Obiectiv 5

Educaţia pentru sănătate la un pacient cu Hipertensiune

Arterială
Boala având o prevalenţă ridicată în populaţia generală, profilaxia trebuie
concepută la nivel comunitar ca parte integrantă a programului complex de
combatere şi prevenire a bolilor cronice şi degenerative. Cadrul instituţional în
care se realizează cuprinde atât reţeaua medico-sanitară, câr şi unele instituţii
de învăţământ, şcoli, deoarece principiile de bază ale profilaxiei HTA trebuie să
facă parte integrantă din educaţia generală pentru sanogeneza omului modern.
Profilaxia bolii începe cu depistarea în sânul populaţiei generale a persoanelor
cu risc crescut de a face boala, lucru care se realizează prin examenul de
screening medical incidental. Măsurile profilactice privesc regimul de viaţă,
orientarea şi igiena profesională etc.
După depistarea bolii, asistenta medicală are obligaţia şi datoria de a
educa şi învăţa pacientul cu Hipertensiune Arterială despre regimul de viaţă şi
regimul dietetic, importanţa lor asupra vieţii lui.
Bolnavul trebuie învăţat ce are voie să facă şi ce nu, ce este bun şi ce nu,
trebuie învăţat să respecte corect toate indicaţiile şi informaţiile pe care le
primeşte din partea cadrelor medicale – medic şi asistentă medicală.
Este important ca pacientul să coopereze şi să înţeleagă toate indicaţiile şi
informaţiile primite pentru a evita creşterea riscului complicaţiilor şi pentru
prelungirea duratei vieţii.

Pacientul trebuie informat despre:

 Ce este TA.
 Ce sunt valorile tensionale şi care sunt patologice.
 Factorii care influenţează TA.
 Cum afectează HTA starea de sănătate.
 Necesitatea controalelor medicale periodice.
 Normalizarea greutăţii corporale.
 Pacientul cu variaţii tensionale pentru a avea o calitate bună a vieţii
trebuie să aibă o viaţă ordonată şi să urmeze următoarele indicaţii:
 Limitarea efortului fizic la lucru de 6-8 ore pe zi.
 Evitarea conflictelor din mediul de viaţă şi de muncă.
 Evitarea stresului, emoţiilor puternice.
 Descoperirea de preocupări care produc relaxare, plimbări, lecturi etc.
 Combaterea sedentarismului prin mers pe jos, plimbări dese, o activitate
fizică moderată.
 Menţinerea greutăţii corporale, în caz de obezitate se recomandă o scădere
în greutate dacă este posibil.
 Regim hiposodat.
 Evitarea alimentelor care conţin grăsimi.
 Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea.
 Măsurarea periodică a tensiunii arteriale.
 Respectarea tratamentului indicat.
 Controale periodice – clinic şi de laborator.
 Alimentaţia
Alimentaţia va fi echilibrată şi suficientă, urmărindu-se menţinerea unei
greutăţi corporale normale.
Alimente permise:
Supe – de zarzavat simple sau cu adaos de făinoase, borş de zarzavat sau
de cartofi, supe de legume, supe de roşii – toate fără sare.
Făinoase – în cantitate limitată, griş, orez, fulgi de ovăz, fidea – fără sare.
Ouă – în cantitate redusă 1-2 săptămâni – fără gălbenuş.
Carne – în cantitate redusă – de 3 ori pe săptămână – carne de vită, viţel,
găină, pui slab, carne fiartă, rasol, carne friptă cu pătrunjel, morcov, cartofi,
perişoare fierte în aburi sau apă – fără sare, peşte slab – lin, şalău, crap, păstrăv
– fiert, rasol. Fript sau copt în pergament. În zilele cu carne nu se dau preparate
de peşte şi invers.
Grăsimi crude vegetale – ulei de porumb, de floarea soarelui, margarină
nesărată, totul se dă crud – salate 50 g pe zi.
Pâine – albă sau intermediară – fără sare, veche de o zi, pâine prăjită.
Legume şi zarzavaturi – crude sau fierte, trecute prin sită, pireuri
strecurate, chifteluţe, salată verde, roşii, vinete, ardei graşi, varză crudă, varză
murată – fără sare – toate rase mărunt şi administrate ca salată sau fiere ca
soteuri sau budinci de legume.
Lapte şi brânzeturi – lapte dulce, iaurt, lapte bătut, brânză de vaci, caş,
urdă nesărată, lapte cu cafea.
Fructe – sub orice formă crude, fierte, pireuri, compoturi.
Dulciuri – preparate fără bicarbonat sau sare din aluat fiert, uscat, cu
brânză de vaci, marmeladă, pateuri, dulceaţă, zahăr.
Băuturi – lapte simplu degresat, lapte bătut sau iaurt, sucuri de fructe sau
zarzavaturi, ceaiuri de plante.
Condimente – sos de roşii, sosuri dietetice – fără grăsimi prăjite – cu făină
rumenită pe uscat, cu zeamă de zarzavat, verdeţuri tocate, zeamă de lămâie,
sare limitată.
 Alimente interzise:
Lapte integral, brânzeturi sărate, fermentate şi grase.
Carne grasă, viscere, vânat, peşte gras sau sărat, conserve de peşte sau
carne, afumături.
Ouă în cantitate crescută – mai ales gălbenuşuri – ouă tari, omletă,
jumări, maioneză.
Grăsimi animale în cantitate crescută – unt, untură, frişcă, smântână sau
slănină, grăsimi prăjite.
Pâine sărată sau neagră.
Făinoase preparate cu sare şi în cantitate mare.
Sosuri cu grăsimi prăjite, cu zeamă de carne, cu muştar sau maioneză.
Legume şi zarzavaturi ce conţin sodiu – ţelină, spanac, varză acră,
murături.
Dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt, gălbenuş de ou, ciocolată sau
cacao.
Băuturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide în exces.
Condimente, sare peste cantitatea permisă, piper, ardei iute, boia de
ardei, hrean, muştar, ceapă, usturoi.
 IV. BIBLIOGRAFIA

 Albu M.R., M. Mincu - Anatomia şi fiziologia omului, Ed. Corint,

Bucureşti, 2001, p.143-160
 Borundel Cornel - Manual de medicină internă pentru cadre medii,
Editura ALL, 1999, p.110-119, 228-232, 335-340, 409-414.
 Cârmaciu Radu, Niculescu Cezar – Anatomia şi fiziologia omului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, p.307-311.
 Dorobanţu I - Educaţie pentru sănătate, Editura Medicală, Bucureşti,
1985, p89, p.116-120.
 Marin Fl., C. Popescu - Explorări funcţionale, Ed. Medicală, Bucureşti,
1978, p.79-94.
 Mozes C. – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,
1997, p.867-890.
 Petrescu M, Şuţeanu A – Nutriţie şi dietetică, Editura Medicală,
Bucureşti, p.422-431.
 Scorţanu Elena – Îngrijiri în boli interne şi specialităţi înrudite,
Editura Spiru Haret, Iaşi, 2005, p.68.
 Teodorescu Dan – Mic atlas de anatomia omului, E.D.P. Bucureşti,
1974, p.20-22.
 Titircă L – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate bolnavilor de
asistenţi medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001,
p.136-184.
 Titircă L. – Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti, 1999, p.120
 Titircă L. - Urgenţe medico-chirurgicale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1998.
 Antoniu Octavian Petriş-Note de stagiu Ed. Pim, Iaşi, 2008, p. 401-415.