Romanul este specia literară a genului epic, în proză, de mari dimensiuni, care are
multe personaje antrenate în conflicte puternice și prezentate în evoluție, acțiune
complexă desfășurată pe mai multe planuri narative, oferind o imagine amplă asupra vieții. Opera Mara, de Ioan Slavici, este un roman realist, deoarece prezintă particularitățile acestei specii literare. În primul rând, autorul își exprimă ideile și sentimentele în mod indirect, prin intermediul naratorului și al personajelor. Acțiunea textului este amplă, derulându- se pe parcursul a 21 de capitole cu titluri sugestive, care sintetizează acțiunea (ex: Sărăcuții mamei, Maica Aegidia, Datoria, Primăvara etc). Expozițiunea fixează locurile începutului acțiunii, Radna și Lipova, și introduce personajele principale ale operei: Mara, Persida și Trică (A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei). Intriga este generată de dorința Marei de a își vedea copiii realizați, aceasta strângând bani pentru aceștia. Astfel, Persidei, pe care o visează preoteasă, îi asigură o bună educație la mănăstire, iar pe Trică îl dă ucenic la starostele cojocarilor din Radna. În ceea ce privește desfășurarea acțiunii, romanul consacră un spațiu extins vieții sentimentale a tinerei Persida care, iubită de teologul Codreanu si de fiul unui macelar bogat, Natl, îl alege pe acesta din urma. Dupa un îndelungat proces de cristalizare a sentimentului care îi uneste, Persida si Natl sunt cununati pe ascuns de Codreanu si pleaca la Viena, nevoiti sa îsi paraseasca locurile natale, unde unirea a doi tineri de nationalitati diferite întâmpina opozitia unui mediu dominat de prejudecati si a parintilor. Punctul culminant este reprezentat de greutatile cu care se confrunta si dupa întoarcerea de la Viena, precum si evolutia divergenta a caracterelor lor înaspresc relatiile dintre cei doi soti. Situatia se îmbunatateste relativ o data cu nasterea copilului lor, când Mara si Hubar accepta în sfârsit casatoria încheiată. Când acest conflict se aplaneaza, romanul se încheie, brusc si brutal, cu uciderea batrânului Hubar de catre fiul sau ilegitim, dementul Bandi, constituind deznodământul. În al doilea rând, principalul mod de expunere este narațiunea obiectivă, Slavici dând dovadă de o fină intuire a complexității sufletelor aparent simple. Originalitatea scriitorului consta, în aceasta privinta, în capacitatea de a se insinua în interiorul personajului, de a prezenta, prin intermediul reproducerii indirecte si al stilului indirect liber, gândurile acestuia (Ce-ar zice ea dacă Persida în adevăr ar fi, în cele din urmă, destul de slabă ca să intre în voile neamţului?! Grozavă ruşine! El trebuia să facă ceva! Dar ce să facă?). Prezentarea spațiilor unde are loc acțiunea și a trăsăturilor fizice ale personajelor este realizată prin intermediul descrierii (Din turnurile bisericii mari şi frumoase se văd pe Murăş la deal ruinele acoperite cu muşchi ale cetăţii de la Şoimoş; în faţa bisericii se întinde Radna cea frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane al bisericii româneşti,iar pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării Ungureşti.), iar trairile, gandurile, sentimentele protagoniștilor sunt conturate cu ajutorul dialogului (-Uite, grăi Trică în cele din urmă, tu umbli, aşa se zice, după soră-mea! — Dar de ce să te mint? răspunse Naţl aşezat. Nu mai eşti copil acum şi vei înţelege că n-am încotro.) și al monologului interior ("Cum or veni lucrurile, aşa să vie! zicea el în gândul lui, tot nu pot eu să ştiu cum e mai bine!"). În plus, numărul mare de personaje al textului constituie o altă trăsătură definitorie a romanului. Acestea au caractere complexe ce se pun în evidență pe măsură ce se desfășoară narațiunea, printre care se disting: Mara – personaj principal, individual, realist, de o vioare surpinzătoare, Persida – fiica Marei, fire sinceră și voluntară, Națl – dominat de sentmente pe care nu le poate stăpâni, Trică – fiul Marei, personaj firav conturat etc. În concluzie, considerând argumentele menționate, putem afirma că opera literară Mara, de Ioan Slavici, este un roman realist, având trăsăturile definitorii acestei specii literare.