Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LB1.1 Met Termochimice
LB1.1 Met Termochimice
MĂSURĂRI TERMOCHIMICE
Cantitatea de căldură,Q, caracterizează energia schimbată de un corp, corespunzătoare variaţei energiei
sale interne. Unitatea de măsură pentru căldură este Joule.
Q = m c ΔT
Capacitatea calorică ,C , este mărimea fizică numeric egală cu canitatea de căldură necesară
pentru a creşte/micşora temperatura unui corp cu un grad.
C = Q : ΔT J / 0K ; C=mc
Căldura specifică ,c, este căldura necesară pentru a creşte/micşora temperatura unităţii de masă
a unui corp cu un grad
c = Q / m ΔT J / Kg 0K
Căldura latentă ,L, este cantitatea de căldură absorbită /cedată de un corp pentru a trece dintr-o
stare de agregare în alta.
L=Q/m J / Kg
Considerând ecuaţia de bilanţ termic ca fiind:
Q final = -Q cedat + Q primit rezultă:
C = = (Q cedat - Q primit) : ΔT sau:
c = (Q cedat - Q primit) : m ΔT
Căldura de reacţie (căldură molară de reacţie) reprezintă cantitatea de căldură absorbită sau
degajată într-un proces fizico-chimic şi se raportează la un mol de substanţă. După tipul procesului ea poate
fi:
- căldură de formare
- căldură de dizolvare, topire
- căldură de neutralizare
- căldură de ardere
În cazul reactanţilor gazoşi se poate spune că valorile pentru căldura de reacţie la presiune constantă, ΔH,
şi pentru căldura de reacţie la volum constant, ΔU, sunt egale pentru substanţe solide şi lichide dacă în
reacţie nu variază numărul de moli.
[5,10,12,22,23,]
F.1 FIŞĂ DE LUCRU - DETERMINAREA CĂLDURII SPECIFICE ŞI A
CAPACITĂŢII CALORICE
METODA AMESTECURILOR
Principiul metodei: măsurarea temperaturilor iniţiale şi finale ale corpului cercetat şi ale apei din
calorimetru în urma schimbului de căldură ce are loc la punerea acestora în contact şi folosirea ecuaţiei de
bilanţ termic pentru calculul valorilor cerute.
Mod de lucru:
- se încălzesc 120 ml apă la 700C
- se măsoară 100 ml apă rece şi se pun în vasul calorimetrului
- se măsoară 100 ml apă caldă la 550C
- se măsoară t0iniţial rece pentru apa din calorimetru şi t0iniţial cald pentru apa caldă
- se toarnă imediat apa caldă peste apa rece din vasul calorimetrului
- se agită uşor şi se citeşte t0final a amestecului, la intervale de 30 s, până la valoarea cea mai scăzută
(rămâne constantă un timp îndelungat)- ultima valoare înainte de a începe creşterea temperaturii
amestecului datorită mediului exterior
Observaţie: a) se consideră că stratul de aer şi capacul calorimetrului rezolvă condiţia de termostatare a
măsurărilor
efectuate( schimbul de căldură cu exteriorul este considerat neglijabil dacă măsurările se
fac rapid).
b) t0final se poate determina cu mai mare precizie, prin extrapolarea dreptei obţinută în
reprezentarea grafică a
variaţiei temperaturii cu timpul :
t0final t0iniţial t0final
cald
timp, 30 60 90 timp
s final
Calcule:
C = [mcaldă x c x ( t0iniţial cald - t0final) - mrece x c (t0final - t0iniţial rece)] : (t0final - t0iniţial rece)
Pentru un corp oarecare se poate determina căldura sa specifică, c1 ,ştiind capacitatea calorică,
C, a calorimetrului şi masa corpului, m. În acest caz:
c1 = [(mrece x c + mcaldă x c) x( t0final - t0iniţial rece)] : m x (t0iniţial cald - t0final)
F.2 F.3 FIŞĂ DE LUCRU – DETERMINAREA CĂLDURII DE
REACŢIE
(DIZOLVARE, TOPIRE, NEUTRALIZARE, FORMARE)
Principiul metodei:se măsoară temperatura iniţială a reactanţilor,t iniţial şi temperatura finală a produşilor de
reacţie,t final Cunoscând numărul de moli transformat pentru fiecare compus reacţionat, se
calculează cantitatea de căldură schimbată în proces şi se raportează la un mol al fiecărui
participant la reacţie.
Calcule:
Se calculează căldura schimbată la dizolvare ştiind valoarea capacităţii calorice a calorimetrului şi
aproximând valoarea căldurii specifice a soluţiei c = 4,19 J / g0K:
Q = [(mNaOH + mH2O)c + C] (tfinal - tiniţial)
Se poate apoi calcula căldura molară de dizolvare:
ΔHdizolvare = Q : n unde n = 4: 40 = 0,1 acesta fiind deci numărul de moli de hidroxid de sodiu
Cerinţe: 1.Scrieţi ecuaţia de dizolvare (ionizare) pentru hidroxidul de sodiu şi pentru azotatul de amoniu
2.Repetaţi lucrarea pentru dizolvarea azotatului de amoniu şi arătaţi ce diferenţiază căldurile
molare de dizolvare
ale celor doi compuşi
Calcule:
ΔHtopire = [(mfinal apă – miniţial apă) + C] 4,19 ( tiniţial – tfinal) : [(mfinal apă – miniţal apă) : 18]
Calcule: Se calculează căldura molară de reacţie, ştiind şi densitatea soluţiei de acid clorhidric 1m :
ΔHneutralizare = [(mNaOH + mH2O + mHCl)c + C] (t 1 final - t 1 iniţial) : n unde: n = 0,1
Cerinţe: 1.Scrieţi ecuaţia (ionică) de neutralizare dintre hidroxidul de sodiu şi acidul clorhidric,respectiv
acidul acetic, apoi
pentru neutralizarea hidroxidului de amoniu cu cei doi acizi
2.Repetaţi lucrarea pentru neutralizările de la pct.1 şi arătaţi ce diferenţiază căldurile molare de
dizolvare
ale celor doi compuşi pentru toate cele patru cazuri studiate
3.Calculaţi eroarea relativă ştind că valoarea căldurii de reacţie acid tare/bază tare este de cca.
57,57KJ/mol
Se dau: dHCl 1m = 1,02 g/ml ; dNaOH1m = 1,04 g/ml ; dNH31m = 0,99 g/ml ; dCH3COOH1m = 1,01 g/ml ; dCuSO4 1m = 1,06
g/ml
Calcule:
ΔHformare = [(msoluţieCuSO4 + msoluţieNH3)c + C] (t final -t iniţial ) : nCuSO4 unde: nCuSO4 = 100 :1000