Rezistenţa materialelor

Întindere - compresiune

1. O bară cu secţiune inelară având d=0,8D este solicitată la întindere cu o forţă P=250 kN. Să se
dimensioneze bara şi să se calculeze lungimea totală. Se dau :
σa=1500 daN/cm2; E=2,1*106 daN/cm2; l=250 cm;

Rezolvare :

Forţa axială este constantă în lungul barei şi are valoarea : N=P=250kN=25000daN;

Pentru dimensionare se aplică relaţia :

N 25000
Anec = = =16,667 cm2 ;
σ a 1500

Secţiunea barei fiind inelară se poate scrie :

π 2
4
( D − d 2 ) =16,667 cm2 ;
de unde, înlocuind d=0,8D obţinem :

D = 7,679cm ≅ 7,7cm ,

d = 0,8 ⋅ D = 0,8 ⋅ 7,7 = 6,16cm ≅ 6,2cm .

Lungirea barei se calculează cu relaţia :

∆l =
N ⋅l
=
( 2500 ⋅ 250 ) = 0,177 cm
π
2,1⋅10 ⋅ ( 7,7 2 − 6,2 2 )
E⋅A 6

2. Să se verifice tija pistonului unei maşini solicitată la întindere cu o forţă P=20kN, dacă are
diametrul d=2cm şi este prevăzută cu un canal de pană de lăţime d/4. Rezistenţa admisibilă a
materialului este σa=1000daN/cm2.
Rezolvare :

Verificarea tijei se face în secţiunea slăbită (secţiunea în care este prevăzut canalul de pană), valoarea
efortului unitar fiind :

N max P 2000
σ max = = = = 935daN / cm 2 〈σ a
Aef π ⋅d 2
d   π ⋅ 22 22 
 − ⋅ d   − 
 4 4   4 4 

Întrucât este îndeplinită condiţia σmax<σa înseamnă că tija rezistă.

3. O bară din profil cornier cu aripi neegale L100x150x10 este asamblată de un guşeu cu trei nituri de
diametru d=2cm. Bara este solicitată la întindere cu forţa P=61kN. Să se verifice bara în ipoteza că
forţa P se repartizează în mod egal pe cele trei nituri. Se dă σa=1500daN/cm2.

Rezolvare :

Aria brută a secţiunii barei este Abrut=24,2cm2. Ariile secţiunilor slăbite au valorile :

AII = Abrut − d ⋅ t = 24,2 − 2 ⋅1 = 22,2cm 2 ,

AIII = Abrut − 2 ⋅ d ⋅ t = 24,2 − 2 ⋅ 2 ⋅1 = 20,2cm 2 .

Forţele axiale în cele trei secţiuni considerate sunt :

N I = P = 6100 daN ,

N II = P = 6100 daN ,

P
N III = P − = 4067 daN .
3

iar eforturile unitare au valorile :

N I 6100
σ1 = = = 252 daN / cm 2 〈σ a ,
AI 24,2
 N II 6100
σ2 = = = 275daN / cm 2 〈σ a ,
AII 22,2

N III 4067
σ3 = = = 201daN / cm 2 〈σ a
AIII 20,2

Secţiunea II este secţiunea periculoasă a barei întrucât în această secţiune efortul unitar are valoarea
cea mai mare.

4. Să se determine diametrul "d", lungimea specifică "ε" şi lungimea totală "∆l" ale unei bare rotunde
din oţel cu rezistenţa admisibilă σa=1000daN/cm2 şi având lungimea l=3000mm cunoscând că este
supusă la o forţă de întindere F=15000daN.

Rezovare :

Pentru dimensionare se aplică relaţia :

F 15000
A= = =15cm 2
σ a 1000

Diametrul barei rezultă din relaţia :

π ⋅d 2 4 ⋅15
= 15cm 2 de unde d = = 4,36cm ≅ 4,4cm
4 3,14

Efortul unitar maxim în bară va fi,în acest caz :

15000
σ= = 986 daN / cm 2 〈1000 daN / cm 2
15,2
Pentru determinarea lungirii specifice utilizăm legea lui Hooke :

σ 986
σ = E ⋅ ε de unde ε = = = 0,00048cm
E 2,1⋅10 6

iar lungirea totală va fi :

∆l = ε ⋅ ⋅l = 0,00048 ⋅ 3000 = 1,44mm

Forfecarea

1. Să se determine forţa necesară pentru ştanţarea unui disc din tablă de oţel OL-60, cu diametrul
d=50mm şi grosimea de 3mm.

Rezolvare :

Suprafaţa de ştanţat este dată de relaţia :

 A = π ⋅ d ⋅ h = 3,14 ⋅ 5 ⋅ 0,3 = 4,71cm 2

Rezistenţa la forfecare τf este dată de relaţia :

τ f = 0,8 ⋅σ r = 0,8 ⋅ 6000 = 4800 daN / cm 2

Cunoscând că forţa de forfecare este dată de relaţia τf=T/A rezultă :

T = τ f ⋅ A = 4800 ⋅ 4,71 = 22608 daN

Încovoierea

1. O bară de oţel rotundă, lungă de 24cm, este sprijinită la ambele capete pe reazeme. Să se determine
diametrul barei cunoscând că la mijlocul ei acţioneată o sarcină F=2000daN şi că rezistenţa
admisibilă este σa=600daN/cm2.

Rezolvare :

Momentul maxim de încovoiere, în acest caz, este dat de relaţia :

F ⋅l 2000 ⋅ 24
M max = =4 =12000 daN ⋅ cm
4
Modulul de rezistenţă al barei rezultă din relaţia :
M 12000
W = max = = 20cm 3
σa 600
Cunoscând că modulul de rezistenţă al unei secţiuni circulare este :
π ⋅d 3 π ⋅d 3
W= , rezultă că = 20cm 3 , de unde :
32 32
20 ⋅ 32
d =3 ≅ 5,9cm
3,14

2. O grindă de brad de secţiune dreptunghiulară, lungă de l=2,4m, este încastrată într-un perete la una
din extremităţi. Asupra acestei grinzi acţionează o sarcină uniform repartizată de p=150daN pe fiecare
metru de lungime şi o forţă de F=600daN aplicată la distanţa a=1,6m de la încastrare. Să se calculeze
dimensiunile grinzii astfel ca dimensiunile ei să fie cele mai economice.

Rezolvare :

Cunoscând că secţiunea cea mai periculoasă a unei console încărcată cu forţe care lucrează în
acelaşi sens este în dreptul încastrării, modulul de rezistenţă se determină cu formula :
M
W = i max
σa
În această formulă înlocuim pe σa=110daN/cm2 (pentru lemnul de brad) şi momentul
încovoietor pentru secţiunea de încastrare, prin relaţia :
l
M i max = F ⋅ a + p ⋅ l ⋅ = 600 ⋅160 + 150 ⋅ 2,4 ⋅120 =139200 daNcm
2
Obţinem astfel, efectuând înlocuirile :
 M i max 139200
W= = 1265cm 3
σa 110
Pentru stabilirea laturilor grinzii, astfel ca dimensiunile să fie cele mai economice, se ţine
seama de faptul că, din punct de vedere al rezistenţei la încovoiere, secţiunea dreptunghiulară este cea
mai economică atunci când h/b=7/5.
Deoarece pentru o secţiune dreptunghiulară modulul de rezistenţă este dat de relaţia :
b⋅h2
W=
6
putem scrie că :
5⋅ h ⋅ h 2 5⋅ h3
W= = = 1265cm 3
7⋅6 42
de unde :
1265 ⋅ 42
h=3 ≅ 22cm
5
iar
5⋅l
b= ≅ 16cm
7

3. O grindă simplu rezemată în A şi articulată în B este încărcată cu sarcinile P şi p. Să se

dimensioneze grinda din oţel având σa=1500daN/cm2, în două variante :
a) cu secţiunea dreptunghiulară când h=2b;
b) din profil I laminat.

Rezolvare :

Calculul de dimensionare presupune stabilirea solicitării maxime, care se face pe baza

diagramelor de eforturi.
Calculul reacţiunilor :
∑ M ( B) = 0 ;
V A ⋅ 3,4 − 6 ⋅ 2,6 − 4 ⋅1,4 ⋅ 0,7 = 0
⇒ V A = 5,74kN
∑ M ( A) = 0 ;
6 ⋅ 0,8 + 4 ⋅1,4 ⋅ 2,7 − V B ⋅ 3,4 = 0
⇒ V B = 5,86kN
Momentele încovoietoare :

M A =0
M 1 = 5,74 ⋅ 0,8 = 4,592 kNm = 45920 daNcm
M 2 = 5,74 ⋅ 2 − 6 ⋅1,2 = 4,28kNm = 42800 daNcm
M B =0
Pentru dimensionare se calculează modulul de rezistenţă necesar, cu relaţia :
M 45920
Wnec = max = = 30,61cm 3
σa 1500
a) La secţiunea dreptunghiulară, vom avea :
b ⋅ h 2 b( 2 ⋅ b )
2
4 ⋅b3
Wz = = =
6 6 6
de unde :
6 ⋅ 30,61
b=3 = 3,58cm
4
pentru care se adoptă : b=36mm; h=72mm;
b) Profilul laminat se alege din STAS în funcţie de Wz. Se găseşte profilul I10 având modulul de
rezistenţă Wz=34,2cm3.

Torsiunea

1. Într-un atelier se foloseşte ca arbore de transmisie o ţeavă cu diametrul exterior de 120mm şi

diametrul interior de 50mm. Să se calculeze rezistenţa maximă în materialul arborelui cunoscând că
prin acesta se transmit 300CP, cu 150rot/min.

Rezolvare :

Momentul de răsucire pe care-l transmite arborele este dat de relaţia :

P 300
M r = 71620 ⋅ = 71620 ⋅ =143240 daNcm
n 150
Modulul de rezistenţă la răsucire (polar) al arborelui este dat de relaţia :
W p = 0,2 ⋅
( )
D4 − d 4
= 0,2 ⋅
12 4 − 5 4
= 335cm 3
D 12
Introducând aceste valori în relaţie, se deduce valoarea maximă a rezistenţei tangenţiale τr :
M 143240
τr = r = = 430 daN / cm 2
Wp 335
Utilizând pentru arborele de transmisie un material cu rezistenţă admisibilă la răsucire de
500daN/cm2 avem certitudinea că dimensionarea arborelui este bună.

2. Un arbore primeşte puterea P=120kW la turaţia n=500rot/min şi transmite puterile P1=70kW şi

P2=50kW. Să se dimensioneze arborele din oţel cu secţiunea circulară plină şi să se calculeze rotirea
relativă dintre roţile de la capete. Se dau : τa=300daN/cm2; G=8,1*105daN/cm2.
Rezolvare :

Momentele corespunzătoare celor trei roţi sunt :

P 120
M = 95500 ⋅ = 95500 ⋅ = 22920 daNcm
n 500
P 70
M 1 = 95500 ⋅ 1 = 95500 ⋅ =13370 daNcm
n 500
P 50
M 2 = 95500 ⋅ 2 = 95500 ⋅ = 9550 daNcm
n 500
Diametrele arborelui sunt :
16 ⋅ M t1− 2 16 ⋅ 22920
d1 = 3 =3 = 7,30cm
π ⋅τ a 3,14 ⋅ 300
16 ⋅ M t 2−3 16 ⋅ 9550
d2 = 3 =3 = 5,46cm
π ⋅τ a 3,14 ⋅ 300
Se adoptă valorile : d1=75mm şi d2=55mm.
Rotirea relativă dintre roţile 1 şi 3 se calculează cu ajutorul relaţiei :
M ⋅a M ⋅b
ϕ = t1− 2 + t 2−3 , în care :
G ⋅ I p1 G ⋅ I p2
π ⋅ d1 4 3,14 ⋅ 7,5 4
I p1 = = = 310cm 4
32 32
π ⋅ d 2 4 3,14 ⋅ 5,5 4
I p2 = = = 89,8cm 4
32 32
Înlocuind rezultă :
22920 ⋅ 20 9550 ⋅ 25
ϕ= + = 5,108 ⋅10 −3 rad
8,1⋅10 ⋅ 310 8,1⋅10 ⋅ 89,8
5 5