CVARTALUL „ÎNVOIRII", REPER PENTRU STUDIUL ARHITECTURII BUCUREŞTENE
DE LA SFÎRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA
c~ e~~,op~ 1 · iL - ~rinlr-o ln~~mpl a~
Cinelre cu- 5aansani mblul
în urm 5 }lm
„ fnv o ll'11 , mire Şosea ua Viil or ş 1
s lrnda Fabri ca de c hibriluri , nu h 5 nui a m cc rnulliludin e de
prob lem e p oa le ridi ca ş i cît de p as i o nanl ă a r pui ca l'i că ut a r ea
de so lu~ii penlru ele.
i\1111 1 1898, însc ri s înlr- un ca rlu ş de s ub co rni şa a lrei dinlrc
casl'l c de p c fr onlul pr in c ipa l, oJerea o d a tă ce rL ă p cnlru co n-
:s l n1irl'a sa. Amp lasa rea, în zona indus·lri a l ă de a lun e i a ora-
ş 1ilui , o ex pli ca ~i e p enlru cx i s l e n~a lui.
Co nsemnarea cîl orva ob serv a tii - iniţial la înLîmplare,
i;ir a po i corobora ·1c cu elem ent e ele org inl e div ers5 ş i mai cu
seamii c u cele rezulLate din co mp a r a ~iil c cu a rhiLec Lura 'il1l'u -
dili1 de cpoci:i - ne-au furniz a t a rg um enle în favoarea id e ii
crc5 rii unui fel de etalon , ca Jaz[1 pr e limin a r ă în s l11cli1.1l cle-
menLclor v a loroase a le aces Lc i a rhiLec Luri „minorc" - p e ca re,
de dece nii , în cel mai bun caz o i g n orăm, da că nu c umv a o
negi:\ 111 în înLrcgime; a rhil ec Lur ă ca re, în c iud a fapl ului că d ă
marca un e i bu ne p ărţ i clin is lor ia o r aş ului , linele să di spar ă
oda lii c u s tr ăz i ş i ca rLi erc înl reg i ridi ca le la c ump ă n ă el
vene.
C11 l oaLc acestea , accsL ansa mblu ex i stă în că, pu\in all cral
de Irece rea l impu Iu i ş i de î n cercă ril e de lran s[onna re ş i mocler-
n iza rt' .
l n co nLexLul a rhilec lurii bu c ureşte n e ex islent e as Lă zi , în
a rnnl ga mul de L endin~ e, direc ţii , încerc5 ri de sli l sa u pr cţ i o­
z il 5 \.i, a nsa mblul aminti i se part i c ul ar i zează prin c îlcva Lril-
sli l11ri ca re îl defin esc ş i îl impun , c hi a r cl acă, arhiLeclo ni c
ş i p las l ic, la ana li za pu r forma l ă a elem cnl elor , nu cs le ni c i
un uni ca t , nici o r ea lizare de excep ţ i e.
Ccc•a ce r e u şcş l c să îl d e la şeze el e sul ' le de c l ă diri sim il are
din Bu c ur eşt i ş i clin ~ară ş i să îl cleJ'in easei:\ ca p c un ANSAM-
BLU es te o anume unitate n ăsc ul.ă clin inl ernc\.iun ea unui
compl ex ele l'a c lori car e au co la b ora L la apa ri\i a lui.
Ca o co n sec inţă ş i în paral el cu ep oca el e marc avînt a clez-
vo ll ăr i i inclus Lri a lc el e la sJîr ş ilul ·eco lului trcc11l , probl ema
http://patrimoniu.gov.ro
TEHEZA SINIGALIA
s pa~iului de locu ii. deve nea din cc ln cc mai sLrin gc nl[1, ridi-
cî nd p enLrn prima da li:\ la no i, p e o ca ră l a rgă, ch es Liunea
conl'orlului în în săş i l oc uinţ a modesUi a cla ·elor mijloc ii .
Co nsLruirea unui cva rlal de loc uin(.c p cnLru l"un cţ ioDarii de la
una dintre fab ri c il c zone i inLens indu slri a li zalc a Bucureşli­
lor de al un e i - Fi la rc·Lul - zon[1 cc cuprind ea Uz in a dr gaz ,
Uz in a elec Lric ii , Fa bri ca de c hi b riluri , o Ja bri că de bomboan e
ş i una de ul e i (aces te ia din urm ă îi cs lc des·t inal cva rlalul în
clisc u\.ic) este rel ev anLă sub asp cc l soc ia l în prirmtl rinei .
D iD cîLc ş i im as l ăz i , aces la es lc primul ansamb lu uni/ar
dcs Lin a L unui asem enea scop , formal d in LOCU l NTE - TlP
- case Jamili a lc, cu 2 - 3 cam ere, prev ă zu le e11 depe11din\r
mod ern e. Alcfilu il clin cca. 30 de c l ă ci iri - fie ca re des l inal ă
un e i fam ilii - cva rLa lul văclcş le o rema rcab il ii unil a lt' de
co n cepţ i e , cs Lc omogen ca rezo lva re, Juncţi o n a lil a l ea di c lînd
în ulLim ă in s lan\ ă so lu\iil c acloplate, iar m oda l'iin I cl esci-
rrahil ă ÎD o an um e împ ăr ~ir c a sp a \iului int eri or ş i 'in t'l cm cn-
Lelc de dec or.
Extins pe o suprafa[ ă perfec l re c tan g ulară, mic <'i /cca.
180 x50 m / în raport cu numărul m n rc el e co n stru cţ ii , desc,
dar fă r ă a c rea impres ia de înghes uil , cl a l or il ă un c· i o rd o nări
s Lri c l. c în ca drul că rei a se p ăs Lr eaz[1 an umil.e va ri a\ ii de rilrn ,
cva rLalul vădeşt e o judi c ioas ă folos ire a spa \iului în care
domin[l vo lumul co nslruil. : o s lra d ă de m a rg in e (s lr . Fabri ca
de chibrituri ) ex t er i oa r ă a nsa mblului , d o u ă st răz i p aral ele cu
axa lun gă ş i un a perp e ndi c ular ă pc ele îi dau coo rcl onaLc lc
de dezvo lla rc . Pa rce lele, de d o u ă Lipmi ( un ele el e cca 180 mp ,
a lLele de cca 200 - 220 mp), lol dreplun ghiularc, sepa ra lc
îolrr ele ş i în rap ort cu a le il e int erioare prin grilaj e s i111pl e de
fi er forj a i, sî nL mobilat e de prisma simp lft, paral e lipi pedică a
case i, prccc daLă ele o g rii dini\ ă pre lungi:\. Ca un imp orLant
clem cnl nou a l urhani sli c ii se rem a r că lipsa cur/ii , sp:i[iu clefi -
nilor iu al arhi lcc lurii r ura le ş i prcurba ne, pîn ă al un e i nelip s i-
t ă în c hi ar a rhit ec lu ra o răşe n ească.
33
 O L ri:\săLu r i:\ impo rt a nUi n an•s le i a rhi Lcc turi es te m oda li-
ln lcn el e g rnp a rc a case lor, g rij a pe ntrn un i ta tea a nsa mbl11l11i ,
pe nLru co nf ort ş i ch iar pe nt ru este ti că fiind ev id e nt ă.
Pe ntru a evi ta in esle Li cele calca ne, case le - cu cxcc p(i a
unui num ă r de 3, ca re se s in g ul a ri zează prin so lu ~ i a Ja~a d c l o r
de jur-î mprej ur v iz ibil e - sî nL g ru pa le cî le d o u ă, ciup i:\ s iste-
m ul co nstn1 c (iil or „sia m eze" avîncl l ~1 lu ra lun gă comun ii.
Ca o co n s e c in ~ă, s-a u ob\:inul edifi c ii „gemene", vo lum e aclo-
saLe sa u pi a a le r a t ă în f a \ ă în ra p ort cu axa străz ii , ca re sî nl
11nul copi a „în og lind ii" a ce luil a ll.
Dol a le cu poduri ş i pivni\ e, ridi cat e p c un .s in gur ni v el
loc uibil. aces tea s ini perfect a cl ap La le fun c ţi e i lor.
Pl ~1 nim e tric , ave m de-a face c u un lip rela ti v s implu , ev i-
dent cl cri va L din casa p opul a ră de înd e lun g5 . lracli ~ i e. De fapt ,
la fi eca re loc uin( i:\ ne găs im în fa\ a a d o u ă vo lum a dosa te:
casa pr o pri u-z i să ş i d c p c ndin ~c l e , aces tea din urm ă omuni-
c înd ş i c u î n căp eri l e de loc uil ş i cu ex L ri orul. F ap L notab il ,
vo lumul des tin a t dcp endinl;elor in c lud ·a ş i g rupu l sa nit a r
(]o la t cu apă c urc n1 r1.
Loc uin\ a se co mp un e dintr-11n ves libnl mi c, urrn a l de uri
hol , a mb ele în ax ul inlr[1rii , holul Jiincl fl a nca L pre sLî nga ş i
resp ecLiv spre d rea pla el e c île un a sa u d o u ă în că p e ri , Lola lu l
accs lora n eclepăş ind c ifra 3. Ca merele co muni c5 înLre ele dup ă
sistemul „vagon" . Do uri lrăsă luri se impun la p rim a vedere:
s upra fa \a m a rc d l' loc uii. - fi eca re în că pNe a rc 15 - l 8 mp ş i
http://patrimoniu.gov.ro
eca . 3 111 înă l l; i me - ş i lur11 in oz iLaLea . Ferestrele sin i inallc
şi des tul de la rg i( cca. 1 70 X 0 ,90 m), iar pano uril e m ar i el<' gpain
s trăp un g z id uril e pcrmi[î ncl accesu l n cîngrăcl i L a l ae rul ui ş i
l11mi n ii .
S ub rapo rl cs LeLic, es le de r em a rca L si nLeza di ntre clom i-
nan La o ri zo nL a l ă a vo lum el or pr in c ipa le ş i vc rli ca lil alea
neL s u h lini a l ă a go luril or de reresLrc ş i ele uş i ; ele ase m\• 1wa ,
un a num e rap orL a rm oni os înLre gol ş i p i in .
No ta de e p ocă, al5 turi de clime ns iunil r ş i pro por\ iilr
vo lum elor p rinc ip<.i le, o da u r ezo l văr il e volmndo r S('c1111-
cl a re ş i , în m od n orma l, deco rul. Î n aceas t ă a rhit cct 11 ru
slri c l fun cţ i o n a l ă - chi a r d acă la no i i pe ntru v remea aceea
lcrm e nu l p oa l r şoca - vo lum ele sec unda re j oacă 11 11 rol
min or. E le nu apa r cl ecî L î n cl o 11 ă situa\ ii ş i p r ez int ă m odu li -
Hi\i de rezo lva re iden Lice: p ri sme îngus te pa ra lelip ip l'cl in•.
culca te. surm onla lc el e un co if în p a Lru a pe c 11 sfigea l ă !-:c 11 rtă ,
a cop eri i. cu t. ab l ă ca ş i r estu l înv elit orii . La casele el e pc ce k
d o u ă s l.răz i p ara lele inlcri oa re, •Ic m a r c h ează - la nive lul
podului - reza lilul m ic ni intră rii , co r esp nn ză t o r Vl'slihu -
Iului . În cea de-a do 11 a s itu ape, vo l11rn e s im il a re sî nl amp la-
sa te la joncl i11n P.a dintre do uu cl ă diri „s ia meze" orientale
spre s ir . Fa bri ca el e c hihriluri . T re i perec hi de asemenea
case, p lasa te p erp cncli c11l ar p e ax ul s tr ăz ii , - dec i c u la l11 ru
lor sc urL ă spre acras La - sî nl a lip il c p rin !a lura lungf1.
Pri sm e 11nice, comun e penlru ce le clou ri. ma rcheazi\ acea~ l [1
îmbinare, în cunuuînd o s ui tă de elemente de deco r: ni şe
semicirculare destinate să adăpostească o statuie, o sco i că
cu ma sch cro n şi stucaturi r epreze ntînd g hirland e d e l'rucle.
Al.ît masch eronul c ît ş i celela lte clem ent e decorativ e de
factur ă ecl e ctic ă - pilastrul ca nelat cu cap ite l compozit,
a rcul sem ic irc ular sa u în mîn cr d e coş , ca rtuşul de inEpira-
("i c h e ra ldi că, co rni şa c u volute, g hirl a nd a fl o r a l ă sau s impl a
frun ză d e la ur - rea par şi p c a lt e const ru c~ii a le ansa mhlu-
1ui , marc înd intr ă ri , chei d e arce la [ereslre ş i conferind uni-
tate întregului.
Tehni ca îngriji tă a exec uţi e i zidu ri e i, o a nume deli cn-
Lc t,e în rea lizarea unui d eco r care, ch ia r d ac ă nu es te o ri gi-
nal , es t e cr l pu\:in inte li gent ş i cu g us t ş i m ăs uru plasat, o
a 1111m c rigoa re compoziţion a l ă impun acest ansamb lu cn
valoare pla s licu .
ln acest co ntext , a r f'i de remarca t şi d e sub liniaL încă
d o u ă aspecte:
Sin g ularit F1tea ev id r nt ă a a n saml; lu\11i ca atare - în toate
datel e sa lr - a le că rui l'l em enl e co mpon ent e, d e la volum e
ln dec or se rr găse~c, di spersate, p e suprafa\a întregului oraş
CONTRIBUŢIA SECOLULUI AL XIX-LEA LA DEFINIREA
CADRULUI URBAN CONTEMPORAN AL CLUJULUI
a l X I X -i ea găseş t e Cl ujul înt-r-o pcrioadft d e
Seco
mari
lul
tran sform ă ri p e tă r îm economi c, soc ia l ş i c ultural,
ia r începutul v eac ului îl s itu ează a l ă turi d e Braş ov ş i S ibiu
ca un importan t centru m eş t eş ug f1r esc - manufacturi er şi
co mercial, pi a ~a internă a Transilvaniei înrcg isLrînd în gene-
ra l în această perioad ă o l ă rgire co n s id e ra.bil ă . H ed evc nind
dup rt 1790 r eşe dinţă a Guber niului Tran s ilv a ni e i şi a di e t e-
i or, oraş u I va benefic ia ş i de ac tivitat ea d e rea I iza r e a unor
im pozante edificii necesa re noilor inst iLu\ii sa u magnaţilor
ş i nobililor atraşi d e noil e co ndiţii.
Popula\ ia, ca re însuma peste 10 OOO l ocuitor i în 1787,
ajunge la 18 166 locu itori .î n 1850 ş i se va dubla către sl'î r-
ş ilul sccolulu1. Aceasta duce la o ex tind e re a oraş ului fUc ulfi
tentac ul ar p c princip a lele drumuri de acces, dar ş i la o co n-
sum are int e n s ivă a terenuri lor din vatră: grădin i , p ăşu ni
sa u locur i virane; parcel e ele lîn gă sa u de p e locul zidurilor
de incint ă dă rîmat e m a i a les în prima jum ătat e a secolul u i;
amp lasam ente răma se li.b erc în urma inceudiului din 1839.
Terenu l agrico l se va reduce m e reu, dar t extura rural ă
va fi pr eze ntă pîn [1 către 1900 nu numai în suburbi i, ci c hiar
ş i-n un ei e zone învee ina Le c u actu a I u I centru istoric.
Înscr ierea în coo rd onate le civi liz aţ i e i ca pita lis t e se va
fa ce însă c u p c rsc v e re n!:ă ş i vom punci.a mim a i eta p ele rn u i
importa n Le:
1. Î nl ăLura r ea tr eptată a co rsetului m edi eval a l zidurilor,
bas tioanelor ş i por ţ ilor cu inLen(:ia e xtind erii fur ii imp edi-
m ente a cartieru lui rez icl c n(:ia l , l ă r g irii s t.ri'iz il or ş i cv i Wrii
cheltui elil or d e într eţ in er e a acesLo r lu c ru ri de apăran~ d eve-
nite ac um inutil e. Acţiunea, fă ră a Ji un scop declarat al
a 11L orită ·ţ ilor (mai a les că au fos L ş i apeluri la co nservarea
acesLe i moşteniri), ia amploa r e dup ă 1808 ş i cad sub Lîrni'i-
cop: bastioanele Tăbăcar il or ş i Zidarilor (1808 - 1811) , Cure-
lari lo r, Ita li enilor şi cel Rotund (1817) , Cizmari l or ş i Olari-
lor (1837) , Orfevrarilor (1858) ca şi port·il c d e Mij loc, a Turzii
ş i a MănăşLuru lui (1841 - 1844) sa u al e Podu lui ş i Ungurilor
(1872). În acelaşi t imp se re nun ţă la şantul d e apărare trans-
format într-un loc d e d epozita re a gunoaielor.
2. La efectele primei acţ iuni îl adăugăm şi pe cel al d es-
chid erii acces ului dinspre vest - prin d emolarea Portii Mu-
niişturului , a l ce lui dinsp re Nord - prin d emolarea Por("ii
Podului , a l celui dinspre Sud - prin realizarea drumului
Sări i (străzile A . Iancu - P r.to f'i S.) ş i a l celui dinspre Est
prin demolarea Portii de M ijl oc.
http://patrimoniu.gov.ro
vec hi şi nu num a i ll1 el , la cous lru cţ ii simp le sau prete n-
ţioase, la case de carti er sa u la palate , în Pit eş ti , Slatina,
Botoşani, Dej sa u Ca re i. Vehi cu larea pc un spaţi u larg a
unui rep er toriu d e form e ar putea fa ce o.bi ec t·uJ unei cerce-
'([1ri apa rte, dar ne mul\.umim aici să semnalăm l'enom e nul.
Cel d e-al doilea aspect priv eş t e co nservarea ~i va lor ifi-
carea.
Am inteam la început ideea de etalon . Des igur, nu Lot
ce s-a construit într-un ca rtier sa u a ltul va pute;i fi p[i s trat.
Poate că vor puLea fi sa lv ate cîLcva fronturi ca racte ristice
sa u case izolate în unele cartiere. Dar acesl ansamb lu - ca
şi a ltele cîteva ţ u v a l oare docum e nt a ră - aflaL astăz i în cea
mai mare parte în propri eta t ea statului , ar putea beneficia
de ocrot irea leg ii prin imp l.ic it a sa inc lud ere în 1isla rezer-
vaţ iil o r de a rhil ecLură.
Exemp lar d e ex;;epti c printre an sambluril e bu c ur eş ten e,
expresi e a un e i ep oc i d e înnoire în gincl irea urbanistică ş i
spa(.ial-1'11nc\iona l[1 a loc uin\ e i de oraş industrial, cvarta lul
„Î nvoirii" c redem că m erit i\ a t en~ i a n oastră şi grija foruri-
lo r în drept.
Allll. VA SIJ,E MI1'llEA
3. Desc hide rea el e 11 o i s Lruz i, aeLua lelr: 1 Ma i, A. Iancu ,
PetOf i S„ E. Zoia, E. Isa c, D . Fcrcnc, Clini c il or, G h . Şinca i,
F elcac ulu i ş.a. ş i modernizarea celor intramuros prin: pavare
(în cepu Lă în 1791 , r elu a ti'i în 1820 - 1822 ş i con t.i nua Lu după
1837), a lini er e, d es fiinţ area acceselo r la pivnitr , redu ce rea
numi\rului de lreple ce duceau în s t rad ă ş.a.
4. ALar.area pi c t.elor d c n11mile az i M . V iLeaz11l , Victoriei
ş i ŞLefa n cel .M are , foste loc uri el e adunare a vile lor, de v în-
za re a acestora sa u a ll'mn c lor. ln Pia\a cenLra l[1 (ac tu ala
LibcrLă(: ii) , p c parc ursul a multor d ece nii au ros t scoase
tarabele, inte rzi s accesu l anima lel o r, s-a d csf.iin\ n l Lîrgul d e
vile, s-a f ăc ut pavarea , a ros L ridi ca U\ c l opotn i ţ"a neogoticu ,
amp lnsaL ob e li sc ul în chin at vizite i î rnp ă ratul11i Francisc I
la Cluj , s-a int rodus ilumin atu l pub li c c u gaz lampant ş.a.
5. S-au mobil a i. p a r ţ i a l cu l oc uinţe şi edifi c ii f'ronLuri le
st răzilor actua le : Moţi l o r , 30 Decembrie, L e nin , Doja , Groza ,
Kogfilnicea nu , P e Li:ifi ş.a . dindu-se o a numit ă \.inu li'i zonei
ce ntral e.
6. Ate li e rele m eşteşugă r eş ti ş i p răvu liil c cornerc ia n\,il o r se
concentrează în piaţ a ce ntrală , iar manufac turil e ci· ap a r co n-
vietu icsc c u l oc uinţ e l e.
7. Se fa c efor turi p entrn asigurarea unui co nfor t urban
prin înmulţir ea cişme l el or, introducerea ilumin a tului c u gaz
la mp a nt (1827) , introducerea apeducte lor şi ca na l iz[1rii c'.t lrc
sfîrş it.ul secol ului (1887) , interzi ce rea d epozitării gunoaiel or
p c st ră z i , ex tind er ea pav iirii , în t re pn erea malurilor Some-
ş ului ş i a podurilor , înfiintarl'a de b u i publi ce ş .a. Apar
preoc u puri p ent:rn r ea liza rea uno r I ocu ri de ag rem ent so l da Le
c u a m enaj a rea Grădinii popul a re, a Prom ena de i (actua lul
„ P a rc a l oraştilui" ) , a un o r vest ia re în zone le d e scă ld at.
Transportul între div e rse le pun cte a le o raşului cslc as ig urat
de triisuri , cupe uri i<1r l egă tura gari:'1-cc nlru , d e o garnitură
pu să în mişcar e de o l ocom0Liv[1 c u vapori.
8. Se 11rm [1r eş l e rea lizarea un e i es t et ic i urbane prin m ăs uri
care pretind a lini erea, pr eoc up ă ri în ţin uta J'atadel o r, scoa-
te rea a nexelo r de la JronLul străzi i , folosir ea ob l igaLor ie a
pi etre i în zona centra l ă - dirninuîndu-se astfel ş i p ericolul
incendiilor ş.a.
9. H idi carea d e clădiri impun ă toare folosindu-se ş i apor-
tu l un or m eş l e ri sa u chiar arhitecţi şi ingineri străini. Se
conslru iese cinci biseric i, palrn c l ă diri cu pr etenţii de palat,
cazarma Sf. Gheorghe, cinci şco li sup erioa r e, muzee, case
35