ae 7. ORI BUN, ORI NEBUN Una dintre marile controverse care exist Intre psihiatri i specialiscii in psihologie pleacd de fa natura bolii mentale. Punctul de vedere dominant sustine prezenga unor importante similirudini intre maladia mentalé si cea fizicd, precum ¢i necesitatea de a aplica aceasta idee In domeniul metodelor de tratament. Tratamentul suferintei fizice epe atunci cind medicul identificd natura bolii. Punerea unui-diagnostic corect menul medical pentru clasificarea bolilor) reprezint& partea cea mai important& din munca doctorului. Imediat ce s-a asigurat c&i a descoperit natura exact a suferingel fizice, medicul se afla in ayia de a prescrie tratamentul adecvat. Urmindu-se aceeasi cale, se presupune adeseori ci tulburarile de care se ocupi psihiacria prezint& simptome capabile sA individualizeze precis o boal& sau alta (schi- tofrenia, de exemplu, sau psihoza maniaco-depresiva), pentru ca, o data identificatt, si se Inceap& tratamentul. Desigur, este mai dificil de stabilit un diagnostic corect atunci cAnd suferinga este mentala decat dac& este fizicd — chiar 51 profanil, straini de medicin&, pot si recunoasc& o pustuld sau o fractur’, Complexitarea problemei este bine iluscrat& de un experiment in care trei psihiatri au examinat aceiasi pacienti gi au descoperit c& nu pot cidea de acord asupra diagnosticului decét numai In 20 la sutil din cazuri. In ultimii circa treizeci de ani s-a dezvolhtat si rispAndit o reactie foarte puternicé impotriva ideii de a aborda boala mental in termenii medicinei lui. Psihiatri ca Thomas Szasz ¢i R. D. Laing au sustinut c& maladia mental este un mit. In esenp&, spun ei, oamenii despre care presupunem ca sunt bolnavi mental nu fac altceva decat s& aiba un fel de a se purta care difera de cel la care se asteapti lumea. Societatea respinge abaterea de la regula si, dezaprobind-o, tinde s4-i aplice o etichec& durabila de bolnav mental individului ceo personificd. lar o data etichetat ca bolnav mental, individul trebuie, in continuare, sd sé comporte asa cum societatea se asteapt din partea lui. Importanga etichetelor a fost descrisd de Laing, in mod memorabil. El a afirmat cd dac& ‘un ins etichetat ca om de stiinyé ar spune: ,Toti oamenii sunt niste masini.", ar putea primi Premiul Nobel. Dacé, insd, alt ins, etichetat ca schizofrenic, ar spune: Sunt o masina.”, ar fi imediat dus la ospiciu. Acest front de provocari la adresa psihiatriei ,ortodoxe" a declangat cateva schimbari fn sitemele de reabiltere psihiatrica. In California, ideile unor oameni ca Szase si Laing au stat Ia baza Legii Lanterman-Patris-Short, Efectul acestei legi este cd face mai intemarea bolnavilor in spitale de boli mentale, fara voia lor, ca gi resinerea lor fn ac ee personale acerbe intre cei care subscrit. considera c& diagno psihiatric e62 BTECTA NEBUNIA? UTEM DI EXPERIMENT-T1?: P' shan a monifestat un deosebit interes pentru diferitele modality! de aly daca evratarpentllt tulburdrilor psihice. Problerna pe care gi-apus-o a fost, In special, d este cau nu la fel de simplu s& se fact deosebirea Intre normalitate s] anormalitate, cazul modelului medicine! corpului. De exemplu, in procesele Etat Su d mitt diferite, un tanar a al ecto un pediatru, trel psihologl,, un pictor casnics. ae itale s¢ aflau fn cinci state diferite, atlit pe comsta de ext, i pe coasta de an Sil Unite gi fntre ele existat deosebiri considertbile, pone nol, ‘iaipstie fn cldiri vechi: si destul de d&répiinate, bugenu 1 nd es le&toare a pacientilor, in timp ce fondurile celorlalee abla putt vored helt pentru plata unui personal insuficient, coplesit dé numiirul de boln Fiecare din Ga ‘Opt participatiti a ineeput prin a felefona la tespectivele spitale solicitii consultatie, In momentul cAnd s-au prezentat la biroul de triaj, top au ous oh aud (acest vod eran ddesen ‘neclare, dar pareau. & repeta mereu cuvinte ca in ,bufnituri"; vodile nu semifiiu cu ale undr pérsoané cunostite, dar ee i oarheni de acelasi sex'cu al’;pacientilor*), Riecare , pacient” si-a declarat nume gl pro fictive, dar Au dae rispunsuriadevirate privitor la eveninientele semnificative din’ Tofi aux fost g&siti bolnavi.(nebuni*) gi internati, pe baza pretinselor lor auch cir Unuia i's-a pus diagnosticul de psihoz’ maniaco-depresiva, iar celdrlaly!, de schizo Imediat dupa internare, toft au frivetat s&i mai simuleze, desi mai mulfi dintre ei au tr printr-o scurt& perioad& de nervozitute sl anxittate, cauzate de ideea’cA vor fi'den ‘gy drupe apes i aie Sil peice experiment au declarat-cd se $i cd ,vocile” nu tin deranijéazt:delocs in general:comportamentul lor era prietenos si cooperant. ‘Singa hate pasta atopic rs nce pessoal cae eae n observarii: asupra’sectieblht carese aflau internati, a celorlalti pacienti gi a per medical! La inceput, aceste consemniliri fusesert ficute in secret, dar, treptat,-a d ci nimeni nu le avorda o atentie special si atunci nici ein s-au mai ferit. © + Structura derathizatd a unor spitale face ea personalul medical of fle cu atét mai purl repedé. Durata spitaliz&rii a variat intre gapte si eincizeci gi dou de alle, cifrandu-se, ¢ in medie, la noudsprezece tile.eT erro el ect amie Ja ove aged lucrurile: togl opt mu fost externatl cu de nh oe ap derncomreasa ot nimenl nu gia dat seama de adevir, a ae nea ce eate # mal interesant, ¢ cA unil dintre pacientl veritabili ineepuserd sf devink viciosl, Primi trel simulanti au fost plasagi tn seopli cuprinzdind un total de 118 bolnavi. viveci si cinci dintre acestia si-au exprimat fndolala in legiturli-cu ed, spuntind, de cupl, ,Dar tu nu esti nebun. Trebule si fii vreun zinrist sau un profesor. Pesemne of al nit in inspectie.* Totus, majoritarea acestor suspiciunt au fost ,adormite“ cu rispunsuri ‘ar&tau insistent cM ,paciengii" fuseser’ bolnavi fnainte de internare, desi acolo, in. pital, se simpeau foarte bine, Cu toate aceste asiguréri, citiva dintre adevirarii bolnavi nu Isat convingi, continudnd si spund cA oamenil nostri sunt siniitosi. - ‘Daci ne him dupa ceea ce s-a constatat in acest experiment, la prima vedere, distincyia preun om normal ¢i un nebun este atitt de greu de precizat, Inclt este foarte posibil ca un siniitos si treac& drept bolnav psihic, chiar in ochil unor psihiatri. Rosenhan gi-a pus $1 blema invers&: daca nigte nebuni ar putea pirea normali. Sia ales ca teren al acestui eriment-un spital universitar. Personalul de acolo auzise despre experimentul descris fnainte gi i-a declarat lui Rosenhan cA, In ceea ce-i priveste, ei nu ar fi putut Sh se lase fn felul acesta. Primul lucru pe care Rosenhan lil-a comunicat a fost ci unul sau mai multi siswulanti vor Sirca sti se interneze la spitalul lor in urmétoarele trei luni. Fiecdrui membru al persona- hi i s-a cerut sii examineze cu atentie topi pacienfii care se prezentau pentru internare sau se aflau deja internagi, prin lipsa de vigilenyi a cuiva, si sti anunfe imediat ce copereau vreo ingelitorie. ma yS-au objinut evaluari asupra unui total dais As paciengi internapi pentru tratament phi atric. Patruzeci si unu de bolnavi autentici 40 fost consideragi, in chip foarte categoric, Bpli simulangi de cétre cel putin un membru al personalului, iar nou&sprezece au fost spectati ca simulanti de cltre un psihiatru si un elt membru al personaluluil Bineinteles nici unul dintre fostii pseudo-pacienti participanti la experimentul precedent nu a venit [te interneze {n acea perioadt. Dupi toate aparentele, este posibil ca personalul calificat nui spital de boli mentale s& considere uneori c& bolnavii de care se ocup& sunt, de fapt, neni sindtogi... Principala concluzie trasi de Rosenhan ~ si care are o importanyi uriapii dacd se te real ~ este urmitoarea: ,Este cl i i pie de psihiatrie." O parte a problemei poate fi cA, in imp: ) 4 ici (si sunt inclinati maj curand s& ia un om s&n&tos drept bolnav, decit pe bolnav drept s8indtos. Intervine aici ¢i riscul medieului, in cazul cfind nu ia mAsuri fediate pentru tratarea unui pacient care li solicitd asistenta. Dack un psihiatru refuza s&. c pie internarea unei persoane care prezinti simptome suspecte si cere si fie spitalizats, ite fi adus in fata justifiei in eventualitatea cd omul comite o crima sau se sinucide. De e Va c&iuta s& elimine intdi aceasta posibilitate, gresind uneori, dup’ cum ‘vazut, dar din cauza unei prudente explicable, = Dack fnsi psthiatrii devin excesiv de prudenti, risct si cada in extreme eticherind ca buni persoune normale, ceea ce are efecte extrem de pagubitoare pentru cei in cauzi, cht societatea tinde si respingéi anormalitatea, Exist, desigur, o mult mai mare