Partea 2

Rețele geodezice de
nivelment geometric
de stat
Rețele geodezice de nivelment geometric de stat

Nivelmentul geometric geodezic cuprinde nivelmentul de sprijin de bază al țării de precizie și de înaltă precizie.
El este realizat de 5 ordine. Nivelmentul geometric-geodezic de ordinul 0 și I sunt de înaltă precizie și se repetă
efectuarea lor la cel mult 25 de ani. În cadrul acestui ordin se aplică corecții ce țin seama de forma curbă a Pămîntului.
Rețeaua completă de nivelment geometric-geodezic de ordinul IV constituie scheletul de puncte unic de stat folosit în
ridicările nivelitice ulterioare pentru întocmirea planurilor topografice și pentru realizarea obiectivelor economice.

Rețeaua de nivelment geometric-geodezic se realizează pe trasee închise formînd poligoane de diferite mărimi,
se compensează riguros prin metoda celor mai mici pătrate și se execută conform instrucțiunilor elaborate în cazul
nivelmentului de ordin 0 de către I.G.F.C.O.T. 1976, iar în cazul de ordin I și IV conform intrucțiunilor elaborate de către
D.T.M.

a) Rețeaua geometrică-geodezică de ordinul 0 și I

Sunt numerotate și de înaltă precizie. Constituie împreună cu rețeaua de ordin II, baza principală
altimetrică a țării, aceste rețele au un scop dublu:

1. un scop practic – stabilesc un sistem altimetric unic pentru toată țara și riguros determinat.
2. un scop științific – ajută la studierea geometriei Pămîntului, asigură deplasările verticale ale
scoarței, determină nivelul mediu al apelor, mărilor deschise și oceanelor, ajută la definirea
suprafețelor geoidului și evasigeoidului.

Nivelmentul geometric-geodezic de ordinul 0 și I se execută simultan pe două trasee distanțate între ele la
circa 1m dus-întors, astfel la fiecare secțiune de nivelment vor exista 8 denivelări.

Nivelmentul se execută pe distanțe foarte mari, limitele de nivelment formînd poligoane ce au perimetrul de
500-600km.

Se folosesc cele mai perfecționate aparate, NI002, NI004, KONI007, mire cu bande de invar și se admite o abatere de
pînă la 0.5m a așezării instrumentului într-un nivelment. Linia de nivelment de ordinul 0 și I se leagă la limitele de
nivelment a țărilor vecine, traseele nivelmentului de ordinul 0 și I sunt de-a lungul rîurilor și fluviilor mari, a
magistralelor, căilor ferate unde este asigurată panta mică și uniformă.

b) Rețeaua geometrică-geodezică de ordinul II

Se constituie din limitele nivelitice sprijinite pe ordin de 0 și I. Formează poligoane cu perimetre de

250-300km, se execută dus-întors pe un singur traseu rezultînd pe fiecare secțiune 4 determiinări.
Instrumentele folosite sunt de înaltă precizie: KONI 007, KONI004, NI004, NI002. Și acestui ordin li se aplică
corecții din cauza formei curbe a Pămîntului.

c) Rețeaua geometrică-geodezică de ordinul III

Se dezvoltă în interiorul poligoanelor formate din punct de ordin 0, I și II și se execută pe linii și

traverse de nivelment geometric. Perimetrele poligoanelor este cuprins între 100-150km. Se execută dus-întors
cu 4 determinări pe fiecare secțiune, se folosesc aparate de înaltă precizie și se procedează riguros.

d) Rețele geodezice de nivelment geometric de stat de ordinul IV

Este o îndesire a rețelelor de ordin 0, 1, II și III și se execută pe traverse dacă se formează poligoane,
perimetrul cărora este de 50km. Se execută într-un singur sens cu stații duble rezultînd pentru fiecare secțiune
2 determinări. Se folosesc aparate de precizie, mire cu bandă de invar sau obișnuite, verificate sau fără
defecțiuni, traseele sunt după necesități.

Observații:
Pentru rezolvarea unor probleme de ordin tehnic în centrele populate, în zonele industriale, în mari complexe,
se efectuează rețele pe 2 categorii: principale și secundare. În mod obligatoriu aceste rețele se leagă nivelitic
de rețeaua geodezică de stat. Se execută conform MLPAT. Mărimea poligoanelor de niveluri principale trebuie
să fie în jur de 5-10km, iar secundare – 1,5km
TABELUL 3: Diferența de nivel

Linia de nivelment Diferența de nivel Corecția Diferența de nivel Abaterea standart a

măsurată compensată diferenței de nivel
Vi,j [mm]
Δh°i,j [m] Δhi,j° [m] SΔhijo [mm]

0 1 2 3 4

A-1 8.2320 1.5 8.2335 2.2

1-2 6.1230 -0.1 6.1229 2.0

3-2 10.7330 0.1 10.7331 1.8

4-3 1706330 1.7 17.6347 2.2

4-1 22.2460 -1.1 22.2449 1.7

3-B 2704850 1.8 27.4869 2.4

Abaterea standart a unității de pondere S0 = 0.6 mm

Coloanele (2), (3) și (4) se vor completa după verificarea compensării:

H, H*, Δh°, Δh se exprimă în [m].

X, V, 1, SΔh, S0, Sx se exprimă în [mm].

În ceea ce privește formarea corecțiilor în lucrările de nivelment geometric se disting următoarele posibilități:

Între un reper nou și un alt reper nou (cazul general). De exemplu între reperi de nivelment 1 și 2:

H1* + x1 + Δh12° + v12 = H* 2 + x2

V12 = x2 – x1 + l12; P12

l12 = (H2* - H1*) – Δh12°

Între un reper și un alt reper nou (cazul general). De exemplu între reperii de nivelment A și l:

HA + ΔhAl° + vAl = H*1 + x1

VAl = x1 + lAl; Pal

lAl = (H*1 – HA) - ΔhAl°

Ecuațiile corecțiilor pot fi scrise în oricare din cele două sensuri ale diferenței de nivel. Se recomandă totuși scrierea lor
în mod unitar, de exemplu în sensul pozitiv al creșterii diferenței de nivel, așa cum se va proceda în continuare:

Linia de Ponderea Necunoscute x1 [mm] Teren liber Sume Corecții

nivelment
1 2 3 4 Lij [mm] Vij [mm]
i-------j
1,51 1,36 1,24 -0,43

0 1 2 3 4 5 6 7 8

A-1 0,07 +1 0,0 0,1 1,5

1-2 0,08 -1 +1 0,0 0,0 -0,1

3-2 0,10 +1 -1 0,0 0,0 0,1

4-3 0,07 +1 -1 0,0 0,0 1,7

4-1 0,11 +1 -1 -3,0 -3,0 -1,1

3-B 0,06 -1 +3,0 +2,0 1,8

Sume +1 +2 -1 -2 0,0 0,0

H1*+ x1 + Δh12° + v12 = H*2 + x2

v12 = x2 - x1 + l12; P12

l12 = (H2* - H1*) – Δh12°

Între un reper nou și un alt reper nou (cazul general). De exemplu între reperii de nivelment A și l:

HA + ΔhAl0 + vAl0 = H*1 + x1

VAl = x1 + lAl; PAl

IAl = (H*1 – HA) – Δ hAl0

Ecuațiile corecțiilor pot fi scrise în oricare dintre cele două sensuri ale diferenței de nivel. Se recomandă totuși scrierea
lor în mod unitar, de exemplu în sensul pozitiv al creșterii diferenței de nivel, așa cum se va proceda în continuare:

Tabelul 4: Ecuațiile corecțiilor

Linia de Ponderea Necunoscute x1 [mm] Teren liber Sume Corecții

nivelment
Pij 1 2 3 4 Lij [mm] Vij [mm]
i-------j
1,51 1,36 1,24 -0,43

0 1 2 3 4 5 6 7 8

A-1 0,07 +1 0,0 1,0 1,5

1-2 0,08 -1 +1 0,0 0,0 -0,1

3-2 0,10 +1 -1 0,0 0,0 0,1

4-3 0,07 +1 -1 0,0 0,0 1,7

4-1 0,11 +1 -1 -3,0 -3,0 -1,1

3-B 0,06 -1 +3,0 +2,0 1,8

Sume +1 +2 -1 -2 0,0 0,0

0,0

Controlul compensării:

[pav] = 0,00

[pbv] = 0,00

[pcv] = 0,00

[pdv] = 0,00

[pvv]1 = 0.67

[pvv]2 = 0,67

- Valorile numerice pentru xj cu care se determină corecțiile vij se preiau din tabelul 6 (rezolvarea ecuațiilor
normale)
- Controlul compensării se realizează după calculul corecțiilor v
Tabelul 5: Ecuațiile normale

a] b] c] d] l] s] Control

[pa 0.26 -0,08 0,00 -0,11 -0,33 -0,26 -0,26

[pb 0,18 -0,10 0,00 0,00 0,00 0,00

[pc 0,23 -0,07 -0,18 -0,12 -0,12

[pd 0,18 0,33 0,33 0,33

Abaterea standart a unităților de pondere

S0 = √𝟎, 𝟔𝟕/𝟐 = 0,6 mm

Verificarea globală a compensării

A–1 0,00 mm 4–1 0,00 mm 3–2 0,00 mm

1–2 0,00 mm 3–B 0,00 mm 4–3 0,00 mm