Mic îndreptar de analiză a frazei

Se dă textul:

”Ești ispitit /1 să afirmi /2 că iubirea nu a transformat pe nimeni într-un laș. /3 Poate /4 că

iubirea adevărată, nu. /5 Dar cine dintre noi a cunoscut vreodată iubirea adevărată? /6 Cine dintre noi e
atât de iubitor, de încrezător, de devotat /7 încât mai curând și-ar vinde sufletul diavolului, /8 decât să-
și vadă făptura iubită torturată, sfârtecată, căzută în dizgrație? /9 Cine este atât de sigur de sine și de
puternic /10 încât să nu coboare de pe tron /11 ca să-și revendice iubirea? /12 E drept, au existat mari
figuri /13 care și-au acceptat soarta, /14 care s-au retras în tăcere și solitudine /15 și și-au mâncat
inima din ei. /16 Aceștia sunt oare de admirat sau de compătimit? /17 Chiar și cel mai stoic dintre
îndrăgostiții părăsiți nu a fost vreodată în stare /18 să pășească vesel /19 și să strige: /20”Toate-s bune
pe lumea asta! ”. /21
Cineva /22 pe care îl admir /23 a spus: /22 Când e vorba de iubire adevărată, /23 cel care
dăruiește nu e conștient /24 nici că dăruiește, /25 nici de ceea ce dăruiește /26 și nici cui dăruiește, /27
și cu atât mai puțin de faptul /28 că cel care primește /29 îi apreciază darul sau nu. /30
Spun și eu din toată inima: /31”D’accord!”. /32 dar nu am cunoscut niciodată vreo ființă
capabilă de asemenea dragoste./33 Poate doar aceia /34 care nu mai au au nevoie de dragoste /35 sunt
capabili să aspire la un asemnea rol. /34
Să te eliberezi de robia iubirii, /36 să arzi ca o lumânare, /37 să te topești în iubire, /38 să te
topești de iubire – /39 ce beatitudine! /40 Ar fi oare posibil așa ceva pentru ființe ca noi, slabe,
mândre, orgolioase, posesive, invidioase, geloase, neînduplecate, neiertătoare? /41 Evident, nu./42
Pentru noi, rasa șobolanilor – în vacuumul minții. /43 Nouă ne este hărăzită doar osânda, nesfârșita
osândă. /44 Convinși că avem nevoie de iubire, /45 încetăm să mai dăruim iubire, /46 încetăm să mai
fim iubiți. ”/46
(Henry Miller, Nexus – Rosy Crucifixion)

Stabilirea propozițiilor după sens:

1. După cum se poate observa, în text avem 46 de unități sintactice, de construcții lexicale sau
propoziții eliptice de predicat și propoziții. De această dată, delimitarea nu s-a mai făcut la punct,
semne de suspensie, semnul întrebării sau al exclamării, ci după fiecare unitate sintactică de cea mai
mică dimensiune sau întindere, în cazul acestui text, după fiecare construcție lexicală sau propoziție.

Nota bene: las la dispoziția elevilor și a domnilor profesori celelalte etape din algoritmul analizei
frazei: sublinierea predicatelor, găsirea elementelor de relație, stabilirea propozițiilor după sensul
comunicării, după rolul lor în frază și după raporturile sintactice stabilite între ele în cadrul frazei.

Algoritmul analizei frazei

Sinteză, prezentare

1. Identificarea și sublinierea predicatelor (verbale și nominale). Elevii trebuie să fie atenți și la

propozițiile eliptice de predicat, în care predicatul poate fi dedus sau subînțeles din context;
 2. Identificarea elementelor de relație și încercuirea lor. Elevii trebuie să fie atenți și la
elementele de relație care pot fi deduse, subînțelese din context;
3. Împărțirea frazei în propoziții. Elevii trebuie să fie atenți și la propozițiile intercalate, sau care
încep într-un anumit segment al frazei și se încheie în altul;
4. Punerea/adresarea corectă a întrebării. Se găsește elementul regent din propoziția regentă (de
altfel, de aceea se numește propoziție regentă, pentru că în cadrul ei se află elementul regent
pentru propoziția subordonată); elementul regent se află numai în propoziția regentă;
5. Identificarea corelativului specific (numai dacă este cazul) și a elementelor de relație
specifice;
6. Stabilirea felului propozițiilor după scopul comunicării (dacă este cazul);
7. Stabilirea felului propozițiilor după structură (dacă este cazul);
8. Stabilirea felului propozițiilor după aspectul predicatului (dacă este cazul);
9. Stabilirea felului propozițiilor după rolul lor în frază (principale, secundare, independente);
10. Stabilirea felului propozițiilor după raporturile sintactice stabilite între ele în cadrul frazei
(regentă, subordonată);
11. Stabilirea felului propozițiilor după sensul comunicării (SB, PR, AT, APOZ., CD, CI etc.);
12. Alcătuirea schemei frazei;
13. Stabilirea relațiilor sintactice care se pot stabili între propoziții (coordonare prin
juxtapunere, cu virgulă, coordonare prin joncțiune, cu ajutorul elementelor de relație
coordonatoare, adordonare (între o apozițională și regenta ei), subordonare prin
juxtapunere, cu sau fără virgulă, subordonare prin joncțiune, cu ajutorul elementelor de
relație subordonatoare).

Notă: Elevii verifică cu atenție predicatul fiecărei propoziții, elementele de relație, și, după stabilirea
felului propozițiilor după sensul comunicării, ei pot arăta relațiile care se stabilesc între propozițiile
aceleiași fraze. Ca mijloc de verificare se poate utiliza schema frazei.

Mult succes!...