Cum se poate crea un brand de oraş.

Studiu de caz: Bucureşti

Ştefan‑Alexandru CATANĂ
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Victor‑George CONSTANTINESCU
Academia de Studii Economice din Bucureşti

Rezumat: În cadrul acestui articol, autorii analizează imaginea brandului oraşului Bucureşti în rândul
tinerilor rezidenţi cu scopul de a propune direcţiile strategice de dezvoltare a imaginii de brand. Analiza
de brand se bazează pe analiza percepţiei asupra identităţii oraşului, imaginea acestuia fiind evidenţiată
prin hărţi perceptuale. Conturarea imaginii oraşului se bazează pe atribute, acestea fiind valorizate în
funcţie de importanţa percepută şi de intensitate. Criteriile stabilite pentru această analiză sunt legate de:
participarea, nevoile de baza, oamenii, pulsul oraşului, oportunităţile economice şi educaţionale, precum
şi legate de potenţialul natural şi uman. Acest articol se finalizează cu câteva idei utile cu privire la
dezvoltarea strategiilor de branding pentru oraşul Bucureşti.

Cuvinte cheie: harta perceptuală, brand de oraş, chestionar despre Bucureşti

Clasificarea JEL: M310

Introducere
Aşa după cum a arătat
Kavaratzis (2004) brandul de oraş
poate fi definit ca fiind mijlocul pen-
tru a obţine un avantaj competitiv
cu scopul de a creşte ivestiţiile şi
turismul, dar şi pentru a realiza
dezvoltarea comunitară, pentru a
întări identitatea locală, identifia-
carea cetăţenilor cu propriul oraş
şi activarea tuturor forţelor sociale
pentru evitarea excluziunii şi tensi-
unilor sociale.
Rudneva (2012) citat de Alexe
(2013) prezintă şase componente de
bază ale brandului de oraş:
a) valori, idei, fapte istorice;
b) infrastructură – cominicaţii,
spaţiu amenajat, teren îmbunătăţit;
c) atracţii cultural – monumen-
te, arhitectură etc;
d) proiecte mari de
infrastructură;
e) evenimente remarcabile, ex-
poziţii, târguri etc;
f) personalităţi.
Există mai mulţi factori care
contribuie la formarea unui brand
de oraş. De asemenea, oraşul tra-
diţional este văzut din perspectiva
bradului de oraş precum un puzzele
ce este alcătuit din mai multe pie-
se. Cele mai importante piese sunt
reprezentate de oameni, obieceiuri,
locuinţe, evenimente, bucătărie
tradiţională, sistem public, con-
strucţii, zonă de producţie, limbă,
credinţe, facilităţile publice, timp
liber, îmbracăminte, condiţii meteo,
poziţie geografică (Yoon, 2010). starea de spirit, vibraţia oraşului
Odată cu creşterea calităţii vie-
ţii oraşului, satisfacţia locuitorilor
creşte iar comunitatea va fi per-
cepută ca loc “bun pentru a trăi”
(Pfefferkorn, 2005). Imaginea unui
oraş neceşită mai multe caracteris-
tici: să fie reală, credibilă, simplă,
atrăgătoare şi distinctă (Prophet,
2006).
Aşa după cum Stăncioiu si alţii
(2011) au arătat, formarea imaginii
unui oraş este un proces de durată
şi în acelaşi timp complex întrucât
se formează pe baza altor percepţii.
De asemenea, dezvoltarea imaginii
oraşului în vederea creării brandu-
lui de oraş poate fi definită ca un
mix între mediu, istoric, cultură,
puncte de atracţie din respectiva
zonă (Yoon, 2010). Necesitatea cre-
ării unui brand este argumentată
de oferta diversă propusă de diferite
ţări în vederea atragerii turiştilor,
talentelor, investiţiilor etc. Oraşul
nu se rezumă doar la elementele
vizibile (străzi, atracţii turistice) ci
este descris şi prin aspectele intan-
gibile, precum: trăiri, sentimente,
(Croitoru, 2011).
Aşa după cum Anholt (2011)
a reliefat, în vederea prezentării
imaginii oraşului Bucureşti se fo-
loseşte indicele brandului de oraş,
definit prin şase dimensiuni. Dintre
acestea, pentru analiza imaginii
oraşului Bucureşti au fost luate în
considerare doar cinci, considerate
cele mai indicate: prezenţă, necesi-
tăţi de bază, oameni, puls, oportu-
nităţi economice şi educaţionale. De
asemenea, pe lângă cele cinci com-
ponente, Minciu (2005) a adăugat
pontenţialul natural şi potenţialul
antropic al oraşului (vezi Figura
nr. 1).

RRM – 1/2016 51
 Figura nr. 1. Criterii de analiză a imaginii oraşului
Sursă: Adaptare după Anholt & Gfk Roper, (2011),
Primul criteriu, „prezenţa”,
pune accent pe părerea studenţilor
asupra gradului de cunoaştere al
oraşului la nivel internaţional din
perspectiva contribuţiei prin cultu-
ră, ştiinţă, guvernare.
Al doilea criteriu, „necesităţile
de bază”, face referire la percepţi-
ile celor care locuiesc în Bucureşti
privind calitatea serviciilor din
şcoli, spitale, transport, facilităţi
sportive.
Cel de‑al treilea criteriu, „oa-
menii”, se referă la modul în care
rezidenţii percep gradul de ospi-
talitate al oraşului faţă de noii ve-
niţi, uşurinţa integrării celor din
urmă în privinţa limbii, culturii,
obiceiurilor.
Următorul criteriu, „pulsul”,
face referire la percepţia respon-
denţilor cu privire la modalităţi de
petrecere a timpului liber, descope-
rirea lucrurilor noi.
Criteriul cinci, „oportunităţi eco-
nomice şi educaţionale”, are în ve-
dere, de exemplu, oferta de locuri de
muncă, numărul olimpicilor, opor-
tunităţile şi standardele mediului
universitar.
Următorul criteriu face referire
la potenţialul natural, prin prisma
elementelor de climă, relief, hidro-
grafie, parcuri etc.
Ultimul criteriu, potenţialul an-
tropic, este analizat din perspectiva
reprezentativităţii vestigiilor arhe-
ologice, castelelor, monumentelor
istorice de artă, obiceiuri, tradiţii,
52
BUCUREŞTI
Minciu R., (2005), Coforea (2013)
manifestări folclorice, muzee, case
memoriale, evenimente, instituţii
cultural‑artistice, construcţii con-
temporane, unităţi economice.
Metodologia cercetarii
Scopul cercetării reprezintă
identificarea opiniei respondenţilor
(studenţii din Bucureşti din cadrul
Academiei de Studii Economice
Bucureşti) cu privire la perceperea
acestora privind imaginea oraşului
Bucureşti, în vedererea propunerii
unei direcţii strategice de dezvol-
tare a imaginii brandului oraşului
Bucureşti.
Obiectivele cercetării
O1: Determinarea percepţiei
studenţilor privind aspectul fizic al
oraşului;
O2: Analiza elementelor ce con-
turează la identitatea imaginii ora-
şului (prezenţă, necesităţi de bază,
puls, oportunităţi economice şi edu-
caţionale, potenţial natural şi po-
tenţial antropic);
O3: Identificarea celor mai re-
prezentative calităţi ce îi definesc pe
bucureşteni în rândul studenţilor;
O4: Identificarea celor mai re-
prezentative puncte de atracţie ce
pot contribui la imaginea turistică
a Bucureştiului;
O5: Determinarea formelor de
turism specifice pentru Bucureşti
ca destinaţie;
Ştefan-Alexandru Catană, Victor-George Constantinescu
O6: Identificarea personalită-
ţii ce pot fi asocitate ca simboluri
pentru oraşul Bucureşti în rândul
studenţilor.
Analiza rezultatelor
Conturarea identităţii
oraşului pe baza celor mai
reprezentative atribute, valori
şi simboluri prin intermediul
hărţii perceptuale
În vederea identificării atribute-
lor reprezentative pentru determi-
narea imaginii oraşului Bucureşti,
au fost propuse 40 de atribute, din
care jumătate din acestea au fost
pozitive şi jumătate negative. Prin
intermediul hărţii perceptuale, am
analizat rezultatele obţinute pen-
tru ambele tipuri de atribute.
În ceea ce privesc atributele po-
zitive, se poate observa (vezi Figura
nr. 2) că atributul care a fost cel
mai nominalizat din cei 200 de res-
pondeti a fost comercial (16% din
numărul total de respondenţi). Pe
locul doi, la o diferenţă foarte mică
s‑au clasat atributele activi şi dis-
tractiv. Acestea au fost nominaliza-
te de 15,5 % din studenţii intervie-
vaţi. Atributele pozitive care au fost
selectate cel mai putin de către stu-
denţi au fost ordonat şi securizate.
După cum se poate observa şi din
figura de mai jos, majoritatea stu-
denţilor consideră că Bucureşti‑ul
este un oraş comericial, dar cu un
grad de securitate foarte scăzut.
 Figura nr. 2. Harta perceptuală privind atributele pozitive
Dacă este să vorbim de atribu-
tele negative ce definesc imaginea
oraşului Bucureşti în rândul res-
pondenţilor (vezi Figura nr. 3), cele
Figura nr. 3. Harta perceptuală privind atributele pozitive
În urma analizei de mai sus
(vezi Figura nr. 3), ce are la bază
prezentarea celor două hărţi per-
ceptuale a atributelor pozitive şi
negative, s‑a constatat faptul că, cei
200 de studenţi care au participat
la chestionar au ales mult mai uşor
atributele negative (au fost nomi-
nilazite 467 de atribute negative,
comparativ cu atributele pozitive
care au fost în număr de 412).
De asemenea, trebuie precizat
faptul că studenţii care consideră
Bucureştiul ca fiind un oraş poluat,
RRM – 1/2016
mai votate au fost poluat şi aglo-
merat. După cum se poate observa
respondenţii consideră că şi lipsa
curăteniei este un atribut negativ
majoritatea sunt de sex femeiesc
(67%). Făcând o corelaţie între răs-
punsul la întrebarea de mai sus şi
variabila venit, studenţii cu veni-
turi peste 1500 de Lei consideră
că, capitala este un oraş distractiv
(70% din stundeţi cu venituri peste
1500 de Lei).
Legat de valorile asociate oraşu-
lui în rândul studenţilor intervie-
vaţi, majoritatea respondenţilor de
sex bărbătesc, consideră că liber-
tatea este o valoarea foarte impor-
tantă pentru oraş (58%). În ceea ce
important. Printre atributele nega-
tive cele mai putin menţionate au
fost plictisitor şi intolerant.
priveste sexul femeiesc, acestea au
considerat că atractivitatea este cea
mai importantă valoarea asociată
capitalei României. Sintetizând re-
zultatele celor 200 de respondenţi,
cea mai importantă valoare asoci-
ată Bucureştiului a fost diversita-
tea, având un scor de 25%. După
cum se poate observa şi în figura
de mai jos (vezi Figura nr.4), după
diversitate au fost nominalizate de
către respondenţi atribute, precum
atractivitate, ospitalitate, prietenie
şi libertate.
53
 Figura nr. 4. Harta perceptuală a valorii oraşului
În privinţa caracterizării spon-
tane a imaginii oraşului Bucureşti,
o mare parte din studenţii intervi-
evaţi consideră că, Bucureşti este
Figura nr. 5. Caracterizarea spontană a oraşului
Plecând de la rezultatele de mai
sus, putem observa că cei mai mul-
ţi respondenţi, asociază Bucureştiul
cu murdăria şi cu stresul. Oraşul
este văzut ca fiind foarte aglomerat
şi foarte aglomerat de 13% din stu-
denti. Din acest număr de studenţi,
peste 80% sunt studenţi care nu
sunt născuţi în Bucureşti, studenţi
care au venit la studii în capitală.
De aici putem trage o concluzie, cu
privire la studenţii care sunt din
Bucureşti. Aceştia nu consideră
Bucureştiul ca fiind un oraş foarte
aglomerat. Conform rezultatelor
sondajului, cei mai mulţi studenţi
născuţi în Bucureşti asociază ora-
şul ca fiind unul stresant şi zgomo-
tos (67% stres, 23% zgomotos, 10%
murdar). De asemenea, procen-
tul de 3% care a asociat imaginea
Bucureştiului cu sport/fotbal este
reprezentată de sex‑ul bărbătesc, în
timp ce, cei doi respondenţi care au
asociat imaginea cu teatrul, sunt de
54
un oraş foarte aglomerat şi murdar.
Astfel, imaginea oraşului este ca-
racterizată spontan de indivizi prin
termeni precum un oraş cu multe
sex femeisc, acestea fiind studente
care au venit în Bucureşti în anul
întâi de facultate, neavând o sursă
de venit în momentul completării
chestionarului.
Tot în cadrul acestei variabile,
putem sublinia faptul că majorita-
tea studenţilor care au răspuns clu-
buri, viaţă de noapte, petreceri sunt
studenţi ce au un venit peste 1500
de lei (din cei 14 % care au dat acest
răspuns, 13% dintre aceştia au un
venit peste 1500 de lei, în timp ce
ceilalţi sunt fără venit). Majoritatea
studenţilor fără un loc de muncă în
momentul interviului, au conside-
rat că Bucureştiul este asociat cu
aglomeraţia şi cu prietenii.
De remarcat este şi faptul că din
procentul de 5 % care asociază ima-
ginea capitalei cu câinii maidanezi,
3% sunt se sex bărbătesc, în timp
ce restul de sex femeiesc. Toţi cei
10 respondenţi care alcătuiesc pro-
centul de 5% sunt din Bucureşti, 7
Ştefan-Alexandru Catană, Victor-George Constantinescu
cluburi, cu viaţă de noapte, prie-
teni, facultate, agitaţie, stres, polu-
are, capitala tării etc (vezi Figura
nr. 5).
dintre aceştia fiind muşcaţi măcar o
singură dată de un câine maidanez.
Putem concluziona că principala
problemă a respondenţilor care sunt
născuţi în Bucureşti este legată de
câinii maidanezi şi stresul din oraş,
în timp ce studenţii care au venit
din provincie la studii la Bucureşti
asociază capitala cu un oraş mur-
dar, aglomerat şi cu prienteni.
Elementele ce conturează la
identitatea imaginii oraşului
Analiza elementelor este repre-
zentată de prezenţă, necesităţi de
bază, oameni, puls, oportunităţi
economice şi educaţionale, poten-
ţial natural şi antropic. Acestea
conturează la identitatea oraşului
Bucureşti. Respondenţii au fost
rugaţi să stabilească în ce măsură
sunt de acord cu mai multe afirma-
ţii. Fiecare student trebuia să acor-
de o notă din intervalul ‑2,2.
 Tabel nr. 1 Prezenţa- ca dimensiune la conturarea imaginii capitalei
Bucureşti contribuie la patrimoniul cultural al ţării 1,17
Bucureşti este un oraş îndragit de către locuitorii săi 0,50
Bucureşti-ul are un loc bine definit la nivel global -0,40
Bucureşti poate fi numit şi în prezent „Micul Paris” -0.24

După cum se poate observa şi În ceea ce priveşte necesitatea preţ privind locuinţa (majoritatea
în Tabelul nr. 1, în ceea ce priveşte de bază, aceasta a fost analizată respondenţilor stau în chirie). În ta-
prezenţa, majoritatea respondenţi- din perspectiva mai multor aspecte belul de mai jos (vezi Tabelul nr. 2),
lor au fost relativ de acord cu faptul precum standardul privind servici- se poate observa că, gradul scăzut
că Bucureştiul contribuie la patri- ile publice, gradul de securitate al al serviciilor publice, gradul redus
moniul cultural al ţării. Acest lucru oraşului, infrastructura oraşului, de securitate al populaţiei şi mij-
se datorează popularităţii de care calitatea mijloacelor de transport loacele de transport de proastă ca-
se bucură oraşul de anumite obiec- şi raportul calitate preţ al acestuia, litate au înregistrat cele mai slabe
tive precum Palatul Parlamentului, parcările din oraş, raportul caliate scoruri.
Muzeul Ţăranului Român, Ateneul
Român etc. Studenţii intervievaţi
sunt în uşor dezacord cu mai mul- Tabel nr. 2 Necesităţi de bază- ca dimensiune în conturarea
te afirmaţii, printre care, Bucureşti imaginii capitalei
are un loc bine definit la nivel glo- Standard scăzut al serviciilor publice din Bucureşti -1.28
bal şi Bucureşti poate fi numit şi
Grad redus de securitate al populaţiei -0.98
în prezent Micul Paris. Scorul din
Tabelul nr. 1 prezintă media acu- Mijloace de transport în comun de proastă calitate -0.99
multată după cele 200 de răspun- Infrastructura rutieră deficitară -1.29
suri de la studenţi.
Raport calitate/preţ avantajos al locuinţelor 0.61
Cele mai mari note privind afir-
maţia Bucureştiul contribuie la pa- Raport calitate/preţ avantajos al transportului public 0.65
trimoniul cultural al ţării a fost dat
de persoanele care sunt născute în
După cum se poate observa în oraşul nu prea prezintă interes pen-
Bucureşti. 90% dintre aceştia au
tabelul de mai sus, majoritatea res- tru rezidenţi, pe termen lung. 70%
acordat nota maximă, nota 2.
pondenţilor nu prea sunt mulţumiţi din studenţii care nu îşi au domici-
După cum se poate observa şi
de mijloacele de transport în comun liul în Bucureşti consideră că afir-
din tabelul de mai sus, responden-
pe care le consideră de prostă ca- maţia conform căreia Bucureştiul
ţii nu sunt foarte decişi cu afirma-
litate. De remarcat este faptul că este un oraş vesel, cu spirit vibrant,
ţia conform căreia Bucureştiul este
aceştia nu consideră raportul cali- tânăr, deschis provocărilor este re-
un oraş îndrăgit de către locuitorii
tate/pret ca fiind foaret bun. În ge- lativ adevărată.
săi. Cele mai mari note au fost date
neral, studenţii fără loc de muncă Legat de oportunităţile economi-
de studentele care nu s‑au născut
au oferit cele mai mici note, privind ce şi educaţionale, principala pro-
la Bucureşti. 80% din acestea con-
raporul calitate preţ al locuinteţor blemă a studenţilor participanţi la
sideră că Bucureştiul este un oraş
şi al transporului public în comun. interviu a fost reprezentată de găsi-
îndrăgit de locuitorii săi, acordând
La capitolul oameni, majorita- rea unui loc de muncă în Bucureşti.
nota maximă de 2. Cele mai mici
tea studenţilor intervievaţi sunt de Aceştia consideră că, capitala dis-
note au fost acordate de studenţii
acord cu afirmaţia conform căreia pune de oferte de muncă foarte
născuţi în Bucureşti, atât cei de sex
studenţii străini se pot integra în atractive în comparaţie cu oraşele
bărbătesc, cât şi cei de sex femeiesc.
comunitatea academică datorită din provincie, dar principala proble-
Majoritatea respondenţilor con-
mediului academic prietenos . De mă este legată de locurile de mun-
sideră că Bucureştiul nu are un loc
asemenea, aceştia consideră că şi că, acolo unde cei mai mulţi angaja-
bine definit la nivel global. Nu în ul-
turiştii care vin în Bucureşti se pot tori le cer experienţă, experienţă pe
timul rând, o mare parte din aceşti
bucura de un grad ridicat de ospi- care majoritatea stundenţilor încă
studenţi, consideră că Bucureştiul
talitate. Nu în ultiml rând trebuie nu o au. De asemenea, studenţii
nu poate să mai fie numit Micul
subliniat faptul că toţi studenţii sunt de accord cu afirmaţia conform
Paris. În general, studenţii care
domiciliaţi în Bucureşti au acordat căreia Bucureşti este cel mai impor-
au venit din provincie la studii, au
notă maximă (2) afirmaţiei conform tant centru universitar.
acordat nota maximă afirmaţie con-
căreia studenţii străini se pot in- Potenţalul natural, conform
form căreia Bucureştiul poate să fie
tegra uşor în comunitatea datorită studenţilor joacă un rol foarte im-
numit Micul Paris. În general, stu-
mediul social prietenos. portant în potenţialul turistic al
denţii bucureşti, de sex bărbătesc
Respondenţii, consideră din oraşului Bucureşti. Principalele
nu sunt deloc de acord cu acestă
punct de vedere al pulsului oraşul atracţii printre care, potentialul
afirmaţie, toţi aceştia acordând ca-
Bucureşti ca fiind unul vibrant. natural este cel mai important, fi-
lificativul de ‑2.
În opinia studenţilor intervievaţi ind reprezentat de de Parcurile din

RRM – 1/2016 55
Bucureşti (Cişmigiu, Herăstrau,
Alexandru Ioan Cuza etc), Gradina
Botanică etc.
În ceea ce priveşte potenţialul
antropic, în Bucureşti există o pa-
letă largă de atracţii, printre care
monumentele, clădri istorice, resta-
urante, parcuri, universităţi, con-
strucţii moderne, bulevarde etc.
La intrebarea „Consideraţi ne-
cesară construirea unui brand al
Municipiului Bucureşti”, 83% din-
tre studenţii care au participat la
chestinoar au răspuns că da, în
timp ce 7% au răspuns că nu ştiu.
Restul de 10% au dat un răspuns
negativ. Principalele motive care
contribuie la formarea unui brand
pentru oraşul Bucureşti sunt de-
terminate de gradul de recunoştere
al oraşului pe plan internaţional,
creşterea interesului pentru oraş,o
promovarea cât mai puternică şi
eficientă, valorile oraşului.
Elaborarea şi implementarea
unor strategii de branding
pentru Bucureşti
Scopul unei elaborări şi imple-
mentări a unei strategii pentru ima-
ginea brandului oraşului Bucureşti
poate să joace un rol foarte impor-
tant în schimbarea în bine a oraşu-
lui atât în rândul turiştilor, cât şi
în rândul celor care locuiesc în oraş,
aceştia putând să devină promoteri
ai aspectului oraşului Bucureşti.
Formarea unui brand puternic
al oraşului Bucureşti ar aduce un
avantaj competitiv, recunoaşte-
rea acestuia pe plan intern cât şi
internaţional, promovarea cât mai
multor obiective turistice, creşterea
economică (aceasta poate să fie de-
terminată prin oferirea unur locuri
de muncă). Dacă toate acestea ar
avea loc, automat şi numărul de tu-
rişti ar creşte semnificat.
Calitatea vieţii locuitorilor ora-
şului Bucureşti şi imaginea acestu-
ia sunt afectate negativ de mai mul-
te aspecte. Pentru implementarea
unei strategii de branding trebuie
mai întâi să se rezolve aceste aspec-
te de ţin de curăţenia din oraş, pro-
blema câinilor comunitari, soluţii
pentru traficul aglomerat, valorifi-
carea potenţialului turistic privind
restaurea clădirilor vechi din oraş.
56
Aspectele menţionate mai sus
contribuie semnificativ la elabora-
rea strategiei de branding pentru
imaginea oraşului Bucureşt, oferin-
du‑i un avantaj competitiv în raport
cu celelalate capitale Europene.
Pentru formarea unui brand puter-
nic este necesar ca întreg procesul
să fie orientat către locuitorii oraşu-
lui Bucureşti, astfel încât, plecând
de la părerile acestora să se adopte
o strategie de dezvoltare.
Plecând de la analiza efectuată
mai sus se doreşte propunerea unui
set de strategii prin intermediul că-
reia imaginea Bucureştiului să fie
îmbunătăţită, atât în rândul rezi-
denţilor, cât şi în rândul turiştilor.
În primul rând, Bucureştiul tre-
buie să‑şi conceapă o imagine prin
intermediul căreia să se diferenţie-
ze dar şi să se confere avantaje în
faţa oraşelor concurente.
De asemenea, trebuie analizate
elementele imaginii pentru a ob-
serva dacă imaginea care este una
negativă, nu este o imagine meri-
tată, imagine ce este deteriminată
de mai multe condiţii existente în
Bucureşti.
Principalele tipuri de strategii
la care Bucureştiul poate apela pen-
tru a‑şi îmbunătăţi imaginea sunt:
challenger‑ul agresiv, care contestă
şi atacă poziţia liderului, strategia
de diferenţiere sau cea de inovare.
Strategiile de branding pentru
Bucureşti presupune parcurgerea
unor etape. Tipul de poziţionare
ales pentru Bucureşti şi strategia
portofolului brandului de oraş joacă
un rol foarte important.
Pe lângă cercetarea directă în
rândul rezindeţilor, monitorizarea
de presă/prezenţa online joacă un
rol foarte important în studierea
imaginii unui oraş
Strategiile bazate pe concuren-
ţă care pot fi folosite sunt fie cea de
diferenţiere, fie cea de inovare, de
creare de mărci noi, care să fie adă-
ugate în portofoliul destinaţiei.
Din punct de vedere al imaginii,
strategiile la care poate apela ora-
şul Bucureşti pot fi cele de creare a
imaginii. Poate să joace un rol inte-
resant în rândul publicului pentru
care Bucureşti este necunoscut sau
care, deşi a auzit capitala noastră,
nu are asocieri mentale legate de
aceasta) sau de modernizare a ima-
ginii (rebranding), urmărindu‑se
Ştefan-Alexandru Catană, Victor-George Constantinescu
eliminarea asocierilor negative şi
înlocuirea acestora cu unele noi, po-
zitive, în acord cu cele trei elemen-
te majore de diferenţiere (natură,
cultură, autenticitatea stilului de
viaţă), având grijă să fie păstrată
imaginea de destinaţie înconjurată
de mister.
Implementarea strategiei de
branding, atât în privinţa constru-
irii, dar şi ulterior, în privinţa utili-
zării brandului de oraş este esenţia-
lă pentru succesul demersului stra-
tegic legat de brand, el implicând
totodată şi efecte asupra mixului de
marketing de la nivelul destinaţiei.
Altă strategie de marcă se referă
la folosirea acesteia ca instrument
de marketing intern. Este evident
că personalul de servire din turism,
dar şi restul locuitorilor cu care
turiştii interacţionează reprezin-
tă puncte de contact ale turiştilor
cu marca şi modul cum aceştia se
comportă cu turiştii este unul din
factorii ce determină experienţa
călătoriei.
În primul rând, este nevoie de
o comunicare integrată de market-
ing, diferitele tehnici promoţionale
folosite în cadrul campaniilor de co-
municare având rolul de a susţine
promisiunea brandului şi de a crea
şi dezvolta imaginea aleasă pen-
tru destinaţia oraşului Bucureşti.
Imaginea proiectată are nevoie de
coerenţă, consecvenţă, continuita-
te în timp, iar povestea brandului
de oraş, în cazul de faţă Bucureşti,
trebuie să fie similară, chiar dacă
obiectivele campaniilor pot fi dife-
rite (creşterea notorietăţii şi atra-
gerea turiştilor, transformarea in-
tenţiei de vizitare în vizită efectivă,
loializarea vizitatorilor din trecut).
Pentru un bun management al
imaginii brandului de oraş este re-
comandată înfiinţarea unui centru
media, care să monitorizeze prezen-
ţa destinaţiei în mass‑media inter-
naţională şi să reacţioneze rapid la
eventuale crize de comunicare.
Nu în ultimul rând, implemen-
tarea strategiei de comunicare lega-
tă de brand trebuie să fie în acord
cu resursele existente, fiind foarte
important ca infrastructura (gene-
rală sau turistică) să poată face faţă
unor creşteri ale cererii turistice.
Implementarea strategiei de
brand, atât în privinţa construirii,
cât şi a utilizării brandului, este
esenţială pentru succesul demersu-
lui strategic legat de brandul desti-
naţiei, fiind necesară o comunicare
integrată de marketing, care să ge-
nereze sinergii între toate tehnicile
promoţionale şi toate punctele de
contact folosite.
Limite şi concluzii generale
Abordarea ştiinţifică a vastei
problematici asociate proiectării şi
implementării unei cercetări can-
titative de marketing „este indiso-
lubil legată şi de iterarea limitelor
acestui demers. În acest sens pot
fi puse în evidenţă, pe de o parte,
limite legate de cadrul conceptu-
al‑metodologic, şi, pe de altă parte,
limite şi neajunsuri care ţin de ca-
drul aplicativ‑experimental. Altfel
spus, există unele limite atât pe
planul teoriei, cât şi, mai ales, al
activităţilor practice” (Mitu, 2004,
p. 198).
Prin datele pe care le prezintă
pe piaţă, studiile de marketing nu
sunt infailibile, acestea neputând
substituidu‑se procesului decizio-
nal. Rolul lor în procesul decizional
are bariere ce nu pot fi depăşite,
după cum anumite limite există
chiar şi în privinţa calităţii lor.
Orice raport final de cerceta-
re care este elaborat şi analizat
obiectiv cât şi profesional trebuie
să prezinte la sfârşit nişte limite
şi concluzii ale cercetării efectuate.
Formularea şi precizarea unor li-
mite reprezintă o dovadă în plus că
cercetarea efectuată este una obiec-
tivă şi credibilă.
RRM – 1/2016
Limitele cercetării de faţă au
fost generate de mai mulţi factori,
printre care:
a. resursele bugetare destul de
mici (în cazul în care bugetul cerce-
tării era mai mare se putea apela la
un număr mai mare de operatori de
interviu);
b. restricţii cu privire la instru-
mentul cercetării (chestionarul pu-
tea să fie mult mai bine structurat);
c. eşantionul nu a fost reprezen-
tativ statistic ‑ Poate cel mai im-
portant dintre acestea este faptul
că rezultatele cercetării nu pot fi
extinse asupra întregii colectivită-
ţi cercetate deoarece eşantionul pe
care s‑a aplicat sondajul a fost foar-
te mic, de numai 200 de persoane;
d. datele culese din teren de că-
tre operatori nu au fost verificate
pentru a se vedea corectitudinea
acestora.
Bibliografie
Alexe, F. (2013), Brandul de oraş -
Studiu de caz Bucureşti- teză de
doctorat, Bucureşti;
Anholt, S., (2007), The New Brand
Management for Nations, Cities
and Region (editia I), Londra, Ed-
itura Palgrave Macmillan;
Anholt, S., (2007), Competitive iden-
tity - The new brand manage-
ment for nations, cities and re-
gions, Londra, Editura Palgrave
MacMillan;
Anholt, S., (2010), Places. Identity,
Image and Reputation, Londra,
Editura Palgrave Macmillan;
Croitoru, M., (2011), Indicele
competitivităţii în turism- analiza
empirică România vs. Bulgaria,
Economie teoretică şi aplicată,
Volumul XVIII, Nr. 9 (562),
110-128;
Minciu, R., (2005), Economia turis-
mului (Ediţia a III-a revizuită
şi adăugită), Bucureşti, Editura
Uranus;
Pfefferkorn, J.W., (2005), The brand-
ing of cities. Exploring city brand-
ing and the importance of brand
image – teză de masterat;
Prophet, (2006), Branding your city,
CEOs for Cities;
Rudneva, E., (2012), City branding
an instrument of Urban Strategic
Development in Russia and Fin-
land, Working papers, Centre for
German and European Studies
(CGES);
Sicco, V., G. & Malcom, A., (2006),
City branding – How cities com-
pete in the 21st Century;
Stăncioiu, A.,F., Teodorescu, N, Pâr-
garu, I., Vlădoi, A.,D. & Băltescu,
C., (2011) Imaginea destinaţiei
turistice – element de susţinere în
construcţia brandului turistic re-
gional. Studiu de caz: Muntenia,
Economie Teoretică şi Aplicată,
Volumul 18, nr. 2 (555), 130-152;
Stăncioiu, F., (2004), Strategii de
marketing în turism, Bucureşti,
Editura Economică;
Yoon, J., (2010), A Conceptual model
for city branding based on Semi-
otics- a thesis submitted for the
degree of doctor of Philosophy,
Department of Engineering and
Design, Brunel University.
57
 How to create a city brand. Case study:
Bucharest
Ştefan-Alexandru CATANĂ
Bucharest University of Economic Studies
Victor-George CONSTANTINESCU
Bucharest University of Economic Studies

Abstract: Through this article, the authors analyze the Bucharest city brand image among young
residents , in order to propose strategic directions of development of brand image. Image analysis is
based on studying perception town on the city’s identity , image symbolized by perceptual map. Shaping
the city’s image is based on attributes , values according
​​ to their perceived importance and intensity.
The criteria set for this analysis are: attendance, basic needs, people, pulse, economic and educational
opportunities, natural and human potential. The research is quantitative and statistical questionnaire
used as an instrument . The article concludes with some ideas on the development of branding strategies
for Bucharest.

Keywords: perceptual map , city branding, Bucharest questionnaire

JEL Classification: M310

Introduction e) remarkable events, exhibi- proposed by different countries in

As Kavaratzis has shown (2004)
the city brand concept can be de-
fined as the way to obtain a compet-
itive advantage in order to increase
the tourism and the investments,
but also to achieve comunity devel-
opment, to strengthen local iden-
tity, citizens’ identification with
their cities and to enable all social
forces to prevent exclusion and so-
cial tensions.
Rudneva (2012) cited by Alexe
(2013) presents six components of
the city brand’s core:
a) values, ideas, historical facts;
b) infrastructure - comunications,
arranged spaces, land improvement;
c) cultural attractions - monu-
ments, architecture etc;
d) large infrastructure projects;
tions, fairs etc;
f) personalities
With the increasing quality of
city life, the satisfaction of citizens
grows and the comunity will be
perceived as a place “good to live”
(Pfefferkorn, 2005). The image of
a city requires a lot more features:
to be genuine, reliable, simple, at-
tractive and distinctive (Phophet,
2006). Stăncioiu and others (2011)
highlights that building the image
of a city is presented as a long term
and simultaneosly complex process,
as it is based on on other percep-
tions. Developing the image of a
city in order to create a city brand
can be defined as a mix between the
environment, history, culture and
nearby attractions (Yoon, 2010).
The necessity of creating a brand
is sustained by the varied offer
order to attract tourists, talent, in-
vestment, etc. The city is not just
about the visible elements (streets,
tourist atractions), but also de-
scribed through the intangible as-
pects, such as: emotions, feelings,
mood, city vibe (Croitoru, 2011).
As Anholt has shown (2011),
In order to present the image of
Bucharest, the city brand index
was defined through six dimen-
sions. Among these, for the analy-
sis of Bucharest’s image were taken
into account only five, considered
the most appropriate (view Figure
1): presence, basic needs, people,
pulse, economic and educational op-
portunities. Also, in adition to the
five components, the natural and
anthropic potential of the city was
used by Minciu (2005).

58 Ştefan-Alexandru Catană, Victor-George Constantinescu

 Fig. 1. Criteria for analysis of city image
BUCHAREST
Source: Adapted from Gfk Roper Anholt & ( 2011), Minciu R.
The first criterion, “presence”
emphasizes the student opinion on
the international awareness of the
city in terms of contribution through
culture, science, government.
The second criterion, “basic ne-
cessities” refers to the perceptions
of those who live in Bucharest re-
garding the quality of services in
schools, hospitals, transport, sports
facilities.
The third one, “people” refers
to how residents perceive the city’s
degree of hospitality towards new-
comers, ease of integration of the
latter regarding language, culture
and customs.
The next criterion, “pulse” refers
to the respondents’ perception on
ways of spending free time, discov-
ering new things.
Criterion five, “economic and
educational opportunities” consid-
ers, for example, the supply of jobs,
the number of the Olympics win-
ners, opportunities and academic
standards.
The next criterion refers to “the
natural potential”, through the ele-
ments of climate, relief, hydrogra-
phy, parks etc.
The last criterion, “the anthropic
potential” is analyzed from the per-
spective of archaeological remains,
castles, historical monuments of
art, traditions, folklore events, mu-
seums, memorial houses, events,
cultural-artistic institutions, con-
temporary construction, economic
units.
RRM – 1/2016
Methodology
The aim of the research is to
identify the respondents’ opin-
ion (students of the Bucharest
University of Economic Studies) on
the perception of Bucharest’s im-
age, in order to propose strategic
directions of development of the
brand image of Bucharest.
Research Objectives
O1: Determining the students’
perception of the physical appear-
ance of the city;
Fig. 2. Perceptual map on the positive attributes
As for the positive attributes,
it can be observed (view Figure 2)
that the most pointed out attribute
O2: Analyzing the elements
that shape the city’s image iden-
tity (presence, basic needs, pulse,
economic and educational opportu-
nities, the natural and anthropic
potential);
O3: Identifying the most repre-
sentative qualities that define the
citizens among students;
O4: Identifying the most repre-
sentative places that can contribute
to the touristic image of Bucharest;
O5: Determining the specific
forms of tourism for Bucharest as
the destination;
O6: Identifying the personali-
ties that can be associated as sym-
bols for the city of Bucharest among
students.
Results and discussion
Shaping the city’s
identity based on the most
representative attributes,
values and
​​ symbols through
perceptual mapping
In order to identify the represen-
tative attributes to determine the
image of Bucharest, there were pro-
posed 40 attributes, half of which
were positive and half negative. We
analyzed the results for both types
of attributes using the perceptual
map.
of the 200 respondents was com-
mercial (16% of the respondents).
On second place, at a very small
59
difference, were ranked the attri-
butes active and fun. They were
named by 15.5% of the surveyed
students. Positive attributes that
were the least selected by the stu-
dents were clean and secure. As you
can see in the below figure, most
students consider that Bucharest is
a commercial city, but with a very
low level of security.
Fig. 3. Perceptual map on the negative attributes
Following the above analysis,
which is based on perceptual maps
presenting both positive and nega-
tive attributes, you can notice that
the 200 students who participated
in the survey have chosen the nega-
tive attributes  more easily (there
were 467 negative attributes nomi-
nated, compared with the 412 posi-
tive ones).
It should also be noted that the
students who consider Bucharest
a polluted city were most female
respondents (67%).  By making a
correlation between the response
to the above question and the vari-
able “income”, students with over
1500 RON income believe that the
capital is a fun city (70% of students
with over 1500 RON income).
Regarding the town related val-
ues ​​among students interviewed,
the majority of  male  respondents
believes that  freedom is an impor-
tant value for the city (58%). As for
women, they found that  attractive-
ness is the most important value for
the capital city.  Summarizing the
results of 200 respondents, the most
important value -diversity- had a
60
If we talk about negative at-
tributes  that define Bucharest’s
image among respondents (view
Figure 3), the most rated were pol-
luted and crowded.  As you can
see,  the lack of cleanliness is also
considered an  important nega-
tive  attribute.  Boring and intoler-
ant were among the least negative
attributes mentioned.
25% score.  After diversity, there
were named attributes such as  at-
tractiveness, hospitality, friendship
and freedom.
When it comes to  a spontane-
ous  description  of Bucharest’s im-
age, most of the students inter-
viewed consider that Bucharest
is a very crowded and dirty
city.  The cityscape is spontane-
ously characterized by individuals
through terms such as a city with
many  clubs,  nightlife,  friends, fac-
ulty, agitation, stress, pollution, the
capital etc.
Based on the above results, we
can see that most respondents as-
sociated Bucharest with dirt and
stress.  The city is seen as very
busy and very crowded by 13% of
students. Over 80% of this number
are students who were not born
in Bucharest, but who came to
study in the capital city. Therefore,
we can draw a conclusion about
the students who were born in
Bucharest.  They do not consider
Bucharest a crowded city. According
to survey results, most of the stu-
dents born in Bucharest consider
Ştefan-Alexandru Catană, Victor-George Constantinescu
the town a stressful and noisy
one (67% stress, 23% noisy, 10%
dirty).  Also, the 3% percentage of
the respondents who associated
Bucharest’s image with sports/foot-
ball is represented by the male sex,
while the two respondents who as-
sociate the image with the theater,
are represented by female students
who came to Bucharest in their first
year of college, not having a source
of income when completing the
questionnaire.
Noteworthy is also the fact that
of the 5% respondents who associ-
ate  street dogs  with the capital’s
image, 3% are  male,  and the rest
female. All 10 respondents making
up the 5% are from Bucharest, 7 of
them being at least once bitten by
a street dog. We can conclude that
the main problem of the respon-
dents who  were born in Bucharest
is linked to the street dogs and
the  stress within the city,  while
the provincial students who came
to study in Bucharest consider it
a dirty, crowded and friendly city.
The elements that shape the
identity of the city’s image
The analysis of the elements
is represented by  presence, basic
needs, people, pulse, economic and
educational opportunities, natural
and anthropic potential. They shape
the identity of Bucharest.  The re-
spondents were asked to determine
to what extent they agree with sev-
eral statements.  Each student had
to mark in the -2, 2 range .
As you can see in the table below
(view Table 1), regarding the pres-
ence,  most respondents relative-
ly  agreed  that Bucharest contrib-
utes to the country’s cultural heri-
tage.  This is due to the popularity
enjoyed by certain attractions such
as the Palace of the Parliament,
the Romanian Peasant Museum,
Romanian Athenaeum etc.  The
interviewed students slightly dis-
agree with several statements, in-
cluding: Bucharest has a definite
place globally and Bucharest can
still be called The Little Paris. The
below table score shows the average
built up after the 200 responses re-
ceived from the students.
 Table 1: Presence - shape capital
Bucharest contribute to the country’s cultural heritage 1,17
Bucharest is a city loved by its inhabitants 0,50
Bucharest site has a definite place globally -0,40
Bucharest can now be called “Little Paris” -0.24
The highest scores on the state- students, believe that Bucharest can
ment “Bucharest contributes to the not still be called The Little Paris. In
country’s cultural heritage” was general, students who came to
given by people who were born in study in Bucharest, gave the maxi-
Bucharest.  90% of them gave the mum score to the afirmation that
maximum score: 2. Bucharest can still be called The
As you can notice from the table Little Paris.  In general, the male
above, respondents are not very students disagree with this asser-
certain whether to claim or not that tion, all of them rating it at -2.
Bucharest is loved by its inhabit- In terms of basic necessity,  there
ants. The highest scores were given were analyzed several aspects such
by students who were not born in as the standard of public services, the
Bucharest.  80% of them consider security of the city, city infrastruc-
that Bucharest is a city loved by ture, the quality of transport and
its inhabitants, with the maxi- value of its price, parking in the city,
mum score of 2. The lowest scores quality-price ratio regarding accomo-
were given by students born in dation (the majority of respondents
Bucharest, including both male and live in rent).  The table below (view
female sex respondents. Table 2) shows that the low degree of
Most respondents consider that  public services, the low level of public
Bucharest does not have a definite security and poor quality transport
place globally.  Also, most of these had the lowest scores.
Table 2: Basic Requirements
Low standard of public services in Bucharest -1.28
Low level of public safety -0.98
Means of transport for poor quality -0.99
Poor road infrastructure -1.29
Quality / affordable price housing 0.61
Quality / affordable price public transport 0.65
As you can see from the table foreign students can easily integrate
above, most respondents are not into the community because of the
too happy with the  public trans- friendly social environment.
port  which they consider  having Respondents considered Bucharest
a bad quality.  Noteworthy is the as a vibrant city in terms of
fact that they do not consider the pulse.  According to the students,
quality-price ratio pretty fair as the city does not really represent an
good. In general, the students with interest for the residents on a long
no jobs offered the lowest scores on term. 70% of students not residing
the quality and price of the public in Bucharest consider that the affir-
transport and accomodation. mation that Bucharest is a cheerful,
Regarding  people,  most inter- vibrant, young, open to challenges
viewed students agree on the state- city is relatively true.
ment that foreign students integrate Regarding  economic and edu-
in the academic community because cational opportunities,  the main
of the friendly academic environ- problem of students participating
ment. They also believe that tour- in the interview was finding a job in
ists that visit Bucharest can enjoy Bucharest.  They believe that the
a high level of hospitality. It should capital has very attractive job of-
also be pointed out that all students fers in comparison to other cities
residing in Bucharest have given in the province, but the main prob-
top marks (2) to the affirmation that lem is the jobs where employers
ask for experience, experience that
most university students still do
not have. Students also agree with
the statement that Bucharest is the
most important university center.
According to the students, the
natural potential plays an impor-
tant role in the tourism potential
of Bucharest.  The main attractions
among which the natural potential is
the most important are represented
by the parks in Bucharest (Cişmigiu,
Herastrau, Alexandru Ioan Cuza
etc), The Botanical Garden etc.
Regarding  the anthropic poten-
tial,  in Bucharest there is a wide
range of attractions, including
monuments, historical buildings,
restaurants, parks, universities,
modern buildings, boulevards etc.
To the question “Do you consider
necessary building a Bucharest city
brand?”, 83% of students who par-
ticipated in the survey answered
yes, while 7% said they did not
know. The remaining 10% offered a
negative answer. The main reasons
that contribute to building a city
brand for Bucharest are determined
by the city’s international level of
recognition, increasing the interest
for the city, a strong and effective
advertising, the values of
​​ the city.
Conclusions
The purpose of developing and
implementing a strategy for the
brand image of Bucharest can play
a very important role in  chang-
ing the city  for the better  among
tourists and among those living in
the city, enabling them to become
promoters of Bucharest’s image .
Building a strong brand for
Bucharest would have a  com-
petitive advantage,  its local and
international recognition, promoting
many tourist atractions, increasing
the economy (this can be determined
by providing jobs). If all these would
happen, the number of tourists
would significantly increase.
The life quality of residents of
Bucharest and its image are nega-
tively affected by several aspects. To
implement branding strategies, first
there must be resolved the issues
related to the cleanliness of the city,
the problem of street dogs, solutions
to traffic congestion, tourism poten-
tial on old buildings in the city.

RRM – 1/2016 61
 The above mentioned features
contribute significantly to develop-
ing a branding strategy for the im-
age of Bucharest, giving it a competi-
tive advantage compared to all of the
other European capitals. In order to
build a strong brand, it is necessary
the entire process to be  focused to-
wards the residents of Bucharest, so,
based on their views, a development
strategy can be adopted.
Based on the analysis performed
above, it is desired proposing a
set of strategies through which
Bucharest’s image can be improved,
both among residents and tourists.
First of all, Bucharest has to
design an image through which it
can differentiate and  confer advan-
tages over competing cities.
The components of the image
should also be  analyzed  to see if
the negative image is a deserved
one, determined by several existing
conditions in Bucharest.
The main types of strategies that
Bucharest can call on in order to
improve its image are: the aggres-
sive challenger, who challenges and
attacks the leader position, the dif-
ferentiation or innovation strategy.
Bucharest branding strategies
involve some stages.  The type of
positioning used for Bucharest and
city brand portfolio strategy play a
very important role.
In addition to direct research
among residents, media monitoring/
online presence play a very important
role in studying the image of a city.
Competitive strategies  that can
be used are either the  differentia-
tion or the innovation one, develop-
ing  new brands that will be added
to the destination portfolio.
In terms of image, the strategies
that Bucharest can appeal to are
creating an image  (it can play an
interesting role among the public for
which Bucharest is unknown  or
who, although he heard about our
capital, has no mental associations
related to it) or  modernization of
the image  (rebranding), aiming to
eliminate negative associations and
replacing them with new positive
ones, in line with the three major
elements of differentiation (nature,
culture, authenticity lifestyle),
taking care that the desired image is
preserved surrounded by mystery.
Implementing the branding strat-
egy,  both in terms of construction,
but also later, in the use of city
62
brand is critical to the success of
brand related strategic approach,
also resulting in marketing mix
effects on the target image.
Another brand strategy reffers
to its use as an internal marketing
tool.  It is obvious that the serving
staff in tourism, but also the rest of
the citizens that tourists interact
with are brand touchpoints and the
way they behave with the tourists
is one the factors that determine
the travel experience.
First, an  integrated marketing
communication is required, various
promotional techniques used in
communication campaigns having
the purpose of supporting the brand
promise and creating and developing
the chosen image of Bucharest.The
designed image needs coherence,
consistency, continuity over time
and the story of the city brand,
in this case Bucharest, should be
similar, although campaigns may
have different objectives (increasing
awareness and attracting tourists,
turning the visiting intention into
actual visit, past visitors loyalty).
The scientific approach of the var-
ious issues associated with design-
ing and implementing a quantitative
marketing research is inextricably
linked to iterating limits of this ap-
proach. This way, there can be high-
lighted limits related to the concep-
tual and methodological framework,
on the one hand, and limits and
shortcomings related to the practical
and experimental one, on the other
hand. In other words there are limits
in terms of both theory and especially
practical activities.
Through the data presented
on the market, marketing stud-
ies are not infallible, they can not
substitute the decision-making pro-
cess. Their role in decision-making
has obstacles that can not be over-
come, as there are limits even on
their quality.
Implementating the brand
strategy,  both in terms of creating
and using the brand, is essential to
the success of the destination brand
related strategic approach, requir-
ing an  integrated marketing com-
munication,  generating synergies
between all the promotional tech-
niques and touchpoints used.
For a good city brand image man-
agement it is recommended the estab-
lishment of a media center to monitor
the presence of the destination in the
Ştefan-Alexandru Catană, Victor-George Constantinescu
international media and react quickly
to any communication crisis.
Finally, implementating a brand
communication strategy must be
linked with existing resources, be-
ing crucial that the infrastructure
(general or tourism) can cope with
increases on tourism demand.
References
Alexe, F.,(2013), City branding – Case
study: Bucharest- PhD thesis,
Bucharest;
Anholt, S. (2007), The New Brand
Management for Nations, Cities
and Regions (1st Edition), London,
Palgrave Macmillan;
Anholt, S. (2007), Competitive iden-
tity - The new brand management
for nations, cities and regions,
London, Palgrave MacMillan;
Anholt, S. (2010), Places. Identity,
Image and Reputation, London,
Palgrave Macmillan Publishing;
Croitoru, M. (2011), Tourism competi-
tiveness index in empyrical analy-
sis Romania vs. Bulgaria, Theo-
retical and applied Economics, Vol-
ume XVIII, No. 9 (562), 110-128;
Minciu, R. (2005), Tourism economy
(3rd Edition), Bucharest, Uranus
Publishing;
Pfefferkorn, J.,W. (2005), The brand-
ing of cities. Exploring city brand-
ing and the importance of brand
image – Master’s thesis;
Prophet (2006), Branding your city,
CEOs for Cities;
Rudneva, E. (2012), City branding an
instrument of Urban Strategic De-
velopment in Russia and Finland,
Working papers, Centre for German
and European Studies (CGES);
Sicco, V., G. & Malcom, A. (2006), City
branding – How cities compete in
the 21st Century;
Stăncioiu, A.,F., Teodorescu, N, Pâr-
garu, I., Vlădoi, A., D. & Băltescu
C (2011), Tourism destination im-
age – supporting element in the
construction of regional tourism
brand. Case study: Muntenia,
Theoretical and Applied Economy,
Vol. 18, No. 2 (555), 130-152;
Stăncioiu, F. (2004), Marketing strat-
egies in tourism, Bucharest, Eco-
nomic Publishing;
Yoon J. (2010), A Conceptual model
for city branding based on Semi-
otics- athesis submitted for the
degree of doctor of Philosophy, De-
partment of Engineering and De-
sign, Brunel University.
Copyright of Romanian Journal of Marketing is the property of Rosetti Educational s.r.l. and
its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the
copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email
articles for individual use.