Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Antichitatea romana:
Evul mediu:
1162- Senatul Romei declară Columna lui Traian “obiect 1119, Columna lui Marc
protejat”. Aureliu (ca şi cea a lui Traian)
erau concesionate pentru a fi
“astfel încât să nu fie nicicând distrusă sau mutilată, ci folosite ca puncte de belvedere
păstrată pentru onoarea poporului Roman, atât timp cât de câtre pelerini
lumea va exista.”4
1
Argument al lui Piranesi din Parer su l'Archittetura, 1765
2
Cevat Erder, Our Architectural Heritage: From Consciousness to Conservation, UNESCO, Museums and Monuments
XX, 1986, p.57.
3
Cevat Erder, op.cit., p.58
2
Renaşterea:
priveşte MONUMENTUL CA MODEL = recunoaştere a valorii 1337, Petrarca este primul care
creaţiei. condamnă distrugerile
mărturiilor trecutului în Roma
Monumentul este cercetat, descris, relevat, interpretat teoretic şi
Prima cercetare, -1375,
artistic
Giovanni Dondi
dar nu este protejat
Colosseum-ul devine cariera de piatra pentru palatele Romei6 “Roma Instaurata”- descriere a
Teatrul lui Marcellus transformat în palat Romei, Flavio Biondo-1466
Forul Nerva - bolţile Teatrului lui Marcellus - măcelarii
sticlarii ocupă Termele lui Agrippa Leon Battista Alberti, în De Re
vânzătorii de peşte ocupă porticul Octaviei Aedificatoria, vol. 10:
tăbăcarii ocupă Statium Domitian "corectarea greşelilor": greşeli
producătorii de var şi de funii ocupă Circus Flaminius mentale şi greşeli manuale
lumânărarii ocupă Porticul lui Balbo îndreptăţesc a fi corectate, în
Bazilica paleocrestina a Sf. Petru - demolata 1506, Papa Iulius II scopul creării unui lucru nou şi
Monumentul trebuie cunoscut nu atât pentru a fi protejat cât perfect
pentru a fi întrecut.7
San Francesco-Rimini,
Antichitatea clasică greco-romană este singura perioada “perfecţionat”.(L.B.Alberti.)
considerată a fi produs valori (Antichităţi).
Rafael: plan al monumentelor antice din Roma în vederea Bazilica-Vicenza, “una suave
cercetării lor arheologice. armonia” (A.Palladio.)
Leon X îl numeşte pe Rafael inspector al monumentelor antice Michelangelo, Sta. Maria degli
(“Commissario delle Antichita”) şi scrie despre activitatea sa : Angeli, Roma (termele lui
“a studiat ruinele minuţios şi le-a măsurat cu competenţă. A citit despre Diocleţian): păstrarea spaţiului
ele din autorii antici şi a comparat ce a citit cu ce a putut vedea rămas. interior şi a orientării ne-
Mare i-a fost durerea când a văzut cadavrul acestui nobil oraş [Roma], canonice
care fusese cândva regina lumii, astăzi atât de desfigurat.”
Rafael: „Prin conservarea
Rafael despre vestigiile Romei Antice (Scrisoarea către Leon X): exemplului anticilor,
Sanctitatea Voastră va încerca
a le egala şi a le depăşi(...)”
„Căci, atunci când contemplez vestigiile (...) şi când examinez raţiunea
divină a anticilor, deseori îmi explic de ce multe lucruri care lor le erau
facile nouă ni se par imposibile. (...) Am îndrăzneală să spun că
(...) am deprins o anumită cunoaştere a arhitecturii antice. Pe de o parte această nouă Romă pe care noi
o contemplăm astăzi în toată
4
Decretul stabilea pedeapsa cu moartea pentru cei ce-l incalcau, precum si confiscarea de catre trezorierie a averilor lor
- F.A.Gregorovius, History of the City of Rome in the Middle Ages, AMS Press, New York, 1967, vol IV, pp 685-6
5
Confundat cu Constantin cel Mare
6
Palazzo Barberini (Bernini) este ridicat cu piatră din Colosseum ("Quodnon fecerunt Barbari fecerunt Barberini").
7
Exceptie constituie restaurarea bisericilor din Ravenna, inlaturand efectul apelor freatice prin suprainaltare.
3
acest lucru îmi provoacă o imensă plăcere prin cunoaşterea a atât de splendoarea şi frumuseţea ei, cu
multe lucrări excelente, dar pe de altă parte încerc o imensă durere palatele, bisericile şi celelalte
atunci când văd, asemeni unui cadavru, această nobilă cetate ce a fost edificii, este toată făcută cu
regină a lumii şi care este în mod lamentabil ruinată şi vandalizată.” varul extras din marmurele
antice.”
Rafael despre sensul monumentelor şi protecţiei lor (Scrisoarea
către Leon X): „Dar de ce ne-am plânge noi
de Goţi şi de vandali ca şi de
„Este o datorie pentru orişicine să îşi iubească patria şi părinţii, astfel atâţi alţi inamici tenece ai
încât mă simt dator să folosesc toate forţele mele cele slabe pentru a latinităţii, atunci când aceia
conserva, atât cât este posibil, o formă de viaţă imaginii sau mai degrabă care, ca nişte părinţi ori tutori
umbrei acestui oraş care este de fapt patria tuturor creştinilor, şi care a ar fi trebuit să protejeze aceste
fost cândva atăt de puternică încât oamenii începuseră să creadă că ea rămăşiţe lipsite de apărare au
singură fusese plasată sub înalturi deasupra soartei şi că, în contra legilor contribuit în schimb de mult la
naturii, ea a fost extrasă morţii şi promisă eternităţii. Dar se pare că ruina şi distrugerea anticei
timpul, invidios în faţa gloriei umane, şi prea puţin încrezător în propria sa Rome.”
putere s-a asociat cu soarta dar mai ales cu barbarii ignoranţi pentru a
distruge această mândră cetate.” Proiect de raport (scrisoare)
către Leon X
Papa Nicolae V(1447-55): proiecte ambiţioase de asanare şi Alberti propune o spină între
reconstruire a Romei Castel S. Angelo şi Vatican, cu
arcade, în stilul forurilor
Sixtus al IV lea (1471-1484): fondatorul primului muzeu public, romane, despărţind Vaticanul
de Cetatea Romei
M. Capitolin, şi al bibliotecii Vaticanului.
Francisc I întâlneşte pe Clement VII la Marsilia (1533) şi Plantarea de obeliscuri, statui şi
vizitează Nîmes, dând ordine ca Maison Carrée să fie degajată de fântâni la intersecţii şi în pieţe,
lărgirea traseeor de pelerinaj
construcţii şi pusă mai bine în valoare
Domenico Fontana şi Sixtus al V lea (1585-90): reorganizarea
Romei8, (cca 20 puncte de veneraţie).
Ordonanţa 'de conservare' a
Primele iniţiative de protecţie: antichităţilor romane din
Nîmes, data de câtre Anne de
Montmorency (15489)
1452: Edict privitor la amendarea (10 galbeni) celor care aruncă
gunoi peste edificiile antice din Piaţa Navona Consilium Tridentum (1545-63)
stabileşte măsuri împotriva
1462: Edictul lui Pius al II lea prin care se interzice demolarea folosirii improprii a pieselor
construcţiilor antice din Roma şi împrejurimi sacre din biserici odată cu
refacerea sau renovarea lor şi
Între 1624 şi 1685, decrete interzicând exportul de obiecte de artă completarea lor "în stil".
şi săpăturile neautorizate.
1630 - Director General al
Inscrierea antichităţilor şi a mărturiilor arheologice într-o Antichităţilor - numit de Gustav
formulă legală de protecţie - Suedia al II-lea al Suediei
8
Proiect de refolosire a Colosseumului în manufactură de lână (parterul utilizat pentru prelucrarea lânii iar etajele
superioare folosite pentru cazarea muncitorilor.
9
"Trecând prin numitul oraş, am văzut mari edificii antice, faţă de care cunoscătorii resimt delectare şi profit pentru arta
arhitecturii, ornamente ale tărâmului Languedocului şi străluciri ale acestui regat, şi pentru ca nimeni din sus-numitul
oraş să nu ascundă, să ruineze şi să demoleze acele antichităţi, cerem ...tuturor posesorilor sus menţionatelor case antice
de a nu demola cele antichităţi şi nici o cladire nouă să nu poată să le acopere sau ascundă... fără ca în prealabil să vă
cheme ca, împreună cu oamenii regelui din zisul oraş, să faceţi vizita...", apud Jean-Pierre Babelon, Andre Chastel,
op.cit. p.135
4
13
Catedrala din Chartres stă fără acoperiş câţiva ani iar Notre Dame de Paris îşi pierde fleşa, precum Sainte Chappelle,
datorită prezenţei unei coroane pe acest element.
14
xxx, Le Patrimoine, op.cit. p.15. În aceeaşi lucrare este evocată intervenţia unui deputat care declară despre Porte
Saint-Denis următoarele : “Ea merită toată ura oamenilor liberi, dar această poartă este o capodoperă.” (idem, p.15)
6
1818 - Decret promulgat de Ducele de Hessa - Darmstadt pentru 1. Succesul unui program de
conservare stă în existenţa
realizarea inventarului construcţiilor istorice din Ducatul Hessa
unei instituţii specializate
Înfiinţarea unui Înalt Colegiu al Construcţiilor, responsabil cu avizarea
încadrate cu conservatori
modificărilor la imobilele istorice
profesionişti,
1820 - Primele servicii descentralizate în oraşele Statului Papal: 2. Nevoia unui inventar al
Decretul Cardinalului Pacca, prevăzând inventariere, conservare şi monumentelor,
administrare unitară 3. Conservarea părţilor vechi,
păstrarea materialului
1826 - Decret al Ludovic I al Bavariei referitor la interzicerea original şi menţinerea la un
distrugerii fortificaţiilor medievale minim necesar a intervenţilor.
Fr. Schinkel (1781-1841)
Prusia. Friedrich Schinkel: program de conservare a Oberbaudirector Preusen
monumentelor
bazat pe un număr de idei ce plecau de la principiul "Monumentele aparţin
publicului, prin urmare întreţinerea acestora este de interes public"
E.E.Viollet le Duc, 1840, St. Madelaine - Vezelay Este cea conform căreia orice
Inlăturarea efectelor deficienţelor de construcţie şi a reparaţiilor ulterioare porţiune îndepărtată trebuie
Consolidare înlocuită cu materiale mai bune,
Eliminarea părţilor gotice şi înlocuirea acestora cu propuneri romanice mai puternice şi într-o manieră
Perfecţionarea părţilor de construcţie care nu necesitau reparaţii (faţada V) fără greşeală. Ca rezultat al
operaţiunii căreia i-a fost
Paul Abadie - 1842, Catedrala Angouleme subiect, clădirea restaurată
trebuie să capete o nouă
Constant Dufeux, Bis. Sf. Laurenţiu - Paris speranţă de viaţă, mai mare
Demolarea faţadei renascentiste şi înlocuirea ei cu una gotică decât cea care tocmai s-a scurs.
E.E. Viollet-le-Duc,
E.E.Viollet le Duc, Lassus, 1843, Notre Dame de Paris Restaurarea, Dictionnaire
Înlocuirea ferestrelor de sec.XIII cu unele de tip sec.XII raisonné de l'architecture
Amplasarea de statui luate de la Bordeaux pe faţada de S a transeptului française du XIe au XVIe siécle
Îndepărtarea decoraţiei clasiciste, Fleşa
Anglia: “Cunoştinţele noastre asupra
stilurilor trecute face ca
Sir George Gilbert Scott (1811-78), Chichester Cathedral perioada în care trăim să ne
Cercetare amănunţită şi reconstruire a turnului central apară - prin excelenţă- cea mai
potrivită pentru lucrările de
Sir George Gilbert Scott, Ripon Cathedral (1862)
restaurare.”18
Eliminarea mărturiilor de sec. XIV de pe faţada de V şi turnuri şi
înlocuirea cu elemente de sec. XIII
17
Folosită la acel moment ca arhivă şi într-o stare deplorabilă
18
apud Machatschek Alois, History of the Restoration and Preservation of the Architectural Heritage, Curs la R.
Lemaire Centre for Conservation, K.U.L.
8
25
“Accesul la putere al lui Ludovic Filip îşi căuta o legitimitate pe care restauraţia o reclama de la perioada
anterevoluţionara. Regimul monarhiei constituţionale îşi constituie această legitimitate pornind de la o istorie nouă,
distinctă de cea a dinastiilor, şi care ţine cont de [rolul] burgheziei, clasa dominantă.” Op. cit. pag 32.
19
Comisia stabileşte o lista de 1090 de monumente demne de interes, pentru ca foarte repede (1842) acveastă listă să
ajungă la 2420 şi la 2800 în 1848.
20
Vorbind despre dificultăţile începutului, P. Merimée spune “Le rôle d‟un Inspecteur général des Monuments
Historiques, c‟est d‟etre VOX CLAMANS IN DESERTO.” (“Rolul Inspectorului General al Monumentelor Istorice este
de a fi un Vox Clamans in Deserto.” Merimee este realist şi declară "Il y a bien longtemps que nous avons désespéré de
sauver tous les monuments menacés et notre ambition est de faire le meilleur choix possible parmi le petit nombre de
ceux que nous pouvons secourir". (« Am trecut deja de momentul de la care am încetat a spera să salvăm toate
monumentele ameninţate, iar ambiţia noastră este de a face cea mai bună alegere posibilă pentru numărul redus al celor
pe care le putem salva. »). Cu toate acestea, în 1836, P. Merimée, folosind argumente economice şi de utilitate socială a
Monumentelor Istorice (eliminarea somajului, ocuparea forţei de muncă în zone izolate), obţine buget anual pentru
acestea în cadrul bugetului Ministerului de Interne. Op.cit. pag 37.
21
"Întâi să nu strici", conform căruia restauratorul trebuie să se oprească la limitele capacităţii profesionale sau
informaţiei pe care o deţine. "Prin restaurare înţelegem conservarea a ceea ce există, reproducerea a ceea ce a existat."
9
aduna toată informaţia care îl determină înseamnă a cadea în ipoteză; iar Pairilor noile maniere de
în activitatea de restaurare nimic nu este mai periculos decât ipoteza.” amenajare a spaţiului urban în
jurul monumentelor : "Nu
”În construcţia medievală fiece porţiune a lucrării îndeplineşte o trebuie făcut loc gol în jurul
funcţiune şi suportă o acţiune. Arhitectul trebuie să urmărească să catedralelor noastre, de
determine valoarea celor două [funcţiunea şi acţiunea] înainte de a-şi maniera a îneca magnificile
începe sarcina. El trebuie să procedeze ca un chirurg îndemânatic şi dimensiuni cu care le-au
experimentat care nu atinge un organ până când nu a acumulat cunoştinţe înzestrat autorii lor. Ele nu au
complete despre funcţia sa şi şi-a definit consecinţele imediate şi fost făcute pentru deşert precum
îndepărtate ale operaţiei. Mai degrabă decât procedând la întâmplare el piramidele Egiptului, ci pentru
trebuie să nu o îndeplinească. Mai degrabă trebuie să lase pacientul să a plana deasupra locuinţelor
moară decât să-l ucidă.” îndesate şi a străzilor înguste
E.E.Viollet-le-Duc: Dictionnaire Raisonné de ale oraşelor noastre."26
l‟Architecture, Paris 1868-74
Victor HUGO
Insistă asupra necesităţii unei legi de protecţie a
monumentelor
“Sunt două lucruri într-un edificiu : folosinţa şi frumuseţea.
Folosinţa aparţine proprietarului, frumuseţea - tuturor. A o
distruge înseamnă deci o depăşire a drepturilor.”
Guerre au Demolisseurs, 1832 - V. Hugo23
Legea Monumentelor din 1887 :“Imobilele care aparţin unor
persoane publice sau private a căror conservare reprezintă din
punctul de vedere al istoriei şi artei un interes naţional pot fi
22
xxx, Le Patrimoine, op.cit., pag.44
23
« Une loi suffirait. Qu'on la fasse. Quels que soient les droits de la propriété, la destruction d'un édifice historique et
monumental ne doit pas être permise à d'ignobles spéculateurs que leur intérêt aveugle sur leur honneur ; misérables
hommes, et si imbéciles qu'ils ne comprennent même pas qu'ils sont des barbares ! Il y a deux choses dans un édifice :
son usage et sa beauté. Son usage appartient au propriétaire, sa beauté à tout le monde, à vous, à moi, à nous tous. Donc,
le détruire, c'est dépasser son droit".
10
26
apud A. Chastel, op. cit. pag. 82
24
Cu toate acestea, clasarea bunurilor private nu se putea face decat cu acordul proprietarului. Abia legea din 1913 a
monumentelor istorice permite clasarea din oficiu a bunurilor imobile private.
27
Printre cele 7 lămpi (principii) sunt: Sacrificiul, respectiv implicarea efortului artistic, Adevărul, respectiv expresia
sinceră a materialelor, sistemului tehnologic şi constructiv, Puterea, respectiv controlul raportului dintre masă şi lumină,
Memoria şi Obedienţa, respectiv respectul pentru formele trecutului.
28
Între 1818 şi 1835 sunt construite 214 biserici din care 174 în stil neogotic
29
"Clasele de jos din oraşe au devenit periculos de nemulţumite, şi este în principiu datoria bisericii naţionale de a-i
întoarce spre stări de spirit mai convenabile. Pentru succesul acestei operaţii, săracii oraşelor trebuie să meargă la
biserică.", apud Martin Shaw Briggs, Goths and Vandals, A Study of the Destruction, Neglect and Preservation of
Historical Buildings in England, London, Constable, pp.149-50
11
noi, şi ale căror nume sunt deja scrise în Cartea Creaţiei. Şi nu avem nici
un drept, prin ce facem sau neglijăm, ca să-i penalizam sau să-i privăm de
vreun drept pe care ar fi putut să-l aibă moştenire din partea noastră. Şi
aceasta cu atât mai mult cu cât una din condiţiile trudei omeneşti stă în
acea proporţie dintre timpul sădirii şi cel al culesului, în care stă bogaţia
roditoare a fructului; şi în general cu cât plasăm mai departe ţelurile
noastre şi dorim mai puţin să fim noi înşine martorii rezultatelor trudei
noastre, cu atât mai mare şi mai bogată va fi măsura succesului nostru.
Profitul celor de lângă noi nu poate fi egalat de beneficiul celor care ne
vor urma, şi dintre toate amvoanele de la care mesajul oamenilor este „Ruskin militează pentru o etică
trimis viitorului, nici unul nu trimite mai departe decât o face şi caută să impună concepţia sa
mormântul.” morală asupra monumentului
unei societăţi pe care propriile
4. Defineşte “Universalitatea valorii monumentului istoric” tendinţe o antrenează în sens
invers(...)”
din care deduce “Universalitatea protecţiei” sale.
Fr.Choay,
5. Militează pentru constituirea unui organism european de Alegoria patrimoniului
protecţie a patrimoniului.
Doctrina ANTIINTERVENŢIONISTĂ “Pledăm deci pentru toate
construcţiile, apaţinând tuturor
perioadelor şi stilurilor, şi
“ Nu este o problemă de pragmatism sau de simţământ dacă trebuie să chemăm pe cei implicaţi în
păstrăm construcţiile vremurilor trecute sau nu. Nu avem nici un drept în existenţa lor să pună Protecţia
a le atinge. Ele nu sunt ale noastre. Ele aparţin în parte celor care le-au lor în locul Restaurării; să
construit şi în parte tuturor generaţiilor care ne vor urma. (..) Ceea ce noi curme ruinarea prin îngrijire
construim avem libertatea de a şi demola; dar dreptul altora asupra ceea zilnică, să propteasca zidul ce
ce au realizat dându-şi puterile şi averile şi viaţa nu a dispărut odată cu se înclină şi să repare
moartea lor(...)” acoperişul care curge cu
mijloacele cele mai potrivite
“[Restaurarea] este distrugerea totală pe care o construcţie o poate acestor scopuri; să refuze
suporta; o distrugere urmare căreia nu pot fi regăsite nici un fel de urme, modificarea structurii sau a
o distrugere acompaniată de o falsă descriere a obiectului distrus.(...) Să ornamenticii existente; dacă
nu ne lăsăm amăgiţi în acest important subiect, este imposibil, aşa cum [construcţia] a devenit
este imposibil reînvia morţii, să restaurezi ce a fost frumuseţe sau măreţie nepotrivită folosirii prezente să
în arhitectură.” ridice o alta mai degrabă decât
Cele 7 Lămpi ale arhitecturii, 1849 să o modifice sau mărească pe
cea veche; în sfârşit, să trateze
Monumentul poate fi:consolidat, întreţinut, dar de o manieră construcţiile istorice drept
“invizibilă” monumente ale unei arte
trecute, create de meşteri
« Să nu mai vorbim despre restaurare. Totul nu este decât o minciună de dispăruţi, pe care arta modernă
la un capăt la altul. (…) Aveti grija de monumentele voastre şi nu veţi nu poate interveni fără a
avea nevoie să le restauraţi.” distruge.
Atunci, şi doar atunci vom
Cele 7 Lămpi ale arhitecturii, 1849 scăpa reproşurilor că
învăţătura noastră se întoarce
asupră-ne într-o batjocură; aşa
Rolul lui William Morris şi doar aşa ne vom putea
Împreună cu John Ruskin pune bazele Societăţii pentru Protecţia proteja construcţiile vechi
pentru a le înmâna venerabile şi
Construcţiilor Istorice- S.P.A.B. (The Society for the Protection of instructive celor ce ne vor
Ancient Building), 1877 urma.”
W. Morris, “Manifesto” -
S.P.A.B., 1877
12
30
Titlul complet este: "I nostri vecchi monumenti: conservare o restaurare?", Nuova Antologia, Nr. 87, 1886, pp.480-
506. I nostri vecchi monumenti:Conservare o restaurare” este scris in 1886, ca o serie de articole, culese apoi în lucrarea
“Questioni pratiche di belle arti: restauri, concorsi, legislazione, professione, insegnamento” (Milan, 1893)
13
restaurării în:
restaurare arheologică (Antichitatea)
restaurarea pitorescă (Evul mediu)
restaurarea arhitecturală (Renaştere, etc.)”
Norme propuse:
1/ Maxima importanţă întreţinerii, îngrijirii şi consolidării „Noi putem spune, vorbind în
general, că monumentul se
monumentelor. compune din diverse straturi,
2/ Reconstituirea (ripristino), motivată de raţiunea unităţii după modelul crustei terestre şi
artistice sau arhitecturale, acceptată doar dacă se bazează că ele toate au, de la cea mai
pe documentare irefutabilă, pe prevalenţa existentei profundă la cea mai
majorităţii elementelor constitutive originale. superficială o valoare proprie
pe care trebuie să o
3/ Orice tentaţie spre completare a monumentelor foarte respectăm.”
vechi (cazul antichităţilor) trebuie refuzată, cea mai
indicată este anastiloza. Despre restaurarea San Marco:
4/ Monumentelor “vii” - utilizari prezente cu conditia ca „Scheletul a fost consolidat,
ele sa nu presupuna alterari majore , sa nu fie radical lăsând pielea intactă, cu carnea
şi muşchii săi; pielea bronzată
diferite de cele originale. de soare, ridată de intemperii,
5/ Păstrarea tuturor elementelor valoroase din punct de crustată ici şi colo, plină de
vedere istoric sau artistic, indiferent din ce perioadă a cicatrici, şi cu toate acestea mai
existenţei monumentului ar data; seducătoare decît pilelea fină şi
- fără a căuta unitatea de stil sau întoarcerea la roză a unei domnişoare.”
formula iniţială
- şi fără a exclude unele elemente în favoarea altora, Exemplul restaurării bisericii
- excepţie făcând elemente minore ce desfigurează Santa Trinita din Florenţa:
aspectul „(...) toate eliminările,
- şi numai după o atentă şi obiectivă judecată. inevitabile oricărei restaurări,
trebuie să se limiteze la ceea ce
6/ Respectul pentru monument trebuie insoţit de acela este lipsit de orice interes, şi
pentru ambientul său prin refuzul alterării acestuia ce ar poate fi considerat ca profanare
putea conduce la subordonarea monumentului cadrului nou artistică.”
construit prin efecte de masă, culoare sau stil.
7/ Adăugirile necesare consolidării sau reutilizării
monumentului trebuiesc limitate la minimum, şi
prezentând o simplitate ce poate continua doar expresia
geometrică a compoziţiei originale şi nu plastica sa
decorativă.
„(...) nu este nici un dubiu că exagerez dacă pentru a salva
adevărul arheologic uit că arta are şi ea drepturile sale.
Volumul, conturul, aspectul de ansamblu al părţilor care
completează monumentul nu trebuie să contrazică monumentul;
diferenţele trebuie să stea în detaliu.”
8/ Adăugirile trebuiesc marcate prin diferenţa de material, Exemple de ignorare a
principiilor lui C. Boito:
modenatură mai simplă sau inscripţii. Restaurarea Castelului
„Adăugirile (completările) nu trebuie privite ca veritabile
Sforzesco făcută parţial prin
restaurări, ci ca părţi noi de edificiu, în care expresia veritabilă
demolare şi reconstruire
a artei contemporane nu numai că nu strică (...) autenticităţii
(Turnul lui Filarete, de ex.),
arheologice a monumentului, dar serveşte a ilustra arta epocii
Completarea la Palazzo di
noastre”
Re Enzo, Bologna,
9/ Folosirea tuturor tehnicilor moderne pentru consolidare. Reconstruirea faţadei
10/ În cercetările arheologice excavările - imediat urmate Palazzo Salimbeni – Siena –
de relevare şi protecţie a descoperirilor. în stil gotic
11/ Documentarea şi descrierea amănunţită a operaţiunilor
de restaurare este obligatorie.
14
31
conservator al Landului Renania
32
P. Clemen îl citează pe Rodin: "O artă care are vitalitate nu restaurează operele trecutului ci le continuă."
33
Ca punct final al unei preocupări pentru restaurarea Acropolei Atenei ce are ca momente definitorii următoarele:
1896 aprobarea măsurilor de conservare a Parthenonului, 1902-9 Erechteionul, 1905-17 Propylee, 1921 propunerea
anastilozei colonadei de N. a Parthenonului (continuarea programului din 1834 a lui Leo von Klenze), lucrare începută
în 1922
34
Introducerea de elemente de fier (crampoane, centuri şi pene) precum şi completări masive cu cărămidă şi beton
armat la restaurarea Parthenonului au avut însă efecte grave asupra materialului istoric.
18
35
C. Brandi, Conceptul de restaurare, în Cesare Brandi, Teoria del restauro, Giulio Einaudi Editore s.p.a. Torino 1977,
traducedre de Ruxandra Balaci, Teoria restaurării, Editura Meridiane, Bucureşti 1996, pag. 33
36
C. Brandi, op. cit. pag. 34
19
operei de artă de la care îşi dobândeşte calificarea şi nu a procedeelor practice ce trebuie însoţit de acela pentru
caracterizează restaurarea propriu-zisă.”37 ambientul său prin refuzul
alterării acestuia prin efecte de
Definirea metodologică a restaurării după C. Brandi
masa, culoare sau stil ce ar
“Considerarea restaurării în raport direct cu recunoşterea operei de artă ca atare ne putea conduce la subordonarea
permite acum să o definim: restaurarea constituie momentul metodologic al monumentului cadrului nou
recunoşterii operei de artă, în consistenţa sa fizică şi în dubla sa polaritate estetică construit.
şi istorică, în vederea transmiterii ei câtre viitor.38” 7/ Adăugirile necesare
consolidării sau reutilizării
Definirea principiilor restaurării (C. Brandi): monumentului trebuiesc limitate
“(…) prima axiomă: « se restaurează numai materia operei de artă »39” la minimum şi prezentând o
simplitate ce poate continua
“(…) al doilea principiu al restaurării: « restaurarea trebuie să vizeze doar expresia geometrică a
restabilirea unităţii potenţiale a operei de artă, în măsura în care acest lucru este compozitiei originale şi nu
posibil, fără a comite un fals artistic sau un fals istoric şi fără a înlătura urmele plastica sa decorativă.
trecerii operei de artă print timp.40” 8/ Adăugirile trebuiesc marcate
prin diferenţă de material,
Opera de arta: integralitate şi totalitate modenatură mai simplă sau
“(...) opera de artă, nefiind alcătuită din părţi, dacă este sfărâmată fizic, va inscripţii.
continua în mod necesar să subziste potenţial ca un întreg prin fiecare din 9/ Folosirea tuturor tehnicilor
fragmentele sale şi aceasta potentialitate va fi importantă într-o măsură direct moderne pentru consolidare.
proporţională cu rămăşiţele materiale care au supravieţuit, prin fiecare fragment, 10/ În cercetările arheologice
dezagregării materiei. (...)daca „forma” unei opere de artă este indivizibilă, atunci excavările trebuiesc imediat
când, din punct de vedere material, opera de artă ne apare fragmentată, va trebui urmate de relevare şi protecţie a
încercată dezvoltarea potenţialei unităţi originare conţinute de fiecare dintre descoperirilor.
fragmente, proporţional cu gradul de supravieţuire formală încă prezent în ele41” 11/ Documentarea şi descrierea
amănunţită a operaţiunilor de
Restaurarea operei de artă: Analogia restaurare este obligatorie.
“(...) se respinge posibilitatea intervenţiei prin analogie (...) deoarece procedura
prin analogie presupune ca principiu echivalarea unităţii intuitive a operei de artă
cu unitatea logică în care gândim realitatea existenţială. (...)apare drept normă
faptul ca intervenţia declanşată în vederea redobândirii unităţii originare (...)
trebuie să se limiteze la folosirea sugestiilor cuprinse în fragmentele respective
sau reperabile în mărturii autentice ale starii originare.42”
Restaurarea operei de artă: integrarea
“(...)apare drept normă faptul ca intervenţia declanşată în vederea redobândirii
unităţii originare (...) trebuie să se limiteze la folosirea sugestiilor cuprinse în
fragmentele respective sau reperabile în mărturii autentice ale starii originare.43”
1. “Deci integrarea va trebui să fie insesizabilă ca atare de la distanţa de la care
trebuie privită operă de artă, dar imediat reperabilă, fără a fi necesare
mijloace speciale în acest scop, la o vizualizare de aproape.”,
2. “(...) materia din care rezulta imaginea, care este de neînlocuit doar atunci
când contribuie nemijlocit la figuratismul imaginii, adică în măsura în care
este aspect şi doar parţial structura. De aici decurge, dar tot în acord cu
instanţa istorică, o sporită libertate de acţiune în privinţa suporturilor, a
structurilor portante, şi asa mai departe.”
3. “Cel de-al treilea principiu are în vedere viitorul: adică prevede că orice
intervenţie de restaurare să nu impiedice, ci dimpotrivă, să înlesnească
viitoare intervenţii.44”
37
C. Brandi, op. cit. pag. 35-36
38
C. Brandi, op. cit. pag. 36-37
39
C. Brandi, op. cit. pag. 38
40
C. Brandi, op. cit. pag. 39
41
C. Brandi, op. cit. pag. 49
42
C. Brandi, op. cit. pag. 49
43
C. Brandi, op. cit. pag. 49
44
C. Brandi, op. cit. pag. 50
20
45
C. Brandi, op. cit. pag. 63
46
C. Brandi, op. cit. pag. 67
47
C. Brandi, op. cit. pag. 67-68
21
Preambul
Adoptată la cel de-al II-lea
“(...) Popoarele devin din ce in ce mai conştiente asupra unităţii valorilor Congres internaţional al
umane şi privesc monumentele istoriei ca pe un patrimoniu comun. Este arhitecţilor şi tehnicienilor
recunoscută responsabilitatea comună în păstrarea lor pentru generaţiile monumentelor istorice, Veneţia,
viitoare.(...) 25-31 Mai 196448
Este esenţial ca principiile ce ghidează protejarea şi restaurarea clădirilor
istorice să fie stabilite şi agreate pe plan internaţional, fiecare ţară fiind
responsabilă de aplicarea acestora în contextul propriei culturi şi tradiţii.”
Definiţii
Scopuri
Conservarea
48
Primul Congres Internaţional având loc în 1957 la Paris ( a se vedea şi H. Teodoru, Congresul Internaţional al
arhitecţilor şi tehnicienilor de la Paris, Arhitectura R.P.R. nr. 8, 1957, pag. 46)
22
Principiu ce conduce la
Articolul 6. instituirea „zonelor de
Conservarea unui monument presupune conservarea scării cadrului [său]. protecţie” şi la obligativitatea
Când cadrul tradiţional există el trebuie păstrat. Nici o construcţie nouă, demolare obţinerii unui aviz pentru orice
sau modificare care ar altera relaţiile de masă şi culoare nu trebuie permisă. intervenţie în cadrul acestora.
Articolul 11.
Trebuie respectată contribuţia valoroasă a tuturor perioadelor ce au contribuit Art. 11 stă la baza procedurilor
la edificarea monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaurării. de consultare şi avizare a
Atunci când o construcţie include opera suprapusă a diferite perioade, lucrărilor de restaurare,
revelarea unei stări ascunse poate fi justificată în circumstanţe excepţionale şi îndeplinite în România în
atunci când ceea ce este îndepărtat este de mic interes iar materialul adus la cadrul Comisiei Naţionale a
lumină este de mare interes din punct de vedere istoric, arheologic sau estetic, iar Monumentelor Istorice, cf.
starea sa de conservare este suficient de bună pentru a justifica o astfel de acţiune. L.422-2001, Art. 35 alin.(1)
Evaluarea importanţei elementelor implicate precum şi decizia asupra a ceea lit.h.
ce trebuie îndepărtat nu poate sta exclusiv în sarcina individului însărcinat cu
lucrarea [în cauză].
“Înlocuirea nu trebuire să
Articolul 12. creeze un contrast puternic,
Înlocuirea [re-întregirea] părţilor lipsă trebuie să se integreze armonios cu care nu ar face decât să
întregul, dar în acelaşi timp trebuie să fie deosebită de original, astfel încât impieteze asupra aspectului
restaurarea să nu falsifice mărturia istorică. general al operei.(…) Dacă este
întregit un element puternic
Articolul 13. deteriorat ce nu mai poate fi
Completările nu pot fi admise decât în măsura în care ele nu împietează asupra reparat, sau un profil întrerupt
părţilor de interes ale clădirii, asupra cadrului său tradiţional, echilibrului (…) ori o piesă lipsă a unui
compoziţiei sale şi a relaţiei cu vecinătăţile. tavan simetric, atunci o copiere
23
Săpături arheologice
„(...)
Articolul 15. 9. Fiecare Stat trebuie să ia în
Săpăturile [arheologice] trebuie realizate în conformitate cu standardele considerare păstrarea neatinsă,
ştiinţifice şi recomandările definind principiile internaţionale de aplicat în aceste parţială sau totală, a unui
cazuri şi adoptate de câtre UNESCO în 1956. număr de situri arheologice din
Ruinele trebuiesc păstrate şi trebuiesc adoptate măsuri pentru conservarea şi diferite perioade pentru ca
protecţia permanentă a caracteristicilor lor arhitecturale precum şi a obiectelor [ce cercetarea acestora să poată
au fost descoperite]. beneficia de viitoare tehnici
În plus, trebuiesc luate toate măsurile pentru a facilita întelegerea îmbunătăţite. În cadrul fiecărui
monumentului şi pentru prezentarea sa fără însă a-i distorsiona semnificaţia. sit arheologic excavat, acolo
Orice lucrare de reconstituire trebuie respinsă a priori. unde natura terenului o permite,
Este permisă doar anastiloza, adică reasamblarea părţilor existente dar se vor lăsa zone martor bine
dezmembrate. determinate în scopul permiterii
Materialul utilizat pentru integrare [în anastiloză] trebuie sa fie întotdeauna unor verificări ulterioare
recognoscibil iar folosirea sa trebuie să se reducă la minimul necesar conservării asupra stratigrafiei şi
monumentului şi reconstituirii formei sale. compoziţiei arheologice a
sitului.”
Recomandările UNESCO
asupra principiilor
internaţionale aplicabile
săpăturilor arheologice
Publicare
Articolul 16.
În orice lucrare de protecţie, restaurare sau cercetare arheologică trebuie să se
realizeze o documentaţie precisă sub forma unei cercetări analitice şi critice,
ilustrată cu desene şi fotografii.
Fiecare etapă a lucrărilor de eliberare, consolidare, reconstituire şi integrare,
precum şi caracteristicile tehnice şi formale identificate pe parcursul lucrărilor
trebuiesc incluse [în documentaţie].
Aceasta documentaţie trebuie depusă în arhivele instituţiilor publice şi trebuie
pusă la dispoziţia cercetătorilor. Este recomandată publicarea cercetărilor.
49
“Cu toate acestea, dacă însă nu se ştie precis cum arăta piesa - ce poate să fi lipsit de foarte mult timp - fie reîntregirea
nu trebuie realizată, fie trebuie făcută într-o manieră neutră (…)”. Michael Petzet, Principles of Restoration, în
http://www.icomos.org/germany/uk_main.html sau Revista Monumentelor Istorice nr. 1-2/2000, paq.79-139
24
COMPLETĂRI DOCTRINARE:
Carta oraşelor istorice
Carta oraşelor istorice (Toledo 1986, Washington 1987) “Preambul şi definiţii (…)
“Principii şi obiective 2: Această cartă se referă la
areale urbane, fie ele mari sau
1. Pentru a fi eficace, conservarea oraşelor istorice şi a zonelor istorice
restrânse, inclusiv oraşe sau
urbane trebuie să fie parte integrantă şi coerentă a politicilor de
centre ori cartiere istorice,
dezvoltare economică şi socială şi a celor de urbanism şi amenajarea
împreună cu ambientul lor
teritoriului la toate nivelurile.
natural şi artificial. Dincolo de
2. Calităţile care sunt de conservat includ caracterul istoric al oraşului sau valoarea lor documentară,
zonei urbane împreună cu toate caracteristicile materiale care exprimă aceste areale sunt
acest caracter, şi în mod special: materializarea valorilor
tradiţionale ale culturii urbane.
a) textura urbană definită prin parcele şi străzi
(…)”
b) relaţia dintre construcţii şi saţiul liber şi plantat
c) aspectul construcţiilor, interior şi exterior, definit prin scară, stil,
tip structural, materiale, culoare şi decoraţie
d) relaţia dintre oraşul sau zona istorică şi ambientul său, fie el
natural sau artificial, şi
e) diferitele tipuri de funcţiuni pe care le-a avut oraşul în decursul
istoriei sale.
Oricare dintre aceste calităţi, ameninţate fiind, ar compromite autenticitatea
oraşului sau zonei istorice.”
informaţii despre patrimonial arheologic nu trebuie să distrugă mai multe mărturii de bază. El cuprinde toate
decât este necesar pentru scopurile ştiinţifice sau de protejare ale cercetării. vestigiile existenţei umane şi
Tehnicile nedistructive, cercetările aeriene şi terestre, prelevarea de probetrebuie constă în locuri referitoare la
încurajate în detrimental excavărilor la scară mare. toate manifestările umane, în
structuri abandonate, în
Întrucât excavarea implică întotdeauna necesitatea alegerii mărturiilor de
mărturii de toate naturile
documentat şi păstrat, cu costul pierderii altor informaţii şi chiar al distrugerii
(inclusiv situri subterane şi
totale a monumentului, decizia de excavare trebuie luată după o analiză detaliată.
subacvatice) împreună cu toate
Excavările trebuie realizate în situri sau monumente ameninţate de proiecte de mărturiile materiale mobile
dezvoltare, schimbări de utilizare a terenurilor, vandalism sau deteriorare naturală. asociate cu acestea.
În cazuri excepţionale, situri neameninţate pot fi excavate pentru elucidarea Art. 2. Politici integrate de protecţie
unor probleme ştinţifice. (..) În astfel de cazuri săpăturile trebuie precedate de o
Patrimoniul arheologic este
evaluare complexă a semnificaţiilor ştiinţifice ale sitului.
o resursă fragilă şi
(…) neregenerabilă. De aceea
folosinţa terenurilor trebuie
Art.6. Întreţinere şi conservare controlată şi dezvoltată astfel
(…) Orice transfer a unor elemente patrimoniale spre noi amplasări reprezintă încât să minimizeze distrugerea
o violare a principiului păstrării patrimoniului în contextual său original. (…) patrimoniului arheologic.
Acelaşi principiu cere ca patrimonial arheologic să nu fie expus prin excavare Politicile de protecţie a
sau lăsat expus după excavare dacă nu au fost luate şi garantate măsurile necesare patrimoniului arheologic
pentru întreţinerea şi gestiunea sa. trebuie să constituie o
componentă integrală a
(…) politicilor relative la
Art.7 Prezentare, informare şi reconstituiri amenajarea teritoriului,
dezvoltare şi planning, precum
(…) reconstrucţiile nu trebuiesc realizate direct deasupra mărturiilor şi a celor culturale,
arheologice şi trebuiesc a fi marcate ca atare.” educaţionale şi de protecţie a
mediului. (…)”
Se materializează prin:
C. Valoarea ştiinţifică, tehnică, etnologică
Constă în: Caracteristicile modului de
construire (parcelare,
1. Informaţia ştiinţifică sau tehnică exprimată de edificiu ocupare a lotului, etc.)
2. Epresia construită a valorilor şi ierarhiilor unei colectivităţi particulare Trăsăturile sistemului
constructiv (materiale,
tehnici de construcţie,
adaptări)
Caracteristicile tehnice ale
proceselor de producţie
desfăşurate în clădire
Trăsăturile tehnologiilor de
punere în operă (tehnici
tradiţionale)
Se materializează prin:
D. Valoarea memorial-afectivă
Cadrul material de
Constă în: desfăşurare în interiorul sau
1. Semnificaţii ale edificiului asociate cu evenimente, tradiţii, sau activităţi vecinătatea edificiului a
importante unor manifestări
tradiţionale (târguri,
2. Semnificaţii asociate edificiului prin legătura sa cu viaţa unor personalităţi festivaluri, şcoli sau ateliere
populare de meşteri, etc.)
Cadrul material (încăperi
sau edificiul în întregime)
asociat vieţii şi operei unei
personalităţi
Cadrul fizic în care sau în
vecinătatea căruia a avut
loc un eveniment deosebit
de important
Poziţia edificiului în locul
celui original
urbană înconjurătoare
permiţând şi facilitând
perceperea acestuia
Relaţia edificiului cu textura
urbană înconjurătoare
facilitând folosirea sa
publică extinsă
29
F. Principiul conservării
Prin care se cere ca:
Orice intervenţie contemporană asupra unei structuri istorice are drept
prioritate asigurare conservării materialului original.
Nici o intervenţie asupra unui monument istoric nu trebuie să pună
conservarea pe un loc subordonat reabilitării sale funcţionale sau
eventualelor completări aduse în vederea folosirii contemporane a
acestuia.
G. Criteriul autenticităţii
Se materializează prin:
A. Autenticitatea materialului păstrarea materialelor
istorice găsite în operă sau,
după caz, înlocuirea lor fie
Constă în persistenţa materialelor originale de construcţie sau, în cazurile în care cu materiale identice
acestea au fost înlocuite în decursul timpului, de menţinerea tipului original recuperate din alte părţi ale
tradiţional de material. clădirii sau din altele
asemănătoare, ori
folosirea unor materiale
nou prelucrate dar obţinute
din locurile sau prin
tehnologiile tradiţionale.
B. Autenticitatea concepţiei
Se materializează prin:
decelarea diferitelor etape
Constă în păstrarea în timp a concepţiei originale şi a celor care au marcat de construire, şi prin
existenţa istorică a edificiului. conservarea lor
scrupuloasă prin
respectarea principiilor
ştiinţifice de intervenţie.
Schlatter:
Tismana (adăugiri de factură neogotică în incintă),
Bistriţa (reconstruită total după 1840)
Arnota (idem, +1856)
Antim (rozasă neogotică)
Radu Vodă (parament, supraînălţare cornişă şi fronton neo-gotic)
Curtea Veche (turlă, ferestre şi anexe neogotice)
Domenico Rupollo
Palatul Mogoşoaia: ridicarea înălţimii etajului, crearea unei cornişe lombarde,
coşuri veneţiene (înlocuind formele neogotice), modificarea formei golurilor de la
arc în mâner de paner la trilobat, introduce 2 balcoane stânga-dreapta loggiei de
vest, completare cu un corp pe latura de nord.
Gheorghe Lupu
Mîn. Cetăţuia – Iaşi: modificări de caracter muntenesc la arhondaric şi chilii
Bis. Sf. Anton – Curtea Veche: reconstituire prin analogie
Nicolae Ghika-Budeşti
Mân. Cozia: eliberarea paramentului iniţial de tencuiala clasicizantă, exprimarea
biolţii pronaosului prin coborârea înălţimii pridvorului şi păstrarea
ancadramentelor brâncoveneşti (1715).
Biserica Domnească, Târgovişte
Ştefan Balş
Rodica Mănciulescu
Mihai Opreanu
Bis. Mirăuţi, Suceava (arh. V. Polizu, ing. A. Cişmigiu) Carcasa spaţială este compusă
din:
Model spaţial de consolidare ce răspunde caracterului spaţial de cadru-diafragmă de
avariere, conducând la un sistem structural compozit. pod,
un complex structural
Bis. Mân. Berca (ing. M. Crişan) de fundare,
elemente verticale
Carcasa spaţială lamelare,
centură deasupra
Bis. Mân. Snagov (ing. C. Pavelescu) ferestrelor
Carcasa spaţială şi consolidare cu B.A. a stâlpilor pridvorului
Carcasă spaţială.
Grigore Cerkez
Ştefan Balş
P.E. Miclescu
H. Fabini
Cercetări cartografice
Studiul hărţilor vechi ale oraşului sau a unor planuri Cadastrul localităţii:
documentul de maximă
(ridicări) parţiale
credibilitate.
Ghidurile localităţilor
Cercetări iconografice
Relevee arhitecturale
Arhivele DMI, UAUIM, instituţiilor de administrare a fondului Grad maxim de obiectivitate,
imobiliar, administraţii financiare grad mare de credibilitate
Cercetări arheologice
Cercetări de arhitectură
Cercetarea de arhitectură este una din sursele esenţiale de informaţii Cercetarea arhitecturală se
despre: realizează prin:
Observare şi
Etapele de realizare a clădirii interpretare directă
Metode de analiză
Cercetarea de arhitectură verifică datele obţinute din cercetarea nedistructivă (cu ajutorul
documentară sau arheologică: specialiştilor în domeniul fizicii
şi chimiei materialelor de
Inscripţiile pot să se refere la o fază de renovare a construcţii)
construcţiei;
Dovezi ale demolărilor parţiale ale clădirii (fără a fi însă înlocuite neregularităţile colţurilor
de alte construcţii); zidăriei;
neregularităţile rosturilor;
anomalii de plan;
Modificarea compartimentării :
o întreruperea decoraţiei pereţilor sau plafoanelor;
o urme în textura pereţilor portanţi în dreptul foştilor
pereţi de compartimentare;
o urme de încastrare a montanţilor pereţilor de
compartimentare în grinzile principale;
o prezenţa deschiderilor recente sugerând apariţia unor
compartimentări.
Avantaje :
poate fi realizată fără a face recurs la un echipament sofisticat şi scump;
cel interesat (arhitectul, conservatorul, inginerul, antreprenorul) poate
controla direct şi precis focalizarea cercetării spre informaţiile pe care le
consideră relevante;
tehnici relativ simple;
versatilitatea - completează eficient (timp, bani, rezultate) alte metode,
mai sofisticate dar mai puţin potrivite pentru detalii (de ex.
fotogrametria).
Fotografia Dezavantaje:
Avantaje:
subiectivitatea
rapiditate, versatilitate şi simplitate;
obiectivului de fotografiat
nu necesită multe persoane (1 este de ajuns);
(distorsiuni, în special la
nu necesită apropiere directă spre zonele care interesează;
superangulare);
ideală pentru înregistrarea evoluţiei lucrărilor (timp minim, nu necesită
lipsa posibilităţii de a
întreruperea lucrărilor);
măsura cu precizie de pe o
ideală pentru ilustrarea imaginii clădirii şi a relaţiei dintre elementele
sale, a decoraţiei şi a detaliilor. fotografie, chiar dacă este de
dorit ca oricând posibil să fie
prezentă o scală în imagine;
nu se poate dispensa
de adnotări; un detaliu clar la
fata locului poate fi de neînţeles
doar dintr-o fotografie;
nevoia de lumină;
capacitate limitata de
mărire a fotografiei (un film
44
Fotografia rectificată
Dezavantaje:
Reprezintă tehnica de a produce o fotografie ”la scara” a unui obiect lipsa de posibilitate de
(de obicei o faţadă) pentru ca să poată fi deduse şi măsurate verificare a unor dimensiuni
dimensiuni. prin aceeasi metoda (de obicei
se recurge la tehnica releveului
Presupune una sau mai multe luări de imagine la distanţe egale faţă manual clasic);
de obiect şi pe un ax optic perfect perpendicular pe acesta. lipsa de precizie in
cazul fatadelor cu retrageri sau
Avantaje: iesinduri puternice (>0,5 m);
poate fi realizată relativ uşor, fără aparatură fotografică sofisticată, de
câtre personal nespecializat;
prezintă în timp scurt o cantitate mare de informaţie;
în general se produce pe film transparent pentru a putea fi uşor copiată.
Fotogrametria Dezavantaje :
Nu poate inregistra decat
Tehnică de producere de reprezentări grafice ale obiectelor ceea ce vede aparatul de
prin măsurari ale fotografiilor lor. fotografiat (detalii obturate
vizual au nevoie de alte
Se bazează pe producerea de imagini stereoscopice cu tehnica de relevare);
aparate ale căror proprietăţi optice sunt cunoscute şi controlate Necesita personal si
(aparate metrice) şi pe prelucrarea automatizată (plotare) a echipament specializat si
produsului fotografic. scump;
Ineficienta pentru
Precizie uzuală de 10 mm pentru relevee de clădiri la Sc. realizarea de planuri atunci
1:50 cand acestea sunt singurul
obiectiv al masurarii;
Avantaje : Nu inlocuieste observarea
Investigaţie neintruzivă; directa pentru interpretarea
Ideala pentru constructii ample sau complicate; imaginilor (nu are
Permite o masurare precisa chiar in cazul unor obiecte cu diferente de capacitatea de interpretare
planuri importante; a texturii, detaliului de
Permite o detaliere variabila in functie de scopurile masurarii; imbinare, etc.)
Produce o informatie bogata (pot fi obtinute sectiuni ale elementelor
relevate), utilizabilă uşor de către sistemele CAD si simplu de stocat in
vederea prelucrarii;
Metoda eficienta economic atunci cand este aplicata in cazuri in care
celelalte metode ar fi prea lente, imprecise sau scumpe (nu necesita
esafodaje, contact direct cu materialul relevat si nu presupune
intreruperea lucrarilor );
45
Prevenirea deteriorării
Conservare
Consolidare
Utilizarea tehnicilor traditionale
Cetatea Sucevei - Arh. N. Diaconu, Arh. V.Antonescu
Cetatea Neamţ
Abaţia Cârţa
Folosirea tehnicilor moderne
Sf.Niculae Domnesc - Curtea de Argeş – Arh. Grigore Cerkez
Bis. Man. Snagov - Arh. St. Bals, s.a.
Bis. Sf. Mihail- Cluj Napoca - Arh.R. Manciulescu
Cetatea Prejmer - Arh. M. Angelescu
Masuri temporare de consolidare
Casa Herengracht- Amsterdam
Restaurare
Anastiloza
Templul Atenei Nike – Parthenon - Arh. N. Balanos
Restaurare de eliberare
Sf. Niculae Domnesc- C. de Arges – Arh. Gr. Cerkez
eliminarea pridvorului de sec XIX
48
Reabilitare
Cu alterare volumetrică
Edificiul cu Mozaic - C-ţa - Arh. Rux. Twardowschi
Fără alterare volumetrica
Hanul lui Manuc
49
Reconstrucţie
(a) “bunurile mobile sau imobile de mare importanţă pentru Recomandările O.N.U. (sau ale
patrimoniul cultural al fiecarui popor precum: Consiliului Europei) sunt
documente ale Adunării
o monumentele de arhitectură, arta şi istorie, fie ele religioase Generale (sau ale Adunării
sau laice ; Parlamentare a Consiliului
Europei), adoptate de câtre
o siturile arheologice; acestea cu majoritate simplă şi
nu sunt supuse regimului
o ansamblurile de clădiri ce sunt împreună importante din punct ratificării.
de vedere istoric sau artistic; (…); Recomandările nu crează
obligaţii directe ci sunt menite
(b)- “construcţii ale caror scopuri sunt acelea de a adăposti sau expune să ghideze activitatea legislativă
bunurile culturale mobile definite în par.(a) precum muzee, mari şi administrativă a statelor în
biblioteci şi arhive precum şi adăposturile acestora amenajate pentru vederea realizării obiectivelor
cazurile de conflict armat.” acestora.50
(c) “centre conţinând un mare numar de bunuri culturale de felul celor Rezoluţiile reprezintă “moţiuni
definite în par.(a) şi (b), definite drept “centre conţinând monumente”. adoptate de câtre o adunare
deliberantă, ce constituie fie un
Scopul convenţiei este acela de a proteja bunurile culturale - subiecte ale simplu deziderat, fie o
dispoziţie, o reglementare
50
Art. IV, par.4 al Constituţiei O.N.U.: “fiece stat membru trebuie să supună autorităţilor sale competente
recomandările şi convenţiile [chiar dacă statul în cauză a votat sau nu, a ratificat sau nu documentele] în termen de un
an de la adoptarea acestora de câtre Adunarea Generală.”
Cap. VI, art.16, par.1 (Norme de procedură).: “Statele membre transmit Adunării Generale rapoarte speciale asupra
felului în care actionează pentru a da viaţă conţinutului convenţiilor şi recomandărilor.”
51
convenţiei de distrugere, jaf sau vandalism în cazul unui conflict armat internă.”51
prin intermediul înscrierii lor în “Registrul Internaţional al Bunurilor Rezoluţiile sunt adoptate prin
Culturale supuse unei Protecţii Speciale” şi al următoarelor măsuri procedura şi cu majoritatea
(Capitolul II, Articolul 8, par.6): stabilită de forul care le emite.
o abţinerea de la folosirea bunurilor culturale sau a vecinătăţilor Cartele sunt rezoluţii adoptate
acestora în aşa fel încât să le expună riscului de distrugere în cazul unui prin consens de câtre forul care
conflict armat. le emite. De aceea o cartă
cuprinde numărul maxim de
o abţinerea de a achiziţiona asemenea bunuri din teritoriile prevederi asupra cărora pot
ocupate şi luarea măsurilor necesare pentru interzicerea, prevenirea sau conveni fără rezerve mai mulţi
stoparea furtului, însuşirii sau vandalizării patrimoniului cultural situat reprezentanţi, specialişti,
pe teritoriul uneia dintre părţile contractante. experţi, etc.
(e) bunuri obţinute drept cadou sau cumpărate legal cu acceptul (e) antichităţi mai vechi de 100
organismelor competente din ţările de achiziţie.” de ani precum inscripţii,
monede sau sigilii;
LEGISLAŢIE ROMÂNEASCĂ
Art. 41
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt Proprietatea
garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.
(2) (...).
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, Exproprierea
stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul Interesul general
oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul
pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi
pentru alte daune imputabile autorităţii.
(5) (...)
(6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia
55
Codul Penal
Distrugerea
Art. 21752. - Distrugerea
Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui
bun aparţinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori
de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate, se Distrugerea de bunuri
pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă. culturale
În cazul în care bunul are deosebită valoare artistică, ştiinţifică, istorică,
arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea de la
unu la 10 ani.
(…)
Dispoziţiile prevăzute în alin. 2, 3 şi 4 se aplică chiar dacă bunul
aparţine făptuitorului.
Dacă bunul este proprietate privată, cu excepţia cazului când acesta este
în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală pentru fapta
prevăzută în alin. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Distrugerea de monumente şi
Art. 360. - Distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale
alte bunuri de valoare
Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau culturală în timp de conflict
construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, armat
mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau ştiinţifică, opere de artă,
manuscrise, cărţi de valoare, colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de
cărţi, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus şi în general
a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de
la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează jefuirea sau însuşirea sub orice
formă a vreuneia dintre valorile culturale arătate în prezentul articol, de
pe teritoriile aflate sub ocupaţie militară.
52
Art. 217 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
53
Art. 280 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
54
Art. 2801 a fost introdus prin art. III din Decretul nr. 365/1976, publicat în B.Of., Partea I, nr. 92 din 3 noiembrie
1976.
56
Legislaţia specială
Art. 3. - Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de Art. 7. - (1) Monumentele
monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau istorice se clasează astfel:
subacvatic:
a) în grupa A - monumentele
a) monument - construcţie sau parte de construcţie, împreună cu istorice de valoare naţională şi
instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau universală;
exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări
artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul b) în grupa B - monumentele
aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice istorice reprezentative pentru
semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, patrimoniul cultural local.
artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;
(2) Clasarea monumentelor
b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, istorice în grupe se face prin
arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care ordin al ministrului culturii şi
împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce cultelor, la propunerea
constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere Comisiei Naţionale a
arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, Monumentelor Istorice,
social, ştiinţific sau tehnic; conform procedurii de clasare
prevăzute de prezenta lege.
c) sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru
natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de Art. 8. - (1) Pentru fiecare
vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, monument istoric se instituie
religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural. zona sa de protecţie, prin care
se asigură conservarea
(...) integrată a monumentului
istoric şi a cadrului său
Art. 10. - (1) Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra construit sau natural.
imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a
situaţiei juridice a monumentelor istorice se fac numai în condiţiile (2) Delimitarea şi instituirea
stabilite prin prezenta lege. zonei de protecţie se realizează
simultan cu clasarea bunului
(2) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi imobil ca monument istoric, în
degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează condiţiile legii.
conform legii.
(3) În zona de protecţie pot fi
Art. 11. - (1) Evidenţa monumentelor istorice rezultă din procedura de instituite servituţi de utilitate
alcătuire a fişei fiecărui monument, în care sunt consemnate informaţiile publică şi reglementări speciale
tehnice şi ştiinţifice, toate intervenţiile umane, precum şi modificările de construire prin planurile şi
naturale survenite în decursul timpului. regulamentele de urbanism
aprobate şi avizate conform
(2) Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument legii.
istoric unui bun imobil conform art. 7.
(...)
(...)
Art. 17. - (1) Monumentele
Art. 22. - (1) Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe istorice şi zonele lor de
baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor; protecţie sunt evidenţiate în
fac excepţie intervenţiile determinate de forţă majoră, cu condiţia ca planurile urbanistice generale
modificările să fie reversibile. şi în toate celelalte
documentaţii de urbanism şi,
(2) În sensul prezentei legi, intervenţiile ce se efectuează asupra respectiv, de amenajare a
monumentelor istorice sunt: teritoriului.
55
L. nr. 422 din 18 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.407 din 24 iulie 2001
57
(...)
Ordonanţa guvernului privitoare la protejarea patrimoniului arheologic şi
declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional (OG 43-2000,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 378 din 2001)
Lege privind exproprierea pe cauză de utilitate publică (Legea nr. 33-1994) Art. 1 - Exproprierea de
imobile, în tot sau în parte, se
Art.6 - Sunt de utilitate publică lucrările privind: (…) salvarea, poate face numai pentru cauză
protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi de utilitate publică, după o
siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale dreaptă şi prealabilă
şi monumentelor naturii (…) despăgubire, prin hotărâre
judecătorească.
Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a III-a - zone protejate (Legea nr. 5-2000)
Art. 5. - (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt Art. 2. - Legea evidenţiază
prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. zonele naturale protejate de
interes naţional şi identifică
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor valorile de patrimoniu cultural
publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii naţional, care necesită
de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a instituirea de zone protejate
prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, pentru asigurarea protecţiei
prevăzute în anexa nr. III. acestor valori.
(…)
Art. 47. - (…) (3) Elaborarea
Art. 47. - (…) Planului urbanistic zonal este
obligatorie în cazul:
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei
referitoare la: a) zonelor centrale ale
localităţilor;
(…)
b) zonelor protejate şi de
f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale protecţie a monumentelor, a
acestora. complexelor de odihnă şi
agrement, a parcurilor
industriale, a parcelărilor;
(…)
(…)
(…)
(…)
(…)
Legislaţia conexă
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: