Analizând datele din diagrama inclusă supra se constată că circa 67 % din repondenți nu au participat

niciodată la instruiri ce ar avea drept subiect standardele etice ale avocaților. Urmare, ar fi oportun ca
Uniunea Avocaților din RM să întreprindă măsuri în vederea ridicării nivelului de participare a avocaților
la instruiri de asemenea gen.
În concluzie, se evidențiază faptul că, principiu cu privire la pregătirea juridică, formarea şi admiterea în
profesia de avocat din Recomandarea nr. (2000) 21 a Consiliului Europei este respectat, dar în mod
parțial. Pentru a asigura o implementare mai amplă a Recomandării urmează a fi acordată o atenți sporită
atât în cadrul pregătirii cât și formării continue a avocaților în domeniul deontologiei profesiei de avocat,
precum și este necesar de a fi aprobate standarde de calitate a asistenței juridice.
Pentru a se conforma principiului competenței, avocații în timpul stagiului profesional trebuie nu doar să
aprofundeze cele studiate la facultate, dar și să aprofundeze standardele etice ale avocaților, să deprindă
lucrul cu persoanele vulnerabile, tehnici de comunicare, tehnici de mediere, pregătirea cauzelor pentru
instanța de judecată și alte abilități conexe profesiei de avocat. Spre exemplu, Codul de etică flamand
prevede că formarea profesională a avocaților stagiari cuprinde discipline obligatorii și discipline
opționale. Subiectele obligatorii sunt: 1. Etica 2. Abilități de comunicare 3. Procedura civilă 4. Procedura
penală Astfel, etica merită un loc de frunte în scara obiectelor ce trebuie să fie studiate atât la etapa de
accedere în profesie, cât și la etapa în care avocații activează în plină lege.
În final, se evidențiază faptul că standardul competenții profesionale este unul foarte amplu, care
cuprinde mai multe componente. Astfel, pentru unele elemente ale acestui standard este impus un
comportament obligatoriu, iar pentru altele sunt formulate recomandări. Consider că elementelor ca
instruirea continuă, abilități și aptitudini trebuie să li se acorde o atenție mai mare.

20.04.2004 — AMIHALACHIOAIE v. MOLDOVA (cer. nr. 60115/00) — decizia din 23.04.2002 —

violarea art. 10 din Convenţie (libertatea de exprimare) — proporţionalitatea sancţiunii pecuniare
pentru critica unei hotărîri a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Conform preambulului la Codul deontologic al avocaților din RM, „în Republica Moldova avocatul
îndeplineşte un rol iminent în protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Misiunea
avocatului nu se limitează la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii. Într-un stat de drept, avocatul
este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor, sarcina lui constând în apărarea drepturilor şi libertăţilor
clienţilor săi”.
Fiind o profesie nobilă, care are o misiune primordială în societate, avocaturii îi este acordat prilejul să se
autoreglementează, avantaj ce oferă posibilitatea ca activitatea avocaturii să fie realizată la cele mai înalte
standarde în vederea satisfacerii necesităților societății.
Deciziile Comisiei pentru etică şi disciplină Comisia emite decizii cu votul majorităţii simple a
membrilor săi (art. 42 alin. 5 al Legii). Aceste decizii sunt motivate. Art. 56 alin 6 al Legii
prevede că Comisia poate adopta doar următoarele decizii:

 privind aplicarea sancţiunii disciplinare;

 privind efectuarea unui control suplimentar;
 privind lipsa încălcărilor în acţiunile avocatului.
Art. 57 alin. 1 al Legii prevede exhaustiv lista sancţiunilor care pot fi aplicate. Aceste sancţiuni
sunt următoarele: avertizarea; mustrarea;

 amenda de la 1.000 la 3.000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Avocaţilor;
 suspendarea activităţii de avocat (în temeiul art. 13 alin. 1 lit.c) şi d) ale Legii);
 retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat (în temeiul art. 25 alin. 1 al Legii).