Sunteți pe pagina 1din 3

Nica Iuliana Aura

Specializare IIMLRE, an I

Migrația

Migrația a existat încă de la începutul omenirii. Acest fenomen nu a luat sfârșit în timp, însă
a suferit schimbări și a luat noi forme.
Termenul de migraţie provine din latinescul “migratio, onis”=plecare și nu are un concept
clar definit, fiind utilizate numeroase aspecte pentru a o defini. Potrivit Organizaţiei Internaţionale
pentru Migraţie, aceasta este definită ca „mişcarea unei persoane sau a unui grup de persoane, fie
trecând o frontieră internaţională, fie în interiorul unui stat. Este o mişcare a populaţiei, indiferent
de mărime, compoziţie sau cauze;include migraţia refugiaţilor, a populaţiilor dislocate,a
persoanelor migrând din cauze economice sau pentru alte scopuri, inclusiv reuniunea familială.”1
Migrația a fost studiată de cercetători din punctul de vedere a diferitelor sale caracteristici.
Astfel, unii au pus accent pe latura sociala, alții pe cea demografica sau culturala. Ea poate fi
clasificată în mai multe categorii:
 Internaționala- persoanele pleacă din țara de origine sau de reședință pentru a se muta
temporar sau permanet într-o altă țara.
 Internă – se manifestă în interiorul unui stat, nu este trecută frontiera.
 Impusă- atunci cand zona este locuită de un inamic care recurge la exterminări,
descriminari.
 Voluntară- reprezentata de libera optiune a oamenilor de a se stabili într-un alt areal.
 Permanentă/ temporară- naţiunile au obligaţia de a respecta şi implementa principiile
legislaţiei internaţionale, ale convenţiilor la care au dar în acelaşi timp, au dreptul de a
decide asupra interzicerii intrării, expulzării, returnării sau acordării de azil, controlul
migraţiei fiind deinteres naţional şi un atribut al suveranităţii.
Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (IOM) factorii care stau la baza
fenomenului migraţionist pot fi grupaţi în două categorii:

1
Definiţie a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (IOM)
- factori de tip push (împingere)- nivel de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de muncă; probleme
etnice etc.
- factori de tip pull (tragere)- nivel de trai mai ridicat; nivel al salariilor mai ridicat; posibilitatea
de a găsi un loc de muncă mai bun.
În Europa postbelică și post-colonială din perioada anilor 1950-1970, imigranții care
proveneau din fostele colonii erau aduși pe continent ca foță de muncă cu contract și prezentau o
mare responsabilitate pentru statele care îi găzduiau. În schimb, în ultimii 20 de ani, fenomenul
migrației a suferit transformări în Europa Centrală și de Est. S-a înregistrat o creștere a celor care
caută azil dar și a refugiaților.
În cea de a doua jumătate a anilor ’80, România a devenit una dintre marile ţări-sursă în
sistemul migraţiei europene est-vest. Factorii ce au condus la această situaţie au fost criza
economică extinsă asociată penuriei acute de resurse, izolării sporite a ţării şi accentuatei lipse de
credibilitate a regimului comunist.
Putem identifica trei perioade ale migrației în România:
-o prima perioadă, între 1990 şi 1995, caracterizată printr-o rată a emigrării de 7 persoane la
1000 locuitori, ţările de destinaţie fiind Israel, Turcia, Italia, Ungaria şi Germania.
-a doua perioadă, între 1996-2001, cu o rată a emigrării de 7 persoane la 1000 locuitori, ţările de
destinaţie fiind Spania, Statele Unite şi Canada.
-a treia perioadă, din 2001 şi până în prezent, pe fondul apariţiei vizelor Schengen şi a intregrării
României în Uniunea Europeană, rata emigrării a crescut la 28 persoane la 1000 locuitori, ţările
de destinaţie fiind Italia (40% din emigranţii activi pe piaţa muncii), Spania (18%), Germania
(5%), Ungaria (5%) şi Israel (6%).
In Europa, dupa sfârșitul celui de-al doilea război mondial, etnicii naționali și alte persoane
au început să se întoarcă în țările de origine. Europa avea nevoie de o mare cantitate de forță de
muncă astfel că autoritățile și anumite firme au început să recruteze muncitori străini. Migrația
forței de muncă a contribuit la dezvoltarea economică înregistrata în Europa între anii 1945-1975.
O a doua perioadă a migrației a fost cauzată de criza econimică declanșată de creșterea
petrolului din perioada 1973-1979. Anumite state au incercat să reducă fenomenul migrației.
Regresul economic însă nu a dus la întoarcerea imigranților în țările de origine.
Cea de-a treia periodă a migrației a inceput la sfârșitul anilor 80. Țări precum Spania,
Italia, Portugalia, Grecia au devenit din țări de emigrație în țări de imigrație.
In ultimii ani, în Europa a crescut migrația permanentă și migrația forței de muncă temporară.
Totodată se caută mâna de lucru străinilor necalificați pentru domenii precum agricultura,
construcțiile dar și serviciile casnice. Populația din Europa Centrală migrează spre țările Europei
de vest.
Instaurarea regimului comunist în Europa Centrală și de Est a determinat plecarea nobililor,
a burghezilor dar și a multori intelectuali care nu îmbrățișau regimul comunist. Ei erau considerați
asupritori și dușmani ai poporului. În perioada comunistă, în România, un număr mare de oameni
politici din perioada interbelică şi oameni de cultură au fost obligaţi să plece în exil,din cauza
măsurilor represive luate de regimul communist.. Amintim personalități ale exilului românesc
precum: Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi, George Emil Palade,
Paul Goma, Neagu Djuvara, Sergiu Celibidachi, Vintilă Horia.

S-ar putea să vă placă și