105 “Rezerve din reevaluare” nu poate fi
debitor;
 Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale nu pot fi
distribuite [pct. 246 (3)];
 Surplusul din reevaluare, reflectat în contul 105, trebuie capitalizat
prin transferul în contul 1065, atunci când acest surplus reprezintă un
câştig realizat:
- la scoaterea din evidenţă a activului;
 Rezerve din reevaluare
 Rezultatul operaţiunii de reevaluare:
211, 212, 213, 214 = 105
 Capitalizarea surplusului din reevaluare:
105 = 1065
 Diminuări ale rezervei din reevaluare urmare reevaluărilor
ulterioare:
105 = 211, 212, 213, 214
 Ajustarea amortizării cumulate, în situaţia efectuării reevaluării prin
aplicarea unui indice:
105 = 281
 Soldul creditor al contului 105 trebuie să reflecte rezerve din
 REZERVE
Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve:
rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte
rezerve
• rezerve legale provenite din profitul brut contabil:
129 = 1061
• rezerve constituite din profitul net realizat în exerciţiile anterioare,
pe baza hotărârii AGA:
117 = 106
• capitalizarea surplusului din reevaluare:
105 = 1065
• primele de capital transferate la rezerve
104 = 106
• diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a
participării în natură la capitalul altor entităţi şi valoarea neamortizată
• majorarea valorii participaţiilor deţinute în capitalul altor entităţi, ca
urmare a încorporării rezervelor în capitalul social al acestora:
261, 263, 265 = 1068
• valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor:
644 = 1068
• câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii, tranferate la rezerve:
141 = 1068

Utilizarea rezervelor
• rezerve utilizate pentru majorarea capitalului social:
106 = 101
• rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile:
106 = 117
• diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a
participării în natură la capitalul altor entităţi şi valoarea neamortizată
a imobilizărilor care au făcut obiectul participaţiei, transferate la
venituri, cu ocazia cedării participaţiei:
106 = 764
• transmiterea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi, în cadrul
operaţiunilor de reorganizare:
106 = 456
• pierderi din emiterea, răscumpărarea, vânzarea şi cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri, acoperite din
rezerve:
106 = 149
• ajustarea rezervei în cadrul operaţiunilor de consolidare:
106 = 501
 Rezultatul reportat
 Reflectă rezultatul exerciţiului precedent (sau o parte a acestuia)
nerepartizat de către AGA, pierderea neacoperită şi rezultatul
provenit din corectarea erorilor contabile.
 Se constituie din:
• profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, preluat la
începutul exerciţiului următor în rezultatul reportat:
121 = 117
• pierderile contabile ale exerciţiilor precedente acoperite din
primele de capital şi din rezerve:
104, 106 = 117
• rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor
contabile, constatate în exerciţiul curent şi care privesc exerciţiul
precedent:
411, 461 etc. = 117
 Rezultatul reportat
 Se utilizează pentru:
• acoperirea repartizării profitului net realizat în exerciţiile
precedente:
117 = %, 1068, 117, 446, 457
• rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor
corectate în exerciţiul curent, provenind din exerciţiile precedente:
117 = 401, 404, 431, 438, 441, 4423, 446, 447, 448,
462 etc.
• majorarea capitalului social, potrivit legii:
117 = 101
• soldul debitor reprezintă pierderea neacoperită
CONTROL INTERN- principalele obiective
(O.M.F.P. 3055/2009) – pct. 309
 Asigurarea conformitatii activitatilor entitatii cu legislatia
in vigoare;
 Buna functionare a activitatilor interne a fiecarei entitati
cu respectarea deciziilor responsabililor;
 Eficacitatea operatiunilor entitatii si utilizarea eficienta a
resurselor;
 Masuri pentru prevenirea riscurilor;
 Asigurarea fiabilitatii informatiilor financiare furnizate
prin raportarile financiare.
 Componente ale controlului intern:

 Definirea clara a responsabilitatilor, resurse si proceduri

adecvate, modalitati si sisteme de informare, instrumente si
practici adecvate
• responsabilitati pe fiecare structura interna
prevazuta de organigrama entitatii;
• resurse umane cu pregatire profesionala adecvata,
angajate, promovate si motivate pe criterii de competenta,
precum si resurse materiale si financiare corespunzatoare
activitatilor derulate;
• proceduri adecvate fiecarei activitati derulate de
entitate;
 Componente ale controlului intern:
 Difuzarea interna de informatii pertinente si fiabile necesare
exercitarii responsabilitatilor;
 Existenta tehnicilor de depistare si evaluare a riscurilor (riscuri
generale, riscuri specifice);
 Activitati corespunzatoare de control intern pentru fiecare activitate,
proces;
 Supravegherea permanenta si monitorizarea functionarii
controlului intern astfel incat:
• fiecare responsabil sa se organizeze pentru a-si conduce activitatea;
• fiecare responsabil sa stabileasca sarcinile personalului care intra in sfera
sa
de raspundere;
• sa asigure proceduri concrete de lucru;
• sa asigure un sistem de informare coerent;
 Control intern contabil si financiar
- principalele obiective -

 conformitatea informatiilor financiare si contabile

cu reglementarile aplicabile;
 protejarea activelor entitatii;
 prevenirea si detectarea fraudelor si neregulilor
financiare;
 fiabilitatea situatiilor financiare anuale publicate
si a altor informatii communicate pietei;
 Controlul intern si conformitatea cu
reglementarile contabile aplicabile:
 organizarea contabilitatii;
 stabilirea politicilor contabile si elaborarea manualului de politici
 stabilirea si aprobarea procedurilor specifice si a manualuiui de
proceduri:
• procedura de organizare a gestiunilor si evidentei analitice
a bunurilor;
• procedura de inventariere;
• procedurile privind sistemul de documente financiar
contabile;
 asigurarea infrastructurii informatice si adoptarea programelor
informatice corespunzatore;
 asigurarea exactitatii si exhaustivitatii inregistrarilor contabile.