Istoria Statului si Dreptului Romanesc

Curs 1 (21.02.2017)

ORGANIZAREA SOCIALA IN EPOCA PRESTATALA (GENTILICA)

Ceata primitiva

 In dezvoltarea ei, populatia care a trait in spatiul carpato-danubiano-pontic a parcurs

toate etapele importante din istoria Romaniei.
 Cele mai vechi vestigii ale existentei si activitatii omului in acest spatiu dateaza din
Epoca Paleoliticului (a pietrei cioplite) fiind puse in evidenta de numeroase descoperiri
arheologice, din pestera Ohaba Ponor, din pestera Cioarei, si de la Bugiulesti.
 Paralel cu evolutia spre unelte specializate si cu producerea prin mijloace proprii a
focului (paleoliticul mijlociu), omul incepe sa se desprinda treptat de natura si sa-si
organizeze activitatea productiva si viata sociala.
 In prima sa forma, colectivitatea umana s-a grupat in cete, in interiorul carora relatiile
interumane aveau drept principal obiectiv obtinerea hranei in comun si apararea
reciproca.
 De la ceata primitiva, omul a trecut in ultima parte a paleoliticului in organizarea pe
grupe mari de rude, astfel incat grupul rezultat era mai bine inchegat, avand la baza
relatii de rudenie, de care omul incepe sa fie tot mai constient.
 Relatiile dintre sexe la inceput neingradite, incep sa fie interzise intre cei din generatii
diferite, luand nastere casatoria pe grupe in cadrul familiei inrudite prin sange.
 Capetenia comunitatii era cea m ai varstnica persoana, iar dupa aparitia credintelor
magico-religioase era cel presupus a fi inzestrat cu insusiri supranaturale.
 Normele de conduita vizau in special interdictii referitoate la relatiile dintre rude
(incestul), la prescriptiile magico-religioase (tabuuri) sau la riturile funerare.
 In caz de conflict intre indivizi, aceste erau rezolvate pe baza obiceiurilor. Pedepsele
aplicate erau destinate sa purifice societatea de sacrilegiul comis. Executarea
pedepselor revenea intregului colectiv avand in vedere ca intre ei exista relatie de
rudenie.
 Relatiile externe dintre grupele de rude erau reduse in acea perioada, strainii fiind priviti
ca potentiali dusmani si de regula ucisi.

Ginta matriarhala

1
 Epoca paleoliticului se incheie pe teritoariul tarii noastre cu cca 10.000 ani i.Hr. urmand
o perioada de trecere (mezolitic) spre perioada noua a pietrei (piatra slefuita), denumita
neolitic.
 Periaoda neoliticului poate fi cu aproximatie incadrata intre anii 6.000-2.500 i.Hr. Inca
din perioada mezoliticului se inregistreaza progrese mari ale omului cum ar fi: folosirea
arcului cu sageata, a monoxilei, a toporului, domesticirea cainelui, iar la inceputul
neoliticului: prelucrarea textilelor, olaritului, domesticirea animalelor, si cultivarea
plantelor.
 Este perioada in care apare divizarea muncii intre barbat si femeie, odata cu dezvoltarea
vanatorii ca activitate ce revine exclusiv barbatului in timp ce culesul produselor din
natura ramane indeletnicirea femeii. Impartirea acestor activitati necesita o grupare de
forte, astfel ca organizarea gentilica de la sfarsitul paleoliticului se consolideaza atingand
apogeul.
 Celula economica fundamentala a societatii este ginta matriarhala (matrilineala) iar
tribul matern reprezenta in aceasta perioada o comunitate umana bine inchegata.
 Ca forma de organizare sociala, ginta matriarhala reprezinta o uniune cu caracter
personal, si nu teritorial, in fruntea ei aflandu-se femeia cea mai in varsta, iar restul
femeilor varstnice formand sfatul gintii.
 Mai multe ginti matriarhale ( intr-un numar par) formau o fratrie, iar mai multe fratrii
(nr. par) formau un trib.
 Sfatul gintii era organul suprem de conducere, fiind o adunare cu caracter democratic, in
care toti membrii aveau drept egal de vot in probleme ce tineau de conducerea gintii
sau adoptarea strainilor.
 Sistemul normativ era unul cutumiar, fiind bazat pe norme de conduita adoptate,
recunoscute si aplicate de toti membrii comunitatii. Existau norme referitoare la:
procesul de productie, reglementarea muncii, folosirea produselor, convietuire sociala.
Nu putem vorbi inca de o constiinta juridica, deoarece respectarea normelor de
convietuire sociala au in aceasta perioada caracter de reactie spontana.
 Se constata specializarea tribului in functie de activitati in: triburi crescatoare de
animale/cultivatoare ale pamantului.
 In ceea ce priveste statutul persoanei se remarca atribuirea unui nume pe care doar
acea ginta il putea folosi in interiorul tribului, astfel ca numele unui individ arata
apartenenta sa la o ginta precum si drepturile gentilice de care beneficia. Din aceasta
perspectiva, regula aplicabila societatii gentilice era egaltitatea membrilor in drepturi si
obligatii.
 Relatiile de familie erau guvernate de regula filiatiei, unica fiind cea matrilineala,
deoarece era singura posibila de dovedit. Copiii apartineau de ginta materna, ca si
rudele din partea mamei, aceste fiind singurele recunoscute. In perioada matriarhatului

2
 dezvoltat apare casatoria pereche, insa numai pentru o perioada scurta de timp,
deoarece sotii nu paraseau decat temporar ginta materna.
 Cu timpul, sotul se va stabili in mod definitiv in ginta sotiei, dar fara a forma o
gospodarie comuna si fara a avea vreun drept asupra copiilor. Institutia casatoriei
pereche introduce in sistemul normativ si ideea de filiatie fata de tata, acesta fiind
momentul in care se face trecerea spre ginta patriarhala.
 Din perspectova relatiilor externe, ginta matriarhala putea adopta straini care deveneau
membrii deplini ai intregului trib. Prizonierii de razboi care nu erau ucisi erau adoptati
fie de barbatii tribului, devenind fratele sau sora adoptatorului, fie de femeia tribului,
strainul devenind fiul/fiica acelei femei.

Ginta patriarhala
 La cumpana dintre mileniile 3 si 2 i.Hr., triburile nomade de indoeuropeni au patruns si
pe teritoriul actual al tarii noastre, impunand triburilor sedentare limba, fiind insa
asimilati de catre acestia din punct de veder cultural.
 Utilizarea pe scara larga a bronzului a reprezentat un insemnat progres economic, iar pe
plan social o consolidare a organizarii triburilor.
 In aceasta epoca apar primele forme de orgnizare militara, asezarile sunt fortificate , se
construiesc cetati de mici dimensiuni, si apare o noua clasa sociala, a razboinicilor
militari, care ocupa un loc tot mai insemnat in cadrul comunitatilor umane.
 Barbatul devine figura centrala a societatii, ajungandu-se in acest fel la conducerea
patriarhala (patrilineala).
 In interiorul tribului celula economica principala a societatii este familia patriarhala, care
detine un lot propriu de pamant, folosit in comun de toti membrii familiei, iar sub forma
de proprietate privata sunt detinute uneltele de munca , animalele domestice si
produsele muncii.
 Familia patriarhala reunea zeci de indivizi si era condusa de cel mai in varsta batran,
ajutat de femeia cea mai varstnica.
 Mai mulre familii patriarhale formau ginta patriarhala care era condusa de seful celei
mai vechi familii de sfatul gintii alcatuit din copiii celorlalte familii si de adunarea
generala a gintii alcatuita din toti membrii gintii. Conducatorii erau alesi de toti membrii
fiind considerari primii dintre egali.
 Mai multe ginti patriarhale formau o fratrie care se ocupa de rezolvarea conflictelor,
organizarea armetei si oficierea cultului religios comun. Fiecare fratrie avea un simbol
militar propriu. Totalitatea fratriilor dintr-o zona formau tribul patriarhal, condus de cel
mai batran si experimentat sef de ginta. Celelalte capetenii ale gintior formau sfatul
tribului impreuna cu liderii religiosi.

3
 Relatiile de familie reflecta rolul barbatului in societate, aspect confirmat si de
mormintele duble descoperite la Sarata-Monteoru si Candesti. Acetste inmormantari
duble dovedesc dorinta sefului familiei de a-si dezvolta autoritatea, nu numai in timpul
vietii, ci si dupa moarte.
 Spre sfarsitul epocii metalelor, se constata aparitia monogamiei ca expresie a uniunii
dintre barbat, femeie, si urmasii lor. Casatoria era realizata la initiativa barbatului care
trebuia sa rascumpere femeia, fie cu bunuri, fie prestand anumite munci in familia
miresei. Daca familia miresei refuza casatoria, femeia era rapita.
 Existenta solidaritatii intre indivizi si dupa moarte a determinat aparitia ideii de cult a
stramosilor, fiind manifestata prima forma a dreptului de mostenire, care oferea in
cadrul gintii dreptul asupra bunurilor de uz personal, unelte, arme, podoabe, acestea
fiind transmise mostenitorilor impreuna cu obligatia de a venera strmosul.
 In ceea ce priveste dreptul de proprietate apare notiunea de proprietate privata, care va
duce la diferentiere, in functie de avere. Prizonierii de razboi sunt transformati in sclavi,
disparand cu totul ideea de adoptie.
 Sistemul penal aplicat in comunitate se baza pe legea talionului (ochi pentru ochi, dinte
pentru dinte), cel supus oprobiului public era obligat sa se sinucida sau sa abandoneze
comunitatea.
 Din perspectiva relatiilor externe, legaturile dintre triburi apar sub forma confruntarilor,
in special odata cu trecerea la epoca fierului, care marcheaza desprinderea treptata a
aristocratiei militare, ca patura sociala instarita, care acapareaza functiile de conducere,
avand drept ocupatie principala, cucerirea de noi teritorii si bogatii.
 Pe teritoriul tarii noastre civilizatia fierului se dezvolta incepand cu sec. 11 i.Hr.,
purtatorii acestei civilizatii fiind triburile tracice, de origine indo-europeana. Blocul
nordic al tracilor este format din geto-daci.
 Din punct de vedere politic, geto-dacii erau impartiti in mai multe triburi, amplasate pe
teritorii distincte, cea mai veche mentiune despre geto-daci apartine lui Herodot,
amintindu-i in expeditia imparatului Darius al Persiei impotriva scitilor (anul 514 i.Hr.).
Acesta i-a numit pe geti: “cei mai viteji si mai drepti dintre traci”, afirmand ca se cred
nemuritori, deoarece sufletul merge la divinitatea Zamolxis. Este perioada in care
teritoriile ocupate de geto-daci intra in sfera de interes a grecilor, care declanseaza o
campanie de colonizare a Bazinului Pontului Euxin (mare ospitaliera). Sunt create 90 de
colonii grecesti, pe percursul a 3 secole, cele mai importane fiind Histria, Tomis si
Calatis.
 Datorita civilizatiei superioare, populatia elena stabilita in colonii a exercitat o puternica
infulenta asupra autohtonilor.
 In sec. al 4-lea i.Hr., in Balcani, se afirma o noua putere, Regatul Macedoniei. Venirea pe
tron a lui Filip 2 reprezinta o perioada de maxima inflorire, Grecia fiind ocupata in

4
 intregime. Gloria acestui regat se desavarseste incepand cu anul 336 i.Hr., cand
Alexandru cel Mare creeaza cel mai mare imperiu din istorie.
 Alexandru cel Mare desfasoara o expeditie la nord de Dunare, pentru a asigura granita
de nord a regatului, si pentru a mentine intr-o relativa supunere triburile getilor, inainte
campaniei din Asia. Exista un martor al acestei expeditii, in persoana lui Ptolemeu al lui
Lagos, care descrie lumea getilor, de la nord de Dunare astfel: triburi numeroase,
asezate in veritabile cetati, armata bine organizata, pamant cultivat cu cereale si bogatie
pusa in evidenta de prada de razboi, luata de armata lui Alexandru.

Curs 2 (28.02.2017)

STATUL GETO-DAC
 Primul mare stat geto-dac este amintit de geograful grec Strabon in lucrarea sa
"Geografia" ca fiind marea stapanire a lui Burebista asupra poporului sau.
 Statul geto-dac s-a organizat ca o monarhie militara in care preotii detineau un
important rol de conducere, alaturi de institutia regelui, parteneriat denumit "cel dintai
prieten dupa" titlul dat in decretul pt Acormion.
 Alaturi de vicerege in persoana marelui preot, regele era ajutat si de o cancelarie, cu
principal rol in indeplinirea poruncilor regale.
 Constituirea statului geto-dac s-a relizat prin cucerirea de catre Burebista si sub
ordonarea triburilor geto-dace de pe teritoriul actual al tarii noastre.
 In ceea ce priveste cetatile grecesti de la malul marii negre, acestea au devenit aservite
regatului geto-dac, platind tribut in schimbul pastrarii independentei.
 Pt a-si mentine stapanirea, Burebista a ordonat construirea unui sistem de fortificatii in
zona Muntilor Orastiei, la Costesti, Banita, Piatra Rosie, Blidaru, Sapalna si Batca
Doamnei.
 De asemenea, a organizat o armata puternica, care s-a ridicat dupa relatarile putin
exagerate ale lui Strabon, la circa 200.000 de oameni.
 Statul geto-dac a fost denumit in lumea politica externa "Arhe" , ceea ce desemna o
unitate politica inchegata, autonoma, o entitate statala de sine statatoare, fara a purta
caracteristicile unei uniuni de triburi sub forma confederatiei.
 Dupa moartea lui Burebista, care a coincis la Roma cu asasinarea lui Cezar, statul s-a
dezmembrat in 4, iar in jurul anului 29 (era noastra) in 5 parti.
 Singura unitate compacta din statul lui Burebista a ramas in zona Muntilor Orastiei, in
jurul muntelui sacru Cogaionon, fiind condusa de Deceneu si Comosicus, care detineau
si functia de mari preoti.

5
 Statul geto-dac va fi refacut in limite mai restranse, de catre Decebal.
 Ascensiunea lui Burebista ca mare rege al dacilor s-a putut realiza pe fondul urmatorilor
factori:
o 1. Cresterea puterii economice, a nr populatiei si diferentierea acesteia pe clase
si grupuri sociale.
o 2. Aparitia unei personalitati marcante in persoana lui Burebista, cu remarcabile
calitati politice, militare, diplomatice si organizatorice.
o 3. Religia geto-daca, aspect care a generat un liant comun, fiind practicata de
toate triburile supuse.
o 4. Existenta unei conjuncturi externe favorabile, marcata de slabirea fortei
vecinilor (celtii, ilirii, tracii) macinati de conflictele cu imperiul roman.
o 5. Politica externa, dinamica si agresiva promovata de Burebista, care inainte de
toate a fost un mare cuceritor.
 Acesta s-a implicat in crearea unei structuri politice care sa ii permita continuarea
tendintelor expansioniste.
 Intinderea regatului dac al lui Burebista in perioada de maxima inflorire se face din Nord
de la Carpatii Padurosi, pana in Sudul Dunarii in Balcani, la Vest-Dunarea Mijlocie
(Slovacia de astazi), iar la Est- Marea Neagra si linia raului Nistru.
 Domnia sa de 16 ani a generat puternice controverse in interiorul puternicului imperiu
roman.
 Datorita puterii sale, Burebista l-a sustinut pe Pompei, in razboiul civil impotriva lui
Cezar.
 In interiorul statului dac insistutia regalitatii a tins sa devina ereditara, acest principiu
nefiind absolut, deoarece la conducerea statului a putut accede si marele preot.
 Regele era conducator militar, judecator suprem, uneori si mare preot.
 Autoritatea religioasa a avut un rol deosebit in cadrul statului geto-dac, intrucat
spiritualitatea poporului considera ca atat puterile regelui, cat si legile acestuia sunt de
origine divina.
 Teritoriul statului era impratit in unitati administrativ-teritoriale, conduse de 2 categorii
de dregatori- cei cu atributii administrative si altii cu atributii militare.
 Dupa sfarsitul violent al lui Burebista au urmat la conducerea statului geto-dac
Comosicus, Scorilo, Durpaneus (Duras dupa unii autori) si in cele din urma Decebal,
ultimul rege dac, care a preluat puterea in anul 87 (era noastra) de la unchiul sau
Durpaneus, dupa ce acesta a abdicat in favoarea sa.
 In timpul domniei lui Decebal, statul cunoaste o perioada infloritoare, intre anii 85-88,
cand acesta incheie cu impreiul Roman condus de Domitian o pace avantajoasa dacilor
si rusinoasa pt romani.

6
 In urma razboaielor daco-romane din anii 101-102, 105-106, Decebal este invins de
Traian, iar Dacia este transformata in provincie romana.
 Aceasta noua etapa din istoria statului geto-dac este marcata de romanizarea propriu-
zisa si impunerea legislatiei romane.

Organizarea de stat
 Statul geto-dac a avut la baza in procesul formarii sale 3 elemente:
o 1. Organizare pe baza teritoriala
o 2. Formarea si consolidarea armatei proprii
o 3. Instituirea unui sistem fiscal
 In perioada domniei lui Burebista pe teritoriul statului s-au dezvoltat centre urbane de
mari proportii (Dave) cu fortificatii solide in interiorul carora populatia nu mai era
organizata pe criterii gentilice (rudenie), centre in care din punct de vedere economic se
asigura participarea locuitorilor la toate schimburile comerciale interne si externe, iar
din punct de vedere militar se asigura recrutarea ostirii.
 Aceste centre au facilitat din punct de vedere religios o unitate de cult, iar din
perspectiva politica au dat posibilitatea clasei privilegiate de a participa la treburile
statului.
 Aparitia noii organizari statale nu a inlaturat definitiv ramasitele comunitatii gentilice,
aceste coexistand o perioada de timp cu noile criterii de organizare sociala.
 Crearea sistemului fiscal a condus la constituirea centrelor de emitere a monedelor,
ceea ce dovedeste dezvoltarea productiei si a comertului.

o Organizarea centrala a statului

 Forma de guvernamant pe care o regasim in statul geto-dac este
monarhia de tip absolutist in stadiu incipient.
 In fruntea statului se afla regele, ajutat de regula de vicerege, ales din
randul clerului.
 Institutia regalitatii tinde sa devina ereditara, tinand cont de faptul ca
atat Burebista cat si Decebal erau fii de regi.
 La succesiunea tronului puteau veni si fratii regelui, cum este cazul lui
Durpaneus, fratele lui Scorilo.
 In fruntea regatului putea ajunge sub forma de unic rege si marele preot,
cum este cazul lui Deceneu care i-a succedat lui Burebista avand initial
functia de vicerege si mare preot.
 Monarhia dacica s-a caracterizat prin urmatoarele elemente:

7
  1. Regele dac provenind din varful paturii instarite reprezenta cea
mai inalta functie a aparatului de stat.
 2. Regele provenea din randul personalitatilor cu preocupari pe
linia organizarii militare, cu capacitati diplomatice exceptionale,
capabil sa faca fata pericolului extern.
 3. Regele exercita si putere religioasa, fie de unul singur, fie in
cuplu cu o alta persoana.
 4. Regele detinea monopolul asupra minelor de aur, ceea ce ii
conferea o autoritate de netagaduit, si o stabilitate financiara, pt
demersurile pe care le initia.
 Tot la nivel central, regele era ajutat de un consiliu, format din dregatori,
impartiti in 2 categorii: prima cu atributii civile si administrative si cea de
a doua cu atributii militare.
 Dregatorii erau alesi din randul nobilimii si se bucurau de stabilitate, in
exercitarea atributiilor.

o Organizarea locala
 Din punct de vedere administrativ, teritoriul statului era impartit in
unitati administrative, controlate din punct de vedere economic si militar,
de centrele dave, construit pe intreg teritoriul.
 In Transilvania avem Costesti, Vidaru, Piatra Rosie, Capalna, Banita si
Surduc.
 In Moldova -Batca Doamnei.
 In Oltenia- Polovragi, Denita.

o Organizarea militara
 Armata a constituit un element esential in constituirea statului dac,
conferindu-i stabilitate, unitate, si forta de reactie.
 Rolul armatei a atins apogeul in timpul domniei lui Burebista, dar si in
timpul domniei lui Decebal.
 Din punct de vedere militar, cele 2 monarhii se diferentiaza prin aceea ca
in statul lui Burebista armata avea rol ofensiv, in timp ce pentru Decebal
rolul armatei era unul defensiv. Armamentul de lupta al dacilor era
alcatuit din sabia incovoiata, scutul si sabia scurta, sulita, spada lunga si
prastia.
 Pe langa armele specifice, se foloseau si unelte de gospodarie.
 Stindardul de lupta al dacilor, al hostobocilor si al tiragetilor (zona
Moldovei) dar si al tracilor de la sud de Dunare avea forma unui cap de

8
 lup cu gura deschisa, urmat de un corp de balaur din material textil sau
piele, care producea in bataia vantului un zgomot ingrozitor.

o Organizarea religioasa
 Intreaga viata sociala din Dacia era dominata de religie, clerul fiind
constituit intr-o casta, care juca un rol important in plan religios si politic.
 Mare preot era primul loctiitor al regelui si conducatorul spiritual al
poporului.
 Caracteristicile religiei in monarhia geto-daca sunt:
 1. Idenficarea sau confuzia intre zeu, rege si mare preot.
 2. Tendinta de a diviniza regii.
 3. Importanta acordata marelui preot a carui autoritate, de
principiu inferioara regelui, se dovedeste catodata mult mai mare.
 Prin intermediul religiei s-a explicat originea divina a legilor, iar marele
preot exercita principalele atributii judecatoresti.

Dreptul geto-dac
 Legislatia geto-daca imbina reguli cutumiare nescrise cu porunci scrise date de rege si
parafate de marele preot.
 Legislatia scrisa continea fie codificarea obiceiului, fie norme juridice noi date in scopul
de a asigura privilegii clasei conducatoare. Institutia proprietatii se consolideaza in
cadrul statului geto-dac, fiind rezultatul stratificarii sociale pe cristerii materiale.
 Apare proprietatea privata asupra pamantului si minelor de aur, argint si sare.
 Proprietatea privata se impleteste cu proprietatea colectiva ce apartine obstii satesti
conform careia pamantul obstii era impartit in loturi egale si dat anual spre folosinta
fiecarei familii.

Regimul persoanelor si familia

 Societatea geto-daca era impartita in functie de avere in 2 clase sociale: nobilimea
(denumita tarabostes sau fileati-> aveau caciuli) si oamenii de rand (comatii) care purtau
capul descoperit.
 Acestia din urma prestau munci in favoarea nobililor, le plateau tribut si faceau parte
obligatoriu din armata.
 A treia categorie - sclavii(rezultati din prada de razboi)- erau considerati unelte de
munca si tatuati de stapani pentru a fi recunoscuti.

9
  Familia geto-daca, initial poligama, din ratiuni ce tin de mostenire, a devenit monogama,
casatoria se realiza prin cumpararea femeii, pretul variind in functie de frumusete si
cinste.
 Adulterul femeii se pedepsea cu moartea, femeia putea fi sacrificata la moartea sotului
(->continuitate a autoritatii barbatului).
 Din perspectiva obligatiilor si contractelor, se semnaleaza folosirea juramantului si a
denarului roman ca moneda universala, inlocuindu le pe cele grecesti.

Curs 3 (07.03.2017)

ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN DACIA, PROVINCIE ROMANA

Organizarea administrativ-teritoriala si fiscala a provinciei Dacia
 Desi romanii au cucerit aproape intreg teritoriul cucerit de daci, numai o parte a acestui
teritoriu a fost organizat in provincie romana.
 Granitele provinciei erau:
o La apus- Confluenta Tisei cu Dunarea, pana la confluenta Tisei cu Muresul,
o Nord- raul Mures pana in Amonte la Deva, de unde granita urca prin Apuseni, pe
linia raului Somes pana la pasul Oituz,
o In Est si Sud-Est versantul dinspre Transilvania a Carpatilor Meridionali, coborand
pe Valea Oltului pana la Dunare.
o La Sud- Dunarea, de la confluenta cu Oltul, pana la Confluenta cu Tisa.
 Datorita pozitiei sale geostrategice, Dacia a fost transformata in provincie de rang
imperial, administrata in mod direct de imparat, prin imputernicitul special numit
Legatus Augusti Pro Pretore.
 Organizarea administrativa a Daciei s-a facut printr-o lege (constitutio), promulgata de
Traian in anul 107.
 Prin aceasta lege erau stabilite hotarele, forma de organizare si de conducere,
organizarea militara, valoarea taxelor si impozitelor ce urmau a fi platite tezaurului
imperial de la Roma.
 Pana in anul 117, la moartea Imparatului Traian, provincia romana Dacia a fost condusa
de un guvernator al imparatului cu un mandat pe cel putin 3 ani si cel mult 5 ani.
 In calitatea sa de mandatar al imparatului, guvernatorul avea puteri depline in domeniul
administrativ, militar si judecatoresc, totalitatea atributiilor sale purtand denumirea de
imperium.

10
  Odata cu moartea Imparatului Traian (11 august 117), Dacia cunoaste o dubla navalire:
dinspre apus atacau iazigii, iar dinspre rasarit- triburile roxolane (iazigii + roxolanii=aliati
ai dacilor in razboaiele daco-romane).
 Imparatul Adrian, succesorul lui Traian, reuseste sa opreasca aceste atacuri si hotaraste
impartirea provinciei Dacia in 2 zone: Dacia Superior, cuprinzand Transilvania si Banatul,
cu capitala la Sarmisegetusa (Ulpia Traiana Sarmisegetusa Regia Augusta) si Dacia
Inferior, cuprinzand Oltenia si Sudul Transilvaniei, cu capitala la Drobeta.
 Tot prin ratiuni militare, in anul 124, Adrian reorganizeaza provincia Dacia in 3 regiuni:
1. Dacia Malvensis (Banatul si Oltenia, cu capitala la Malva)
2. Dacia Apulensis (Sudul si Centrul Transilvaniei, cu capitala la Apulum –Alba Iulia)
3. Dacia Porolisensis (Nordul Transilvaniei, intai cu capitala la Napoca, si apoi la
Porolissum- astazi Moigrad)
 Teritoriile Munteniei si Sudul Moldovei formau o provincie distincta, denumita Moesia
Inferior, iar Dobrogea era inclusa in provincia Scitia Minor.
 Desi impartita in 3 regiuni, conducerea Daciei s-a realizat in mod unitar, existand
autoritatea suprema a unuia dintre guvernatori (al Daciei Apulensis)
 Pe langa titualtura initiala, acesta a repetat si atributii de Trium Daciarum.
 Era ajutat in indeplinirea atributiilor speciale de Concilium Trium Daciarum, care era o
adunare provinciala, alcatuita din reprezentanti al oraselor, care aveau rol consultativ si
era convocat o data pe an la Sarmisegetusa. Acest consiliu avea urmatoarele atributii:
1. Sustinea interesele oraselor si provinciilor in fata administratiei imperiale;
2. Formula plangeri catre imparat impotriva abuzurilor functionarilor publici;
3. Organiza cultul imperial ca factor fundamental in mentinerea unitatii
provinciilor;
4. Dispuneaz eliberarea sclavilor si acordarea cetateniei romane.

Organizarea fiscala
 Fiecare provincie dispunea de un administrator financiar denumit Procuratores,
insarcinat cu strangerea depozitelor si taxelor si supravegherea cheluielilor.
 Avea in subordine un aparat administrativ, format din contabil, registrator si tabulari,
numiti din randul libertilor imperiali.
 Taxele si impozitele erau stabilite prin recensamant, fie in mod general, la nivelul intregii
populatii, fie doar cu privire la proprietarii de pamanturi.
 Recensamintele erau facute o data la 5 ani.
 In Dacia-provincie romana se percepeau 2 categorii de impozite:

11
 1. Impozitele directe: formate din Capitatio, impozitul personal pe cap de locuitor,
platit de toti locuitorii, si Censul- perceput proprietarilor de terenuri si se stabilea
in functie de natura terenului, fiind in cuantumd e 1% din valoarea acestuia. Erau
scutiti de impozitul Cens veteranii de razboi din razboaiele dacice care fusesera
improprietariri folosindu-se jus italicum.
2. Impozitele indirecte: impozitele pe mosteniri, in cuantum de 5% din valoarea
mostenirii; impozitul pe elibarari de vanzari de sclavi; impozitul pe vanzari de
marfuri in cuantum de 1% din valoarea tranzactiei.
 Impozitele directe erau folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente, pentru
salarizarea functionarilor publici si pentru constituirea unei rezerve bugetare.
 Surplusul, alaturi de impozitele indirecte erau varsate la trezoreria imperiului.
 O alta categorie de taxe este reprezentata de taxele vamale care aduceau bugetului
venituri importante, cea mai cunoscuta taxa fiind cea pe circutalia marfurilor si
persoanelor, in cuantum de 2,5% din valoarea tranzactiilor.
 Pe teritoriul Daciei-provincie romana circulau urmatoarele monede: din aur (aureus –
aproape 8g aur), din argint (denarius si quinarius), din arama galbena (sestertius) si din
arama rosie (as).
 1 aureus=100 sesterti.

Organizarea militara
 Pe teritoriul Daciei in urma ocupatiei romane au fost incartiruite 3 legiuni; a 13-a
Gemina cu resedinta la Apulum; a 5-a Macedonia cu resedinta la Potaissa si a 1-a
Adriutis in zona Sermisegetusei.
 O legiune cuprindea 6.000 de soldati.
 Cele 3 legiuni formau corpul permanent de armata, condus de guvernatorul imperial si
guvernatori provinciali.
 In caz de razboi, comanda armatei era unica, apartinand legatului cu rang superior.
 Apararea provinciei se facea cu ajutorul balurilor de pamant, a castrelor si a
constructiilor denumite castele.

Oragnizarea oraselor si satelor

 Localitatile din Dacia- provincie romana pot fi clasificate in 3 categorii: colonii, municipii
si sate.
1. Coloniile:

12
  Erau locuite de cetatenii romani putand fi considerate puternice centre
de romanizarea amplasate in mijlocul populatiei autohtone cu scopul de
a exercita influenta imperiala.
 Cetatenii coloniilor se bucurau de toate drepturile publice si private.
 Ei aveau jus civile, jus sufragi, jus honorum, ca si categorii specifice de
drepturi si obligatii.
 Exemple de colonii: Sarmisegetusa, Drobeta, Napoca, Potarisa.
 O categorie speciala de colonii erau cele considerate ca facand parte din
pamantul italic.
 Locuitorii acestor colonii beneficiau de jus italicum, drept ce le conferea
posibilitatea de a avea pamant in proprietate si de a nu plati Censul si
Capitatia.
2. Municipiile:
 Erau localitati urbane cu drepturi si obligatii mai putine decat coloniile.
 Locuitorii municipiilor avea un statut juridic intermediar peregrinilor si
colonistilor.
 Exemple de municipii: Colorissum, Tibiscum, Amplelum.
 Atat coloniile cat si municipiile erau conduse de un consiliu municipal
alcatuit din 20 de consilieri, numiti decurioni, care aveau si atributii
judecatoresti.
 Desi la inceput sarcinile si obligatiile decurionilor erau moderate, cu
timpul aceasta functie echivala cu o pedeapsa deoarece aveau in sarcina
strangerea impozitelor pe care le garantau cu averea proprie.
 Administarea oraselor era organizata si de edili care supravhegheau
edificarea constructiilor si rezolvau problemele de urbanism.
 Alaturi de edili functionau chestorii care se ocupau efectiv de colectarea
taxelor si impozitelor.
3. Satele:
 Erau locuite de autohtoni si organizate din punct de vedere militar si
economic in jurul unui centru administrativ (de obicei un municipiu),
formand un organism autonom denumit “teritorium”.
 Acesta era condus de un consiliu alcatuit din reprezentantii satelor, iar
puterea suprema aprtinea comandantului militar, al garnizoanei
considerata resedinta acelui teritoriu.
 Satele se clasfica in 3 categorii:
a) Fagi- dependente de colonii
b) Vigi- satele care in urma dezvoltarii au devenit municipii

13
 c) Canabe- asezari pe lanna orase, locuite de negustori, mestesugari,
bancheri sau auxiliarii trupelor otomane.
 Principala ocupatie a populatiei era agricultura sau mineritul.
 Toate minele de aur de pe teritoriul Daciei apartineau imparatului care
desemna un functionar superior pentru administrarea acestora sub
denumirea de procurator auroriarum.
 Acesta avea in subordine functionari recrutati din randul libertilor (fosti
sclavi imperiali eliberati).

DREPTUL IN DACIA ROMANA

Izvoarele dreptului
 Odata cu instalarea stapanirii romane in Dacia, alaturi de dreptul nescris autohton s-a
introdus si dreptul roman scris.
 S-a hotarat cu putere de lege faptul ca obiceiul localputea fi aplicat numai in masura in
care nu contravenea principiilor generale ale dreptului roman.
 In prima faza a stapaniriiau fost aplicate in paralel atat obiceiurile cat si legea scrisa,
producandu-se treptat un fenomen de intrepatrundereluand nastere astfel un nou
sistem de drept, cel daco-roman.
 O importanta deosebita a avut-o constitutia lui Caracala, care in anul 212 a acordat
cetatenie romana tuturor peregrinilor.
 Alte legi cu influenta deosebita sunt legea Iulia si Seatia, precum si opiniile
jurisconsultilor, toate avand caracter de norma obligatorie.

Statutul juridic al persoanelor

 Organizarea masiva a Daciei cu populatie adusa din intreg imperiul roman a produs o
accentuata stratificarea sociala cu rupturi intre clasele sociale, fiecare dintre ele avand
un regim bine reglementat.
 Prima categorie de persoane- cetatenii romani alcatuiau clasa stapanitoare, compunand
autoritatea civila si militara. Cetatenii romani beneficiau, pe langa jus comerci, de jus
militie, jus conubi, jus sufragi si jus honorum. Erau proprietari de terenuri, de sclavi,
arendasi de mine si de vami.
 A doua categorie sociala cu drepturi limitate- latinii- oameni liberi adusi in dacia din alte
provincii ale imperiului. Au fost asezati in municipii si state, considerati a fi inferiori
cetatenilor romani, si bucurandu-se de jus comerci.
14
  A treia categorie sociala, marea masa a populatiei libere, peregrinii, a caror situatie era
reglementata de legea de organizare a provinciei si prin edictele guvernatorilor.
Peregrinii erau de 2 categorii: peregrinii obisnuiti, alcatuiti din autohtoni ale caror cetati
nu au fost desfiintate, li se aplica dreptul dac, erau proprietari de pamanturi,
mestesugari, comercianti si vamesi. 2. Peregrinii de diticii, alcatuiti din populatia
cetatilor distruse care s-au opus ocupatiei romane, aveau drepturi limitate, iar in
relatiile cu cetatenii romani li se aplica jus gentium.
 A 4a categ, sclavii, provenind din populatia autohtona, sau din randul prizonierilor de
razboi, nu aveau capacitate juridica si nu se bucurau de drept de prorpietate. In Dacia,
sclavagismul a cunoscut forme specifice, sclavii fiind folositi in principal la treburile
gospodaresti la muncile agricole sau exploatarea minelor. Sclavii statului erau cei stiutori
de carte, folositi in aparatul administrativ.
 O alta categorie de persoane-> pers juridice, erau inzestrate cu personalitate juridica,
fiind purtatoare de dreputir si obligatii. Erau de 2 categorii:
1. Grupari teritoriale (colonii, municipii si state)
2. Colegiile – organizate conform legii Iulia, fiind definite ca asociatii de persoane,
avand aceeasi meserie, origine etnica sau religie, cu ajutor reciproc, conduse de
un consiliu, dispuneau de un avocat; aveau in proprietate cladiri si terenuri,
aveau un buget propriu, format din cotizatia lunara a membrilor.
 Colegiul centonarilor (croitorilor si tesatorilor la Apullum), 3 colegii de
prelucrare a fierului la Sarmisegetusa,
 Aveau steag prorpiu si embleme speciale.

Curs 4 (14.03.2017)

Statutul juridic al familiei in Dacia, provincie romana (continuare curs 3)

 Cetatenii romani stabiliti in Dacia puteau intemeia o familie, potrivit normelor dreptului
roman, in virtutea lui ius conubi.
 Peregrinii care nu se bucurau de ius conubi nu puteau incheia o casatorie valabila
conform dreptului roman, fiindu-le permisa casatoria potrivit obiceiurilor locale.
 Daca viitorii soti erau peregrini dediticii, casatoria dintre ei era reglementata de ius
gentium.
 Casatoria dintre un cetatean roman si o peregrina care se bucura de ius conubi era
recunoscuta conform dreptului roman fiind declarata legala, iar copiii rezultati intrau
sub autoritatea lui pater familias.
 Casatoria peregrinei care nu beneficia de ius conubi era declarata ilegala, iar copiii
urmau regimul juridic al mamei.

15
  Sclavii nu puteau incheia casatorii legale, convietuirea lor fiind considerata concubinaj.
 Celelalte institutii ale dreputlui familiei (tutela, curatela si adoptiunea) erau
reglementate si organizate conform dreptului roman la care se adaugau particularitatile
specifice dreptului provinciei.
 In ceea ce priveste succesiunea, in Dacia- provincie romana erau adoptate atat regulile
mosteniri legale, cat si mostenirea testamentara la baza fiind normele combinate ale
dreptului daco-roman.

Regimul juridic al proprietatii

 In functie de statutul persoanelor, in Dacia provincie romana, dreptul de proprietate se
clasifica in urmatoarele categorii:
1. Proprietatea statului roman (ager publicus) reprezenta proprietatea suprema
exercitata asupra pamanturilor cucerite de armata romana. In temeiul
atributiilor imperiale, dupa cucerirea Daciei, Traian a efectuat in mod riguros un
amplu proces de masurare si cadastrare a pamanturilor cucerite, in scopul
repartizarii acestora persoanelor indreptatite. Veteranii si cetatenii au primit in
proprietate terenuri agricole, pasuni si paduri, iar militarii din legiunile romane,
dupa terminarea stadiului militar au primit loturi de teren pentru intemeierea
gospodariilor, dreptul lor de proprietate exercitandu-se sub jurisdictia
comandantilor militari. Tot din categoria lui ager publicus faceau parte si
exploatarile miniere pentru care imparatul desemna cate un administrator
direct.
2. Proprietatea provinciala cuprindea pamantul care nu apartinea lui ager publicus,
ramas in continuare in proprietatea locuritorilor. Acest drept de proprietate
prezenta unele particularitati, adica locuitorii exercitau posesia si uzufructul sub
denumire de stapanire reala. In timpul vietii proprietarul provinciar putea
transmite stapanirea reala prin acte intre vii, incheiate conform dreptului
gintilor, iar dupa moartea proprietarului acest drept revenea urmasilor.
3. Proprietatea quiritara- putea fi exercitata de cetatenii romani doar asupra
terenurilor care beneficiau de ius italicum.
4. Proprietatea peregrina- se referea la dreptul de proprietate recunoscut
peregrinilor asupra altor bunuri cu exceptia pamantului. Acest drept de
proprietate s-a dezvoltat in special in centrele comerciale agricole si
mestesugaresti. Pentru apararea acestei categorii de proprietate s-au creat
urmatoarele institutii juridice: actiunea in revendicare, plangerea pentru furt sau
pentru paguba cauzata pe nedrept.

16
Regimul juridic al obligatiilor si al contractelor
 Materia obligatiilor si contractelor cunoaste in aceasta perioda o reglementare
amanuntita determinata de dezvoltarea productiei de marfuri, a schimburilor
comerciale, activitatilor mestesugaresti, de exploatare a minelor si de transport.
 Regimul juridic al contractelor si obligatiilor prezenta particularitati in reglementare,
avand ca baza sistemul dreptului roman la care se adaugau reguli din dreptul gintilor si
dreptul autohton.
 Principala influenta a dreptului autohton a fost inlaturarea formalismului din actele
juridice si prezenta bunei credinte ca regula generala de incheiere a contractelor.
 Principalele izvoare care ne ofera o imagine completa asupra sistemului de drept
aplicabil in Dacia romana in materia contractelor si obligatiilor sunt tablitele cerate de la
Rosia Montana, descoperite intre anii 1786-1855 in galeriile minelor de aur.
 Aceste tablite au fost ascunse in perioada razboiului in 167 dintre legiunile romane si
triburile marcomanice.
 Au fost reconstituite urmatoarele documente: 4 contracte de vanzare-cumparare, 3
contracte de locatiune, 3 contracte de imprumut, 1 contract de societate, 1 contract
referitor la un colegiu, 1 contract de depozit si o lista inventar cu cheltuielile efectuate
pentru organizarea unui banchet.
 In ceea ce priveste contractele de vanzare-cumparare, se constata interventia unor
elemente noi, cum ar fi obligatia vanzatorului de a-l apara pe cumparator impotriva
evictiunii si impotriva viciilor ascunse prin restituirea dublului pretului platit.
 Se constata aplicarea regulilor privind mancipatiuniea, insa acestea nu trebuie
indeplinite cumulativ ca in dreptul roman, lipsa uneia dintre conditii putand fi acoperita
de existenta garantiilor impuse vanzatorului pt vicii si evictiune.
 Contractele de locatiune aveau ca obiect forta de munca, putand fi incheiate si de
peregrini.
 Contractul de societate era incheiat intre 2 camatari cu scopul de a oferi celor interesati
imprumuturi cu dobanda.
 Din studierea contractelor cuprinse in tablitele cerate de la Rosia Montana
concluzionam urmatoarele:
1. In dreptul daco-roman existau institutii juridice noi, in structura carora
elementele dreptului roman au dobandit o functionare originala prin absorbtia
elementelor specifice dreptului autohton.
2. Actele juridice cuprinse in tablite au o fizionomie aparte, fiind inlaturate
rigiditatea si formalismul actelor de drept roman prin implementarea unor
institutii noi.

17
 3. In dreptul daco-roman actele juridice sunt semnate si de martori de parti, spre
deosebire de dreptul roman, unde se aplicau doar semnaturile martorilor.

Dreptul penal si procedura de judecata

 Sistemul penal existent in Dacia provincie romana era identic cu cel existent in toate
celelalte provincii romane, in sensul caracterului aproape exclusiv privat.
 Delictele publice prin intermediul carora se aducea atingere intereselor statului erau
limitate la anumite categorii de infractiuni, cum ar fi inalta tradare, delapidarea si luarea
de mita.
 Delictele private aveau drept obiect furtul din proprietatea privata, talharia, omorul,
vatamarea corporala, distrugerea de bunuri si tulburarea de posesie.
 Procedura de judecata stipula faptul ca doar cetatenii romani se puteau adresa
instantelor de judecata dupa ce urmau o procedura prealabila.
 Aceasta procedura consta in formularea unei petitii catre guvernator sau reprezentantul
acestuia (legatus).
 Guvernatorul era cel care indruma partile catre un judecator. In anumite situatii, cu titlu
de exceptie, guvernatorul judeca personal pricinile fara a le mai trimite catre judecator.
 Peregrinii erau judecati de guvernator sau reprezentatul sau.
 In materie penala guvernatorul detinea ius gladi, in temeiul caruia putea condamna la
moarte locuitorii provinciei.
 In situatia in care invinuitul facea parte din varfurile aristocratiei, condamnarea la
moarte putea fi dispusa doar de catre imparat.

Migratiile popoarelor in spatiul carpato-danubiano-ponctic (curs 4 pr-zis)

 Retragerea administratiei si armatei romane de pe teritoriul Daciei s-a realizat cu
aproximatie intre anii 271-274 in urma edictului imparatului Aurelian.
 Aceasta masura a fost dispusa din ratiuni de ordin economic si militar, imperiul Roman
confruntandu-se in acea perioada cu o criza financiara puternica ce a implicat si slabirea
fortei militare necesara din ce in ce mai mult pentru a apara nucleul imperiului de
invaziile popoarelor barbare.
 In ceea ce priveste patrunderea in Europa a populatiilor nomade, se constata ca acest
fenomen a dus la transformari si mutatii politico-sociale radicale.
 Au fost avansate mai multe teorii care sa caracterizeze acest fenomen:
1. Teoria migratiilor

18
 2. Teoria invaziilor
3. Teoria navalirilor
 Cel mai des utilizata este teoria migratiilor, deoarece se considera ca invazia este doar
un aspect preliminar al unui fenomen mult mai vast, cu caracter preponderent militar si
limitat in timp la cativa ani.
 Migratia poate fi definita ca ansamblul mutatiilor, survenite in plan politic, militar,
economic, scoial si cultural, ca urmare a aparitiei elementelor de straneitate in spatiul
european.
 Popoare migratoare:
1. Sarmatii, de origine iraniana, inruditi cu scitii, sunt impartiti in 2 mari grupuri:
sarmatii yazigi (localizati intre Nistru si Nipru) si sarmatii roxolanii (intre Nipru si
Don), ajunsi in migratie in zona Dunarii Mijlocii si de jos. –campia panoniei si
oltenia. Sarmatii roxolani intra sub dominatia dacilor liberi in zona nordului
Moldovei.
2. Hunii, originari din Asia Centrala, se stabilesc intre 376-394 in Nord-Estul Dunarii,
de unde se deplaseaza spre cusrul inferior al acesteia, iar incepand cu anul 420
se instaleaza in panonia, unde sub conducerea lui Atila devin un real factor de
putere, care va afecta stabilitatea defensivei romane. In campaniile lor, hunii
ajung pana la Constantinopol, unde sunt opriti prin intermediul Papei Leon I (1).
Infrangerea hunilor de la Nedao, din 454, precum si moartea lui Atila, pun capat
confederatiei hunice. Puterea regelor atila este impartita intre fiii sai, unii ramasi
in Panonia si asimilati, altii inglobati in armata bizantina, altii intorsi in stepele
nord pontice.
3. Abarii, de origine turanica, veniti din sudul lacului Baical, ajung in stepele din
nordul Marii Negre. Se aliaza cu bizantinii, care le recunosc statut de federati si le
acorda bani si terenuri necesare colonizarii, in schimbul ajutorului militar.
Participa in anul 628, alaturi de slavi, la asediul impotriva Constantinopolului.
Raman in estul Tisei, unde sunt eliminati de bulgari.
4. Slavii, popor de fermieri si pastori, veniti din estul Poloniei, vestul Rusiei, de la
Rus si Ucraina, inca din anul 150 au inceput sa se extinda in toate directiile. Erau
organizati in triburi si uniuni de triburi, condusi de cnezi si jupani. Din secolele 9-
10 au adoptat crestinismul,si prin intermediul bisericii au impus alfabetul chirilic,
creat de Chiril si Metodie. Din perspectiva etnogenezei romanilor…………
reprezinta ad-stratul limbii romane.
5. Maghiarii, veniti din zona Asiei, au migrat in 3 valuri: primul;, intre 895 si 899, al
doilea val in 900-902, al treilea val-consolidarea-intre 902-907. Cele mai
importante izvoare sunt cronica notarului Anonimus, cronica pictata de la Viena,

19
 care descriu confruntari militare intre conducatori9i maghiarilor si cei autohtoni
(gelu vlad menomoru)

Curs 5
(23.03.2017)

APARITIA SI FORMAREA DREPTULUI ROMANESC

 Odata cu parasirea Daciei de catre romani a disparut si modalitatea de organizare
administrativa, Dacia refacandu-se din punct de vedere teritorial, demografic, spiritual si
economic, aproximativ in modelul existent la inceputul domniei lui Decebal.
 Dupa retragerea autoritatilor romane (aprox 271-274 era noastra) s-a inregistrat un
fenomen de ruralizare a vietii sociale, atat ca urmare a disparitiei administratiei, cat si a
decaderii centrelor urbane.
 Au aparut din punct de vedere teritorial obstile, lipsite de clasa dominatoare si fara
structuri administrative centrale.
 Dupa secolul al treilea, populatia daco-romana devine una omogena, cetatenii avand
ocupatii comune si organizandu-se cu scopul de a se apara impotriva populatiilor
migratoare.
 Procesul de romanizare nu este intrerupt, el continuand cu legaturile pe care aceasta
zona le-a avut cu lumea romano-bizantina.
 Spre sfarsitul secolului ai treilea, lumea greco-romana adopta religia crestina, aspect ce
va constitui un element distinctiv pentru populatia daco-romana, fata de popoarele
barbare. Se afirma faptul ca din etnogeneza poporului roman, un factor definitoriu a
fost crestinarea.
 Romanizarea populatiei autohtone a fost un proces ireversibil. Ea s-a accentuat in
perioada migratiilor cand din cauza riscurilor populatia daco-romana de la orase (zone
mai puternic romanizate) s-a deplasat catre zonele rurale, impunandu-si traditiile asupra
familiei formate din daci liberi.
 In anul 313, prin Edictul de la Milan, Constantin cel Mare a transformat crestinismul in
religie recunoscuta statal, aspect care a favorizat raspandirea acestuia in tot imperiul
Roman, mai ales la orase, unde comunicatiile si schimbul de idei se realizau cu o mai
mare usurinta.
 Enclave pagane (zone izolate) au ramas la sat, de la denumirea de paganus (sat) a
rezultat si termenul de pagan.
 In dreptul cutumiar aplicat in aceasta zona se observa transpunerea preceptelor crestine
si astfel transformarea institutiilor de drept.
 Dispare orice forma de poligamie din cadrul familiei, casatoria fiind asociata conform
canoanelor bisericesti, aparitia spiritului de solidaritate la nivelul obstii si pastrarea
20
 principiului devalmasiei in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra pamantului
sunt aspecte strans legate de dogma crestina.
 Procedura de judecata, sistemul probator, sunt strict legate de credinta crestina.
 Inscaunarea domnului si legitimara acestuia ca provenind de la divinitate, prin notiunea
de “ungere” de catre reprezentantul bisericii.
 In interiorul satelor romanesti biserica a constituit principalul sprijin si elementul de
legatura in comunitate, oamenii fiind cei care organizau biserica pentru a le servi
interesele.

Organizarea socio-politica
 Desfiintarea administratiei centrale
o Retragerea administratiei romane, disparitia sistemului de fiscalitate precum si a
nobililor instariti a dus la abandonarea si distrugerea marilor metropole, cele
ramase fiind ruralizate.
o Atacurile permanente asupra oraselor au dus la intarirea lor ca adevarate cetati
inconjurate de ziduri de aparare cu turnuri de observare, santuri de apa si porti
intaritecu poduri mobile.
o Aceste masuri au fost luate pt a intari populatiile migratoare si a face fata
dezastrului.
o Raman cunoscute centre comerciale ca Apulum, Ampelum, Potaisa, Napoca si
Porolissum.
o Pe ruinele vechilor orase se construiesc sate, purtand fie denumirea initiala, fie
denumiri noi.
 Obstea sateasca
o Vreme de cateva secole obstea sateasca va constitui fundamentul existentei
populatiei daco-romane in spatiul fostei dacii.
o Ea va crea si va promova instituitiile de drept in spatiul pe care il organizeaza si il
controleaza.
o Migratia popoarelor barbare nu a putut opri procesul de organizare sociala a
autohtonilor.
o Comunitatile sociale s-au consolidat cu timpul, astfel incat obstea tertiotoriala a
capatat competente economico socialesi administrative.
o Notiunea de obste a cunoscut un proces indelungat de formare si dezvoltare,
incepand cu obstea gentilicastructurata pe rudenie de sange, transformata
ulterior in obste teritoriala, bazata pe stapanirea in comun a pamantului.
o In societatea daca obstea teritoriala a existat sub denumirea de dava, devenita
fossattum in timpul stapanirii romane, termen pastrat in limba romana cu
denumirea de sat.

21
o Aceasta forma de organizare nu este opusul organizatiei de stat, ea reprezinta
baza formelor statale.
o Se constata o asemanare intre obstea teritoriala si stat, prin aceea ca ambele
sunt constituite pe temeiul unor grupari teritoriale, si nu de rudenie.
o Obstea sateasca se diferentiaza de stat prn faptul ca doar statul dispunde de o
forta publica institutionalizata cu organisme proprii de constrangere aflate
deasupra societatii, spre deosebire de obste care era lipsita de astfel de institutii.
o Obstea detinea forme arhaice de conducere, realizate prin participarea tuturor
membrilor sai.
o Obstea reprezinta primul pas in formare viitoarelor state, deoarece este singura
forma de organizare dupa criterii teritoriale.
o Cresterea demografica reflectat in extinderea teritoriala a obstilor satesti
existente, precum si aparitia de noi obsti a creat necesitatea apropierii acestora
dand nastere unor formatiuni mai mari, mai cuprinzatoare.
o In cadrul acestuiproces de contopire unele obsti si-au pierdut identitatea In
favoarea noilor comunitati numite uniuni de obsti, cu capacitate economica mai
mare si cu o eficienta sporita in aparare.
o Uniunile de obsti vor constitui temelia tarilor, cnezatelor si voievodatelor.
o Din punct de vedere politic obstea sateasca reprezenta o democratie care
folosea principiul colectiv si se autoadministra.
o Obstea isi alegea singura organele de conducere prin consimtamant general,
aceste organisme fiind respectate de toti membrii comunitatii, supunandu-se de
buna voie dispozitiilor date.
o Organismele de conducere ale obstii erau:
1. Adunarea megiesilor - membri stapanitori de a valma
2. Oamenii buni si batranii - alesi dintre megiesi care aveau imputerniciri
judiciare, reprezenta organismul suprem de reglementare cutumiara si
instanta de judecata suprema
3. Juzii - sefii militari ai obstii, formau armata permenenta fiind insarcinati si
cu atributii juridiciare, mai ales in plan militar.
o Principalele indeletniciri ale obstii erau agricultura, pastoritul si mestesugurile.
o Munca agricola se desfasura intr-un mod foarte bine organizat prin repartizare
anuala prin trager la sorti a loturilor de pamant fiecarei familii.
o Existau stabilite momente fixe cand incepeau si se finalizau campaniile agricole.
o Era bine reglementata notiunea de rezerva agricola a obstii impartita in 2
categorii:
1. Rezerva pentru necesitate
2. Rezerva pentru samanta

22
 o Institutiile cutumiare aplicate reglementau schimburile comerciale existente
intre obsti precum si valoarea contributiei fiecarui membru la rezerva obstii.
o In ceea ce priveste cresterea animlelor erau stabilite si respectate anumite
norme referitoare la exploatarea pasunilor, pornirea turmelor, impartirea
produselor in interiorul obstii si perioadele de pasunat.
o Chiar si dupa retragerea aureliana populatia autohtona a continuat activitatea de
minerit, reducandu-se insa intensitatea acesteia.
o Procesul de unificare a obstilor teritoriale s-a evidentiat in 3 forme de organizare
socio-politica:
1. Cnezatul-2 subcategorii: cnezatul de stat (sau de sat; -cuprindea de
regula un sat sau 2) si cnezatul de vale(-reprezenta stapanirea in grup de
4 pana la 18 obsti, situate intr-o regiune binedelimitata geografic).
 Cneazul-in calitatea lui de conducator de sat a capatat si atributii
politice de jude sau judec.
 Cnezatul de vale este considerat o forma intermediara intre
cnezatul de sat si voievodat, purtand uneori denumirea de
jupanat (conducatorul=jupan).
2. Voievodatul- forma de organizare cu caracter teritorial, era mai putin
consolidat decat cnezatul d evale, dar cu atributii administrative mult mai
extinse.
 Voievozii proveneau din familiile cnezilor puternici, erau alesi si
indeplineau 3 categ de atributii: militare, judiciare, religioase.
 Autoritatea voievodului era limitata de adunarea cnezilor
transformata mai tarziu in sfatul boierilor.
3. Ţara - reprezenta uniunea a 6-7 uniuni de obsti situate din punct de
vedere geografic in aceeasi zona.
 Ex: Tara Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei.
 Norme de conduita specifice obstilor satesti
o Bunul cel mai de pret al obstii era pamantul, impartit in terenuri agricole, pasuni,
livezi, stupine, paduri.
o Proprietatea asupra pamantului era comuna caracterizata prin stapanirea in
devalmasie, notiune ce nu trebuie inteleasa ca suma a tuturor proprietatilor
individuale ci ca un intreg asupra caruia aveau drepturi egale toti membrii
colectivitatii.
o Exceptie de la proprietatea devalmasa o faceau bunurile proprii, sub forma
lucrurilor personale. Doar pamantul era proprietate devalmasa, produsele
obtinute reveneau fiecarei familii, potrivit lotului atribuit la inceputul fiecarui an
agricol.

23
 o Membrii obstii, individual sau in grup nu aveau voie sa instraineze parti din
mosie.
o In categoria bunurilor devalmase intrau si animalele de povara si oile, precum si
bunurile din subsol, morile, podurile si drumurile.
o Exista un drept de preentiune, conform caruia instrainarea bunurilor imobile
putea fi facuta doar intre membrii obstii.
o Regula preeentiunii era urmatoarea: daca cineva renunta la dreptul sau asupra
lotului de pamant se consultau intai rudele apoi vecinii si In ultimul rand obstea.
o In categoria prprietatii private intrau casa, curtea, uneltele si bunurile personale,
acestea stand la baza formarii viitoarelor proprietati feudale.
o Delimitarea proprietatii private de obste se realiza prin ingradire. Aceasta
metoda aparand incepand cu secolul al patrulea.
o Loturile agricole stabilite de comunitate erau denumite sorţ, si erau atribuite
fiecarei familii in mod aleatoriu de la un an la altul.
 Casatoria
o Familia era considerata celula de baza a societatii.
o Exista indatorirea de intretinere reciproca intre soţi si intre parinti si copii.
o Casatoria se realiza prin consimtamantul liber al viitorilor soti si odata cu
raspandirea crestinismului si cu binecuvantarea religioasa.
o Principiul de baza era cel al egalitatii intre soti, motiv pt care divortul era
acceptat si putea fi invocat de oricare dintre soti.
o In ceea ce priveste succesiunea, descendentii aveau drepturi egale la mostenirea
parintilor, fiind recunoscut si dreptul de succesiune al sotului supravietuitor.
o Regulile cu caracter juridic stabilite pe cale cutumiara erau denumite obiceiul
pamantului, el reflectand intru totul valorile sociale recunoscute in acea
perioada.
o Din perspectiva dreptului penal, conflictele dintre membrii obstii se rezolvau in
interiorul acesteia, aplicabila fiind legea talionului, despagubirea, precum si
ideea de raspundere solidara a unei parti din obste considerata a fi
raspunzatoarea de educatia individului.
o Raspunderea solidara a obstii se aplica doar in conflictele cu alte obsti satesti.

Curs 6
28.03.2017

LEGEA TARII

24
Conceptul de lege a tarii

 Prima acceptiune este aceea de lege nescrisa care desemneaza totalitatea normelor
traditionale dupa care functionau obstile satesti, norme unanim acceptate de
comunitate.
 A doua acceptiune - lege scrisa, desemnand norme juridice redactate si impuse
colectivitatilor prin intermediul organelor de stat.
 A țreia acceptiune - lege crestina reprezentand totalitatea regulilor cuprinse in scrieri
bisericesti ortodoxe.
 Dreptul romanesc nescris s-a format in cadrul unui proces istoric indelungat, avand
drept principal izvor norme cu caracter social ale populatiei autohtone de pe acest
teritoriu.
 Principala institutie reglementata de legea tarii este dreptul de proprietate asupra
pamantului.
 Initial in legatura cu acest aspect nu s-au realizat diferentieri din punct de vedere juridic
in raport de titularii dreptului de proprietate.
 Reglementarile din legea tarii evidentiaza abia in feudalismul timpuriu inegalitatile de
avere care au ca principal efect stratificarea sociala.
 Inceputurile aristocratiei feudale au fost create de o patura superioara alcatuita din
cnezi, voievozi, juzi si jupani care beneficiind de terenuri si venituri de la populatie,
impreuna cu exercitarea sefiei militare si a atributiilor judiciare si-au manifestat
superioritatea din punct de vedere social.
 Incepand cu secolul al 11lea apare o noua clasa sociala,aceea a robilor, provenind in
mare parte din tigani sau tatari.
 Astfel au fost necesare norme noi, care sa reglementeze privilegiile, drepturile si
obligatiile acestei noi categorii sociale.
 In domeniul justitiei, pe langa obiceiurile stravechi, in sfatul oamenilor buni si batrani se
creaza un nou sistem probator cu juratori, cu martori si juramantul cu brazda.
 Un element nou este competenta de judecata conferita cnezilor si voievozilor.

Caracteristicile legii tarii

 Prima trasatura este un drept unitar din ounct de vedere geografic. Legea tarii
reprezinta dreptul romanesc comun tuturor romanilor care au locuit pe teritoriul vechi
al Daciei mari sau pe teritoriul unor state vecine, cum ar fi Serbia, Polonia si Moravia. A
fost recunoscut si de regii Ungariei, dupa cucerirea Transilvaniei, si aplicat formatiunilor
romanesti existente in acest spatiu. Regii Poloniei au recunoscut dreptul valah sau
moldovenesc (ius valahicum) aplicabil romanilor din Polonia.
 A doua trasatura este un drept unitar din punct de vedere social. Principalul izvor al legii
tarii a fost stapanirea si folosirea pamantului. Aceste reguli s-au aplicat in mod egal
tuturor categoriilor sociale. Diferentierea in functie de clasa se facea conform legii tarii,
in special in dreptul penal, in ceea ce priveste aplicarea pedepsei cu moartea.
25
  A treia trasatura- caracter teritorial si imobiliar al dreptului. Vechiul dreptu romanesc s-a
format in asezarile rurale, unde populatia si-a pastrat continuitatea in traditii si dupa
retragerea stapanirii romane. Fundamentul institutiilor dreptului nescris in constituie
dreptul de proprietate asupra pamantului. Acest caracter exprima legarea legii de un
teritoriu locuit de o populatie organizata dodv politic.
 Al patrulea caracter - caracterul original al legii tarii. Legea tarii este o creatie
romaneasca, un rezultat al modului de viata al stramosilor organizati initial in obsti
satesti sa apoi in formatiuni politice cu caracter feudal. Inceputul dreptului public in
tarile romane este reprezentat de normele juridice referitoare la organizarea cnezatelor
si voievodatelor. Este recunoscuta influenta pe care dreptul romanesc a suferit-o de la
alte sisteme de drept, tinand cont de interesul puterilor vecine fata de teritoriul nostru.
Principale influente avem din dreptul bizantin, din cutumele bulgarilor, ungurilor,
cumanilor si tatarilor.
 S-a constatat o asemanare intre legea tarii si vechiul drept roman, reprezentat de legea
celor 12 table.
 Asemanarile constau in delimitarea pamanturilor vecine, existenta arbitrilor in
solutionarea litigiilor legate de hotare, sanctionarea celor care nu plateau contributiile,
despagubirile pt stricaciunile cauzate de animale, pedeapsa cu moartea pt furtul
animalelor, tradare si complot impotriva autoritatilor si interzicerea casatoriei intre
boieri si tarani si intre femei romane si straini.

INTEMEIEREA STATELOR FEUDALE ROMANESTI

Contextul european

 In sec 14-15 fizionomia Europei se schimba deoarece regiunile Europei Occidentale care
beneficiasera de un avant economico-social fara precedent se confrunta cu o criza
puternica generatoare de tulburari si restructurari.
 Disparitia Imperiului bizantin alaturi de aparitia imperiului otoman comfera Europei
contururi noi care vor defini politica europeana pana in sec 19-20.
 Cele 2 cauze care au generat restructurarea Europeana au fost:
1. Ciuma neagra din 1347-1352, manifestata la scara intregului continent. Se afirma
ca epidemia a inceput in timpul asediului pe care tatarii l-au intreprins asupra
cetatii Kaffa din Crimeea detinuta de genovezi. S-a practicat aruncarea bolnavilor
de ciuma peste ziduri in interiorul cetatii. Ulterior boala a fost dusa la
Constantinopol de corabierii genovezi, de unde s-a intins in toata Europa. Acest
flagel a redus populatia europei cu un sfert.
2. Razboiul generalizat pe care il cunoaste europa pe urmatoarele coordonate:
 Razboiul de 100 de ani dintre Franta si Anglia pt domniarea europei de nord
vest
 Razboaiele italo aragoneze pt controlul mediteranei occidentale

26
  Razboaiele hanseatice dintre germani si regatele scandinave pt control in
marea baltica
 Reactia popoarelor sclave(polonezi si lituanieni) fata de expresiunea germana
materializata in victoria poloniei asupra cavalerilor teutoni
 Cucerirea in 1453 a Constantinopolului de Mahomed 2, desfiintarea
Imperiului Bizantin si aparitia Imperiului Otoman.

Intemeierea Tarii Romanesti

 In a doua jum a sec al 13 lea, un urmas al voievodului Litovoi care purta acelasi nume, a
reusit intre anii 1272-1275 sa uneasca la teritoriul pe care il stapanea si zona din dreapta
Oltului, refuzand recunoasterea suzeranitatii maghiare si plata vechilor obligatii
financiare.
 Regele maghiar Ladislav al 4lea a trimis impotriva acestuia o oaste, Litovoi a fost ucis, iar
fratele sau, Barbat a fost luat prizonier si rascumparat in schimbul unei sume mari de
bani.
 Acest aspect dovedea faptul ca dpdv economic formatiunea condusa de Litovoi depasea
cadrul unui simplu cnezat.
 Destramarea relatiilor cu Ungaria a fost cauzata si de criza politica izbucnita in
regat dupa moartea regelui Stefan 5 si preluarea tronului de copilul Ladislau impreuna
cu regenta.
 Originea regelui Ladislau (mama sa fiind cumana) a adancit criza Ungariei departand
regatul de biserica catolica, fapt ce a determinat papalitatea sa convoace sinodul de la
Buda.
 Perioada de instabilitate a durat in Ungaria pana in 1282, cand regele se impune, ii
pedepseste pe cumanii rasculati si ulterior ii invinge pe tatari intre 284-285.
 Aceasta criza, precum si slabirea dominatiei tatare a favorizat afirmarea tendintelor de
autonomie ale formatiunilor prestatale romanesti.
 In tara romaneasca procesul de unificare este corelat cu venirea din tara fagarasului a lui
Negru Voda, care in 1290 a descalecat la Campulung punand bazele unei tari romanesti
in stanga Oltului.
 Pana in acel moment cetatela Campulungului era un avanpost al regatului maghiar, fiind
situata pe un important drum comercial ce lega Transilvania de Dunarea de Jos si Marea
Neagra.
 Tot in 1290 moare regele ungar Ladislau 4 cumanul, criza din Ungaria se accentueaza, iar
la tron ajunge Andrei 3.
 Acesta a incercat sa restaureze autoritatea regala dar nobilimea i s-a opus.
 In 1301 Andrei 3 moare si o data cu el dispare dinastia arpadiana.
 Criza interna din Ungaria se prelungeste pana in 1325, dar intre timp la tronul regatului
ajunge Carol Robert de Anjou.
 Acesta il numeste in 1310 pe Basarab 1 ca domnitor in zona Tarii Romanesti, numindu-l
"Voievodul nostru transalpin", avand resedinta la Arges.
 Basarab 1 intra in conflict cu regele maghiar cand continua procesul de unificare a
teritoriilor subcarpatice.

27
  Ruperea definitiva a legaturilor cu regalitatea maghiara are loc cand Basarab 1 nu mai
plateste tribut, ocupa Banatul de Severin si Cetatea Severinului.
 Propunerea lui Carol Robert de Anjou de pace a fost refuzata de Basarab, iar in sept
1330 oastea maghiara patrunde in tara romaneasca.
 Basarab 1 propune incheierea unui armistitiu prin cedarea Banatului de Severin, plata a
7000 de marci de argint si trimiterea intaiului nascut la curtea regelui.
 Carol Robert de Anjou refuza propunerea lui Basarab, isi continua inaintarea prin
regiunea Severinului, traverseaza Oltenia si intre 9-12 noiembrie 1330 este atacat de
oastea lui Basarab 1, la o Posada.
 Aceasta batalie este evidentiata in cronica pictata de la Viena, conform careia oastea
maghiara a fost decimata si singurul care a scapat, deghizat in slujitor a fost regele Carol
Robert de Anjou.
 Prima recunoastere externa a indep rom a fost facuta de papa ioan care intr o scrisoare
din 1331 il felicita pe Caril Robert de Anjou ca a scapat cu viata.

 Intemeierea Moldovei
 In NE Moldovei este atestata in sec 9-10 tara Sipenitului.
 Dimitrie Cantemir mentioneaza existenta tarii Berladnicilor in zona Barladului, a
brodnicilor in S Moldovei si a bolohovenilor in N Basarabiei si Transilvania.
 Alte formatiuni prestatale mentionate sunt codrii: codrii cosminului, codrii lapusnei si
codrii hertei, campurile: lui dragos si vlad, si ocoalele in vrancea si campulung.
 Cel mai mare voiveodat era Moldova cu capitala la Baia, atestata in 1200. In zona
Moldovei isi exerictau autoritatea cnezatele rusesti de Kiev si Halici.
 perioada invazia mongola a inlaturat stapanirea rusa.
 Dupa un secol de stapanire mongola, incepand cu anul 1340 la moartea cneazului de
halici s a declansat o criza econ in zona.
 Pt dominatia cnezatului rus s au luptat Polonia, Ungaria, Lotuania si Coarda de aur.
 Polonia si Ungaria au format coalitie conform careia haliciul revenea poloniei numai
daca in cazul mortii fara urmasi a regelui poloniei, tronul acesteia revenea ungariei,
regelui ludovic (1370)
 Deasupra haciliului s au extins si asupra moldovei unde s au confeuntat ungaria si
hoarda de aur.
 In 1345 Voievodul Transilvaniei a restans dominatia tatara la est de carpati si a format in
Moldova o marca de aparare ca pol de putere maghiara.
 La conducerea acesteia a fost numit Dragos 1 de Maramures, considerat primul
domnitor al Moldovei.
 Dpdv politic acest lucru este inexact deoarece marca formata in Moldova nu are
atributiile statului, fiind dependenta de coroana maghiara.
 Marca condusa de Dragos avea capitala la Baia.

Formarea statelor feudale romanesti : Moldova

28
Dupa doi ani de domnie, conducerea marcii i-a revenit fiului lui Dragos Sas, iar dupa 4 ani, fiului
lui Sasa Balc. Acesta din 1359, se confrunta cu un fost voievod din Maramures, Bogdan de
Cuhrea, care initial a condus o revolta impotriva statului maghiar. Retras in Moldova, Bogdan a
organizat o rascoala impotriva dominatiei maghiare, avandu-I drept sustinatori pe cativa
conducatori locali. In 1365, regale maghiar Ludovic este infrant de oastea lui Bogdan si printr-un
act al cancelariei dat la 2 feb 1365, Ludovic recunoaste infrangerea, ii rasplateste pe fii lui Sas pt
serviciile aduse coroanei si pt lupta impotriva lui Bogdan. Este actlu prin care se constata
nasterea statului feudal al Moldovei cu capital pe Siret.
Intemeierea Transilvaniei
In sec 7, maghiarii intra in contact cu bulgarii din bazinul mijlociul al Volgai si au coborat spre
zona domninata de hazari, au coabitat cu acestia pana la sec 9 cand s-au stabilit in N Marii
Negre intre Don si Siret de unde au intreprins expeditii militare spre Imp Bizantin sis pre
rasaritul Europei. De acolo au patruns in V Europei unde in jurului anului 862 s-au implicat in
razboaiele dintre morali si franci.
In 1881 au ajuns la Viena. Cetatile din N marii negre au fost atacate de pecenegi aspect care i-a
determinat pe maghiari sa se stabileasca in Campia Panonica in anul 1895.
In sec X lea dupa mai multe expeditii, maghiarii s-au sedentarizat si au convietuit cu populatiile
care locuiau in Panonia . Sedentarizarea, evolutia sociala si crestinarea au fost premisele
infiintarii in anul 1000 a regatului maghiar prin incoronarea ca rege a lui Stefan I al Ungariei.
In lucrarea Gesta Hungarorum (faptele ungurilor), notarul Anonymus al lui Bela al III lea a
relatat pe larg contactul ungurilor cu spatial din Transilvania atestand structuri politice in
momentul venirii acestora in Panonia. Astfel, intre Dunare si Tisa stapanea ducele Bulgariei
Kean cel Mare si pamantul era locuit de slavi si bulgari.
In sec IX lea a atestat existent a 3 formatiuni politice intre Mures si Somes unde stapanea
ducele Morout, bunicul lui Menumorut, cu resedinta la Biharea. Intre Mures si castrul Orsova,
pamanturile erau conduse de ducele Glad de la Vidin, urmat de Ahtum, ucis de regale Stefan.
In zona Transilvana (peste padure), domnea Gelu de origine romana cu capitala la Dabaca.
Acesta este ucis de trupele maghiare, conducerea este preluata de Tucutum, si urmasul sau
Ghiula capturat de regale Stefan si Translvania ocupata.
Ungurii care au ocupat tara lui Gelu , au coabitat cu localnicii, si i-au inlocuit pe conducatorii
romani, creand formatiuni politice proprii. Pt a pastra si a extinde stapanirea in aceasta zona,
regii Ungariei au adus colonisti din diverse colturi ale Europei.
Primii colonisti, secuii, sunt un popor rezultat din elemente etnice diferite (turcice orientale si
maghiare) fiind luptatori de avangarda ai armatei ungare care au patruns in tara Crisurilor si au
construit o zona autonoma in Transilvania.
A doua populatie – sasii – de origine germanica, la inceput au sosit in nr mic;
29
 - selectati din randul nobilimii, mestesugarilor si taranilor instariti;
- s-au asezat in regiunea Orastiei, Sibiului, Tranavelor, Tara Barsei, Bistrita Nasaud.
- au intemeiat sate prospere,
- au dezvoltat mineritul in zona,
- au intemeiat orase ca Sibiu, Brasov, Sighisoara, Medias, Bistrita.

A treia populatie – cavalerii teutoni – au fost adusi in 1211 in Tara Barsei de regele Andrei al 2
lea, pt a stopa invazia cumanilor din campia Dunarii in Transilvania;
- cu ajutorul lor statul maghiar si-a extins expansiunea in S si E Carpatilor;
- acestia au creat cetati in jurul Brasovului ( Feldioara, Codlea, Prejmer, Rasnov );

Intemeierea Dobrogei ( ca sub de examen, se trateaza impreuna cu Tara Ro )

Datorita pozitiei geografice, regiunea dunarii de jos se caracteriza printr-o populatie numeroasa
si un comert infloritor. Conform cronicii lui Nestor ( cronicar rus din sec XII ), cneazul de Kiev
chemat de pizantini sa lupte impotriva bulgarilor a descoperit in aceste zone 80 de goroduri (
cetati si locuri intarite ).
Primele formatiuni prestatale au aparut in jurul celor mai importante goroduri avand
conducatori locali. In 1943 o scriptie slavona descoperita la Mircea Voda ( Constanta ) il
atesta pe jupan Dimitrie. In 992, prin inscriptia de la Manastirea Basarabi, Murfatlar, Constanta,
il atesta pe jupan Gheorghe.
Scriitoarea bizantina Ana Comnena, in lucrarea Alexiada, dedicate tatalui sau, imparatul Alexius
I arata ca pe malul drept al Dunarii incepand cu Silistra, existau spre sf sec XI formatiuni
teritoriale conduse de Tatos, Seslau, Satza.
In sec XIV in Dobrogea s-a format o entitate de sine statatoare care a jucat un rol politic
important in Peninsula Balcanica .
Nucleul statului Dobrogea a fost Tara Cavarnei pomenita in diploma tarului Ioan Asan al II lea ca
parte componenta a taratului bulgar. In 1354 imparatul bizantin Ioan Paleologul recunoaste
autonomia Dobrogei sub conducerea despotului Dobrotici. Aceasta zona a intrat din 1404 pana
in 1420 in compunerea Tarii Romanesti sub domnia lui Mircea cel Batran. Din 1420 este anexata
Imperiului Otoman.

30
CURSUL 6 – 4.04.2017
Institutiile domniei

Aparitia domniei si sistemul electiv ereditar

Dupa intemeierea statelor feudale, a fost necesara constructia unor institutii politice si juridice
noi capabile sa garanteze functionarea normala a societatii dpdv economic, juridic, politic.
Asemanarile existente intre TR si Moldova atat din perspectiva instituriilor statului cat si a
institutiilor de drept dovedesc necesitatea unor analize unitare a celor 2 tari.
Institutia cetrala cu putere suprema in stat era domnia, aparuta odata cu crearea statelor
feudale romanesti, al carei titular era DOMNUL ( dominus = stapan ) si/sau VOIEVODUL.
Primul termen exprima calitate de stapan, de proprietar al intregului pamant
Al doilea termen => caracterul militar al institutiei.
Domnia este o institutie romaneasca originala fara correspondent in tarile straine, domnul
concentra in mainile sale, toate puterile statale interne si externe, limitele acestei puteri fiind
date de principiul electivitatii, de normele juridice din legea tarii si de pravilele si canoanele
bisericesti. Pt exercitarea atributiilor sale, domnul dispunea de organe executive atat la nivel
central cat si la nivel local, domnul era singurul reprezentant al tarii pe plan extern.
Obiceiul pamantului a consacrat in privinta succesiunii la tron principiul elective ereditar in
temeiul caruia domnii erau alesi pe viata de catre boieri si adunarile obstesti, dintre fii sau fratii
suveranului decedat.

Cerintele sistemului electiv ereditar

1. Pretendentul la domnie trebuia sa provina dintr-o familie domnitoare putand cere
domnia in egala masura fii si fratii domnitorului decedat, fii si fratii unui domnitor
anterior si urmasii acestora legitimi sau nu.
2. Mostenirea domniei putea fi ceruta doar de barbati, femeile avand drept sa intre doar in
compunerea regentei in situatia in care mostenitorul era minor.

31
 3. Pretendentul la tron trebuia sa fie de religie crestin ortodoxa, sa fie roman, sa nu fi fost
condamnat pt incercare de uzurpare a tronului.
4. Pretendentul la domnie trebuia sa fie ales sau recunoscut in anumite modalitati si
incoronat ca domn.

Functionarea sistemului elective ereditar

Ca orice system dynamic, acesta a cunoscut unele transformari care au modificat fie pe cai
pasnice fie violente principiul ereditatii sau al alegerii.

a. ASOCIEREA LA DOMNIE – reprezenta o cale pasnica prin care se restrangea cercul

rudelor cu pretentii la domnie in sensul ca domnul din timpul vietii isi desemna un
asociat la tron.
b. RECOMANDAREA – a fost tot o cale pasnica de a influenta alegerea noului domn prin
care domnul existent in functie adresa o solicitare boirerilor si reprezentantilor obsesti
privind preferinta pt unul din candidati.
c. LUPTELE INTERNE PT SCAUNUL DOMNESC – s-au declansat in urma rivalitatilor aparute
intre pretendentii la tron care beneficiau de sustinere din partea marilor boieri si uneori
din partea statelor vecine. Aceasta modalitate a compromise sistemul traditional si a
slabit forta statelor feudale.
d. NUMIREA DOMNILOR – reprezinta etapa in care sistmul elective ereditar este desfiintat
prin hotararea portii otomane de a-I numi in mod direct pe domnii tarilor romane.

Atributiile domnitorului
In calitatea sa de sef al statului si de varf al ierarhie feudale, acesta exercita atributii atat in
domeniul politicii interne, cat si externe.
1. Fct administrativa - domnitorul hotara cu privire la :
 impartirea administrative teritoriala a tarii,
 numirea in fct a dregatorilor,
 acordarea privilegiilor si rangurilor nobiliare,
 acordarea dreptului de cetatenie,
 intemeierea asezarilor orasenesti
 executarea deciziilor judiciare,
 coordona efectuarea prestatiilor catre domnie ( constructia de drumuri si poduri
)

32
 2. Fct militara – oferea domnului inalta calitate de comandand supreme al armatei;
 incepand cu sec al XV pe langa armata temporara convocata in caz de razboi,
domnitorul si-a creat o armata permanenta, condusa de dregatori specializati
3. Fct legislative – in virtutea acesteia , sonitorul emitea hotarari si norme cu character
general folosindu-se de sfatul domnesc si adunarile obsesti ca organisme consultative;
 cele mai importante acte normative elaborate de domnitori erau asezamintele,
care solutionau o chestiune urgenta fiind date uneori la presiunea boierimii.
4. Fct de politica externa – in virtutea acesteia, domnul incheia tratate, conventii, acorduri
si intelegeri cu alte state, acesta reprezentand atributul specific domniei, ca si
posibilitatea de a declara razoi si de a incheia pace.
 Dupa accentuarea influentei imperiului ottoman, domnitorii acestora nu au mai
avut voie sa poarte o politica externa proprie.
5. Fct judecatoreasca – domnul era judecator suprem, aceasta fiind o functie preluata de la
voievozi, pe care o puteau exercita pe intreg teritoriul gtarii si asupra oricarei pricini.
 Hotararile .. de domn erau definitive doar pe timpul vietii acestuia.
 Domnul judeca impreuna cu sfatul domnesc, dar hotararea era enuntata si . de
catre domn.
 Acesta putea pronunta orice pedeapsa iar pedeapsa cu moartea era apanajul
exclusiv al domnului.
 Hotararile domnului nu puteau fi atacate.
6. Fct financiara – in virtutea ei, domnul batea moneda,
 stabilea nr si cuantumul darilor pt fiecare categorie in parte,
 putea acorda scutiri de taxe,
 putea infiinta taxe noi.
 Darile puteau fi stabilite in natura (produse) in zile de munca si in bani.
7. Relatia domnului cu biserica – in viata politica a tarilor romane, rolul bisericii devinde
din ce in ce mai important, ajungand sa aiba legatura directa cu incoronarea domnului.
 Domnul putea infiinta mitropolii, episcopii, manastiri;
 putea numi sau revoca mitropoliti, episcopi, egumeni ai manastirilor ;
 putea sa reglementeze puterea de judecata a organelor bisericesti.
 Domnul nu avea voie sa judece, pricinile care aveau ca obiect dogma religioasa.

EXAMEN –din cursul 5 - intemeierea tarii ro + dobrogea

-intemeierea molovei

33
-Intemeirea transilvaniei
Cursul 6 – instit domniei; Aparitie; Cerinte; Sistemul elective ereditar; Fct domnului/atributiile
domnului

Curs 8 (11.04.2017)
CONTINUARE CURS 6

SFATUL DOMNESC
 Era considerat organ central al puterii cu atributii precise care avea drept scop sa
garanteze respectarea de catre domn a intereselor economice, financiare, sociale si
politice ale marilor boieri.
 Din compunerea sfatului domnesc faceau parte cele mai importante personalitati ale
nobilimii (marii boieri), numarul acestora, stabilindu-se la 12 abia in sec. 16
 Afandu-se in imediata apropiere a domnului, sfatul indeplinea atributii strans legate de
competentele acestuia, si anume:
o Participa la judecarea proceselor civile si penale;
o Il sfatuia pe domn in diferite probleme de stat;
o Intarea actele de transfer ale proprietatii, daniile si domnesti si acordarea
imunnitatii;
o Era consultat de domn in probleme fiscale, militare si bisericesti.
 Era compus din mari dregatori care aveau in subordinea lor un aparat administrativ
organizat la nivel teritorial care aducea la indeplinire poruncile domnesti.
 Despre un sistem inchegat al dregatorilor putem vorbi in Tara Romaneasca incepand cu
domnia lui Mircea cel Batran, iar in Moldova- Alexandru cel Bun.
 Dregatorii erau impartiti in 2 clase:
o clasa dregatorilor centrali- care isi exercitau atr la curtea domneasca;
o clasa dregatrilor de judet sau tinuturi- care functionau in orasele resendinta de
judet sau tinut.
 Infunctie de natura atributiilor, dreg centrali si locali se clasif in:
o Dregatori civili
o Dregatori militari
o Dregatori judiciari
o Dregatori financiari
 Cel mai inalt rang in randul dregatorilor era ocupat de logofat, acesta fiind seful
cancelariei domnesti, purtatorul marelui sigiliu domnesc cu care intarea actele
domnului.
 Marele vornic
o Administra curtea domneasca;

34
 o Se ocupa cu paza granitelor tarii, avand o armata specializata in subordine.
 Marele postelnic
o Avea in atributii administrarea apartamentelor domnesti;
o Indeplinea functia de translator al domnului;
o Avea atributii in politica esterna.
 Marele vistiernic
o Avea ca atributii principale strangerea impozitelor, asigurarea finantelor
necesare intertinerii curtii domnesti si a armatei regulate;
o Tinea contabilitatea vistieriei si putea judeca procese ce aveau ca obiect
incasarea darilor.
 Initial vistieria domnului se confunda cu vist statului.
 In perioada lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun cele 2 vist au fost
despartite.
 In vistieria domnului erau incluse bunurile pe care acesta le detinea in
caliatea sa de mare boier. Pt cheltuielile personale, domnul nu avea voie
sa utilizeze vistieria statului.
 In vistieria statului intrau atat banii stransi din impozite, cat si coroanele
domnesti si bijuteriile si hainele de investitura.
 Marele spatar
o Era cel care purta sabia domneasca pe timp de pace si in sed statului.
o Era militar de cariera cu atributii directa in organizarea si comanda armatei.
o In cadrul sfatului domnesc, acesta avea un loc bine stabilit, fiind asezat in
dreapta domnului si participand obligatoriu la toate procesele judecate de catre
domn.
 Marele paharnic
o Se ocupa cu administrarea pivnitelor domnesti si cu organizarea protocolului
domnesc.
o Avea drept atributie si strangerea impozitului denumit vinarit.
 Marele stolnic
o Administra camarile, gradinile si pescariile domnesti;
o Impreuna cu marele paharnic era direct raspunzator de organizarea mesei
domnitorului.
 Marele comis
o Era insarcinat cu administrarea grajdurilor domnesti;
o Aproviziona cu cai armata domnitorului si ii antrena in lupta pe urmasii acestuia
la tron.
 Banul
o Dregatorie intalnita in Tara Romaneasca;
o Considerat cel mai important dregator, revenindu-i administrarea olteniei,
comandarea armatei din acea zona si judecarea proceselor.

35
ADUNAREA OBSTEASCA (ADUNAREA STARILOR SOCIALE)
 Alcatuita din reprezentantii paturilor privilegiate fiind exclusi taranii liberi si aseriviti.
 Era convocata de sfatul domnesc pt rezolvarea unor chestiuni importante, cum ar fi:
o Alegerea domnului;
o Solutionarea unor probleme de politica externa;
o Rezolvarea nemultumirii taranilor si probleme legate de administarea bisericii.

ORGANIZAREA BISERICII
 Inca de la inceput, statul feudal s-a bazat pe biserica, motiv pentru care aceasta s-a
bucurat de sprijin consistent din partea statului, beneficiind in mod constant de donatii
fie avand ca obiect terenuri agricole, paduri etc, fie tarani aserviti sau robi.
 Mitropolia valahiei de la curtea de arges a luat fiinta in timpul domniei lui Nicolae
Alexandru Basarab, fiind recunoscuta de patriarhia de la Constantinopol in anul 1359 si
avand in subordine episcopiile de Severin, Rm. Valcea si Buzau.
 Mitropolia din Moldova a devenind dependenta de patriarhia de la Constantinopol in
anul 1401, avand in subordine episcopiile de Roman, Radauti si Husi.
 Ierarhia ecleziastica se infatiseaza sub forma unei piramide la baza careia se afla preotii,
in rang superior staretii, apoi protopopii, episcopii si in varrf mitropolitul.
 Organizarea si functionarea bisericii se aflau sub tutela domnului care ii confirma pe
mitropolit si episcopi.
 Intra in competenta bisericii judecarea proceselor, avand ca obiect doma religioasa.
 Biserica era obligata sa il ajute pe domn cu importante sume de bani, necesare de regula
intretinerii armatei.

ORANIZAREA MILITARA
 Nevoia de aparare a tarii era asigurata de oastea cea mare alcauita din toti dregatorii
statului si toti stapanii de pamant.
 Incepand cu domnia lui Mircea cel Batran, oastea cea mare a inclus si taranimea
dependenta.
 Incepand cu jumatatea sec. 15, se constituie armata proprie a domnului, numita oastea
cea mica, formata din micii feudali, curteni, slujitori, tarani liberi.
 Dupa anul 1540, cand dominatia otomana in zona s-a accentat, oatea cea mare nu mai
apare mentionata in documente.

36
  Odata cu instaurarea regimului fanariot, armata statelor feudale rom a fost desfiintata,
paza granitelor si politia interna fiind indeplinite de trupe de mercenari.
 Conducerea armatei apartinea domnului, ajutat de vornic, spatar, hatman si banul
olteniei.

ORGANIZAREA FISCALA
 Reprezenta una din problemele majore ale domnilor, fiind mijlocul prin care se aigura
finantarea armatei si administratiei.
 Pe teritoriul tarilor romane erau percepute 3 categorii de dari:
o Darile in natura (dijmele)- se parcepeau in cereale, vite produse alimentare etc.
o Darile in munca (denum munci sau slujbe)- constau in obigatia taranilor de a
presta munca gratuit pt construirea sau refacerea de drumuri si poduri, precum
si pt transportul unor produse.
o Darile in bani (denum impozite sau bir)- erau platite la inceput doar de tarani si
din sec. 16 si de boieri, potrivit statului social si economic.
 Locuitorii satelor erau impartiti in grupe fiscale in functie de avere si de statut social,
principalul criteriu utilizat fiind numarul vitelor detinute.
 Obligatia fiscala de tip feudal se aplica colectiv sau solidar (a da bir cu fugitii).

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA

 Princiipala unitate admin terit din perioada feudala pana in epoca moderna a fost satul.
 La inceputul feudalismului, atat in Tara Romaneasca cat si in Moldova, unele sate libere
si-au mentinut autonomia, astfel ca domnul exercita asupra lor o autoritate teoretica,
conducerea de facto apartinand obstilor satesti.
 In feudalismul dezvoltat aceste sate au fost aservite, devenind proprietate domneasca,
boiereasca sau manastireasca.
 .............apar dregatori numiti de domn, pt rezolvarea problemelor administrativ fiscale.
 Unitatile admin terit intermediare au fost judetele in tara romaneasca si tinuturile in
moldova.
 Denumirea de judet vine de la termenul „judicium”, care inseamna instanta de judecata,
ceea ce evidentiaza competentele judecatoresti ale conducatoruli de judet dar si de
tinut.
 In tara romaneasca judetele erau conduse de judet sau sudeti sau vornici sau bani.
 Aveau atributii fiscale, administartive, militare si judecatoresti.
 In moldova, tinuturile erau conduse de staroste sau pa^rca~lab.
 In sec 16-17 in tara rom erau 16 judete, iar in moldova 24 de tinuturi.
 Orasele aveau o organizare proprie, avand o relativa autonomie.
37
  Erau conduse de un sfat orasenesc, compus din 12 pa^rgari si un judet(dreg principal).
 Acest organism avea atributii judiciare fiscale administrative, peste care se suprapunea
autoritatea feudala a statului, reprezentata de vornic, staroste sau vames.
 Populatia oraselor era alcatuita din meseriasi, negustori si tarani, care incepand cu sec
16 s-au oranizat in bresle, detinand o autonomie relativa si in caz de nevoie armata
proprie.
 Datorita ajutorului pe care orasele il acordau domnului, acestea primeau o serie de
privilegii de natura economica, reprezentand scutiri de taxe vamale sau pe transfer de
produse.

SUBIECTE POSIBILE
- SFATUL DOMNESC, ADUNAREA OBSTEASCA SI BISERICA
- ORGANIZAREA MILITARA FISCALA SI ADMIN TERIT.

38