Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice.

Sunt raspandite in mii de specii si in numar

colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de
sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii).

Aceasta raspandire extraordinara se datoreste capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi,
dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precumsi a rezistentei mari la
conditiile vitrege de trai. In marea majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila.

Aceste organisme joaca un rol foarte Important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi
descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.Bacteriile, cum mai sunt numite si
microbi, sunt plante unicelulare solitare, sau alcatuiesc filamente cenobiale, sau un tal in 3 dimensiuni.

Marimea si forma bacteriilor:

Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 - 20 ľ. Forma lor este variata, sferica,
- numindu-se in acest caz, coci, in forma de bastonase - purtand numele de bacterium, iar daca poarte cili se
numesc bacili. Mai pot fi in forma de virgula - vibrioni, sau rasuciti in spirala - spirili. Cocii se pot grupa cate 2
(diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorchine de
strugure (stafilococi).

Structura bacteriilor:
Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continutprotoplasmatic. Membrana este formata
din substante pectice impregnate cu substante hidrocarbonate, hemiceluloza.De multe ori in jurul celuluei sau a
celulelor, citoplasma secreta o materie gelatinoasa, care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest
invelis gelatinos se numeste capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei.

Citoplasma esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. Clorofila lipseste.In
protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si
granuloza, de natura albuminoida - volutina, precum si picaturi de grasime.

Miscarea bacteriilor:
Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa. O alta
categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti sau temporari, in functie de
mediul in care se afla. Cilii sunt prelungiri protoplasmatice ce ies prin sporii membranei.

Nutritia bacteriilor:
Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt avizate la nutritia heterotrofa. Sunt insa si cazuri cand
anumite bacterii desi nu au clorofila sunt totusi autotrofe chimiosintetizante, cum sunt sulfobacteriile,
fermobacteriile si nitrobacteriile.

Inmultirea bacteriilor:
Se face direct prin bipartitie, de aici si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei clase. Bipatitia consta
in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui incepe prin
formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei.

Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variad intre cca
20 de minute si 2 ore.pentru ilustrarea vitezei de diviziune presupunand ca o bacterie de 1-2 microni se divide
cu o viteza de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele cifre: dupa 5 ore rezulta 1024 celule; dupa 10 ore
264.144 celule; dupa 15 ore 265 275 636 celule; dupa 20 de ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care
cantaresc 82 mg; dupa 25 de ore cantaresc 82 gr.; dupa 30 de ore cantaresc 89,2 kg, iar dupa 40 de ore -
18841,6 tone, dupa 70 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de 1,4•10š7 tone, adica de cateva ori mai
mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului....