UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

POLITICI SI STRATEGII DE MARKETING

Modelarea
deciziei economice
(proiect laborator)

Braşov
2019
 CUPRINS

Aplicaţia 1. Programarea liniarǎ (Linear Programming) ....................... Error! Bookmark not defined.
Aplicaţia 2. Programarea liniarǎ (Linear Programming) ....................... Error! Bookmark not defined.
Aplicaţia 3. Problema drumuri în grafuri (Networks/ Shortest Route) ..... Error! Bookmark not defined.
Aplicaţia 4. Problema drumuri în grafuri (Networks/ Minimum Spaning Fee)Error! Bookmark not defined.
Aplicatia 5. Problema Angajaților (Integer Programming)...................... Error! Bookmark not defined.
Aplicatia 6. Problema Transporturilor (Transportation) ......................... Error! Bookmark not defined.
Aplicaţia 7. Problema Prognozei(Forecasting/ Time Series Analysis) ..... Error! Bookmark not defined.
Aplicaţia 8. Problema Analizei deciziilor monocriteriale cu ajutorul matricei de decizie (Decision
Analysis/ Decision Tables) ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
Aplicatia 9. Problema Proiectelor (Integer and Mixed Integer Programming)Error! Bookmark not defined.
Problema 1: Problema liniară ( QM/ LinearProgramming)

Întreprinderea ,, H&M” realizează produsul ,,Rochie” în 2 variante standart și de lux. Procesul de

fabricație constă în execuția a 5 operații successive. Tipic de execuție pe unitate de produs sunt:

Produsul Alegerea Pregătirea Pregătirea Luarea Asamblarea

materialului materialului tiparului măsurilor rochiei
Simplă 0,7 0,6 0,8 1 1,2
De lux 0,9 0,8 1,2 1,5 1,1

Profitul unitar obținut este de 11 lei pentru variant standar și 12 lei pentru varianta de lux. Timpii
disponibili pentru fiecare operație sunt:

Alegerea Pregătirea Pregătirea Luarea Asamblarea

materialului materialului tiparului măsurilor rochiei
Timpii 600 750 700 250 500

I.Determinați programul optim de fabricație în cele 2 variante care trebuie executat astfel încât profitul
total obținut să fie maxim.
II.Cu condiția că numărul de produse de lux să depășească 50% din cantitatea totală.

Rezolvare:

Variabile:

X – Cantitatea de rochii simple fabricate;

Y – Cantitatea de rochii de lux fabricate;

[max] f(X, Y) = 11X+12Y

Restricții:

I.
1. 0,7X+0,9Y<=600
2. 0,6X+0,8Y<=750
3. 0,8X+1,2Y<=700
4. 1X+1,5Y<=250
5. 1,2X+1,1Y<=500
II. Y>=50/100*(X+Y) => x-y<=0
X,Y>=0

Se introduc datele în QM şi obţinem :

Problema 2: Problema liniară ( QM/ LinearProgramming)

Compania ,,Furniture” SRL trebuie să răspundă unei cereri de 25 de unități din produsul ,,Masă”,
eșalonată pentru 3 luni.
La începutul fiecărei luni unitatea se poate aproviziona cu orice cantitate de mese la un preț ce variază de
la o lună la alta.

Luna Cerere Preț unitar (lei)

Mai 8 9
Iunie 7 10
Iulie 6 11

Să se definească un model pentru politica optimă de aprovizionare astfel încît toate cererile să fie
satisfăcute știind că în stoc se găsesc la începutul primei luni 3 unități din perioada anterioară. Capacitatea
maximă a depozitului este de 10 unitătși iar la sfîrșitul lunii 3 toate produsele sunt vîndute.

Rezolvare:
Variabile:
x1 = cantitatea de produse (masă) cu care mă aprovizionez în mai
x2 = cantitatea de produse (masă) cu care mă aprovizionez în iunie
x3 = cantitatea de produse (masă) cu care mă aprovizionez în iulie
[min]f (x1,x2,x3 ) = 9x1+10x2+11x3
Restricţii :
8<=3+x1<=10 =>
 x1>=5
 x1<=7
7<=3+x1-8+x2<=10 =>
 x1+x2>=12
 x1+x2<=15
6<=x1+x2-5-7+x3<=10 =>
 x1+x2+x3>=18
 x1+x2+x3<=22
x1+x2+x3>=0

Introducem datele in QM si obtinem:

Problema 3: Drumuri în grafuri (Networks/ Shortest Route)

O întreprindere de transport care prestează servicii de transport a pasagerilor din Brașov, a decis să
dechidă rute noi pentru transportarea pasagerilor prin România. Astfel să se determine drumurile de
lungime minimă dintre orașul Sibiu și Bacău, Târgu Frumos, Iași.

Sibiu Brașov Târgu Onești Bacău Târgu Iași

Secuiesc Frumos
Sibiu - 142 - 269 329 - -
Brașov - - 60 - 178 - -
Târgu
- - - 70 - 199 246
Secuiesc
Onești - - - - 49 129 -
Bacău - - - - - 82 127
Târgu
- - - - - - 47
Frumos
Iași - - - - - - -
.
1.Să se traseze graful asociat.
2.Să se rezolve problema în QM și să se traseze pe graf drumurile soluției obținute.

Introducem datele in QM si obtinem:

Problema 4: Drumuri în grafuri ( Networks/ Minimum Spaning Fee)

Problema 5: Problema angajaților (Integer Programing)

Oficiul Postal din Brasov are un program de luni pana vinere in intervalul orar 9-16. Bazat pe
experienta anterioara necesarul de personal pentru servirea clientilor difera pe parcursul unei zile de
lucru astfel:
Perioada Nr. min de personal
orară necesar
9-10 2
10-11 3
11-12 4
12-13 5
13-14 4
14-15 5
15-16 3

Oficiul postal poate avea 2 categorii de angajati:

1.Angajati cu program de 6 ore care lucreaza in doua schimburi, 5 zile pe saptamana. Schimbul 1
lucreaza in intervalul 9-15 si schimbul 2 care lucreaza in intervalul orar 10-16. Angajatii full time au
un salariu de 15 lei pe ora.
2.Oficiul Postal mai poate angaja 2 persoane cu program de 4 ore consecutive, in fiecare zi. Acesti
angajati sunt platiti cu 12 lei pe ora.
Construiți modelul care asigură necesarul de personal la un cost minim.

Rezolavare:
Variabile:
x1 = nr de angajati full time care lucreaza schimbul 1 (intervalul orar 9-15);
x2 = nr de angajati full time care lucreaza schimbul 2 (intervalul orar 10-16);
y1 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 9;
y2 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 10;
y3 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 11;
y4 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 12;
[min] F ( x1,x2,y1,y2,y3,y4) = 90x1+90x2+48y1+48y2+48y3+48y4
9-10: x1+y1 ≥ 2
10-11: x1+x2+y1+y2 ≥ 3
11-12: x1+x2+y1+y2+y3 ≥ 4
12-13: x1+x2+y1+y2+y3 +y4 ≥5
13-14: x1+ x2+y2+y3 +y4 ≥4
14-15: x1+x2+y3 +y4 ≥5
15-16: x2+y4 ≥3
y1+y2+y3+y4 ≤ 2
x1, x2, y1, y2, y3, y4 ≥0

Introducem datele in QM si obtinem:

Problema 6: Problema Transporturilor (Transportation)

Societatea Mercedes care fabrica mașini dispune de 4 centre de productie localizate in urmatoarele
orase: Bucuresti, Iasi, Timisoara si Arad. Firma expediaza produsele in cele 5 centre regionale de
distributie localizate in: Cluj, Suceava, Constanta, Bacau si Brasov.
Capacităţile de producţie ale celor 4 centre sunt:
Capacităţi
Centre
de producţie(unităţi)
Bucuresti 800
Iasi 550
Timisoara 400
Arad 250

Cererea pentru produsele firmei în centrele de distribuţie, este:

Centre de
Cerere(unităţi)
distribuţie
Cluj 470
Suceava 530
Constanta 300
Bacau 150
Brasov 550

Costurile unitare de transport pentru fiecare rută sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Cluj Suceava Constanta Bacau Brasov Ofertă

Bucuresti 25 30 10 20 15 800
Iasi 17 9 31 10 23 550
Timisoara 14 29 27 25 20 400
Arad 12 31 28 27 22 250
Necesar
470 530 300 150 550 1450
(cerere)

Să se determine numărul de mașini care trebuie transportate de la fiecare fabrică la fiecare centru de
distribuție astfel încât costul să fie minim.
Rezolvare:

Variabile:
XBCJ = cantitatea de mașini transportate de la Bucuresti la Cluj
XBSV = cantitatea de mașini transportate de la Bucuresti la Suceava
XBCT = cantitatea de mașini transportate de la Bucuresti la Constanta
XBBC = cantitatea de mașini transportate de la Bucuresti la Bacau
XBBV = cantitatea de mașini transportate de la Bucuresti la Brasov
XISCJ = cantitatea de mașini transportate de la Iasi la Cluj
XISSV = cantitatea de mașini transportate de la Iasi la Suceava
XISCT = cantitatea de mașini transportate de la Iasi la Constanta
XISBC = cantitatea de mașini transportate de la Iasi la Bacau
XISBV = cantitatea de mașini transportate de la Iasi la Brasov
XTMCJ = cantitatea de mașini transportate de la Timisoara la Cluj
XTMSV = cantitatea de mașini transportate de la Timisoara la Suceava
XTMCT = cantitatea de mașini transportate de la Timisoara la Constanta
XTMBC = cantitatea de mașini transportate de la Timisoara la Bacau
XTMBV = cantitatea de mașini transportate de la Timisoara la Brasov
XARCJ = cantitatea de mașini transportate de la Arad la Cluj
XARSV = cantitatea de mașini transportate de la Arad la Suceava
XARCT = cantitatea de mașini transportate de la Arad la Constanta
XARBC = cantitatea de mașini transportate de la Arad la Bacau
XARBV = cantitatea de mașini transportate de la Arad la Brasov

Funcţia obiectiv:
[min] Z = 25XBCJ+30XBSV+10XBCT+20XBBC+15XBBV+….+27XARBC+22XARBV
Restricţii :
25XBCJ+30XBSV+10XBCT+20XBBC+15XBBV = 800
17XISCJ+9XISSV+31XISCT+10XISBC+23XISBV = 550
14XTMCJ+29XTMSV+27XTMCT+25XTMBC+20XTMBV = 400
12XARCJ+31XARSV+28XARCT+27XARBC+22XARBV = 250
25XBCJ+17XISCJ+14XTMCJ+12XARCJ = 470
30XBSV+9XISSV+29XTMSV+31XARSV = 530
10XBCT+31XISCT+27XTMCT+28XARCT = 300
20XBBC+10XISBC+25XTMBC+27XARBC = 150
15XBBV+23XISBV+20XTMBV+22XARBV = 550

Se introduc datele în QM şi obţinem:

Problema 7: Problema Prognozei (Forecasting/Time Series Analysis)

Întreprinderea Zara are următorul număr de vînzări pentru următoarele perioade și vor să
prognozeze cererea pentru săptămâna 15-21 ianuarie:

Săptămâna Vânzările
5-10 decembrie 120
10-17 decembrie 150
20-29 decembrie 110
02-14 ianuarie 115
15-21 ianuarie

Cîte produse vom vinde în 15-21 ianuarie și care sunt indicatorii ce caracterizează erorile specific
acestei prognoze.

Rezolvare:

Se introduc datele în QM şi obţinem:

Săptămâna Vânzările Erori

5-10 decembrie 120
10-17 decembrie 150
20-29 decembrie 110 (120+150)/2=135 ɛ1=110-135=-25
02-14 ianuarie 115 (150+110)/2=130 ɛ2=115-130=-15
15-21 ianuarie (110+115)/2=112,5

BIAS= ( ɛ1+ ɛ2)/2= (-25+(-15))/2= -20

MAD=( | ɛ1|+ |ɛ2|)/2= (25+15)/2 = 20

MSE = (ɛ12 + ɛ22)/2 = ((-25)2+(-15)2)/2 = (625+225)/2 = 425

SE =

MAPE = ((|-25/135|)+(|-15/130|))/2*100% = 15,03%

X = (120+150+110+115)/4= 123,75
Problema 8: Problema Analizei deciziilor mono-criteriale cu ajutorul matricei de decizie
(Decision Analysis/ Decision Tables)

O firma prelucrătoare de lemn vrea să dezvolte modul de prelucrare a lemnului și pentru aceasta
folosește 3 alternative:
1.Extinderea capacității de producție existente
2.Construirea unei fabrici noi
3.Subcontractarea unor capacitate de producție de la alte firme.

Analiza de marketing a identificat următoarele stări ale naturii:

S1: O cerere mare, datorată unei rate ridicate de acceptare a produsului pe piață;
S2: O cerere moderată datorată unei reacții concurențiale semnificative;
S3: O cerere mica rezultată dintr-o slabă rată de acceptare a produsului;
S4: Un eșec total, o rată 0 de acceptare a produsului.

Matricea plăților este prezentată în tabelul următor:

Starea naturală/ S1 S2 S3 S4
Alternative Cerere mare Cerere moderată Cerere mică Cerere zero
A1
380 170 -600 -1200
Extindere
A2
500 250 -800 -1500
Consructie nouă
A3
480 340 -300 -600
Subcontractare

Să se determine cea mai bună decizie utilizînd QM.

Rezolvare :
Introducem datele în QM si obtinem:

In functie de rezultatele din QM, realizam un clasament:

EMV Rowmin Rowmax Hurwicz

Extindere 2 2 3 2
Construcţie nouă 3 3 1 3
Subcontractare 1 1 2 1

Din clasamentul realizat cu ajutorul metodei lui Hurwicz rezultatul este indecis, şi apelăm la criteriul
lui Savage prin matricea regretelor şi obţinem:

Cerere Cerere Cerere Cerere

mare moderată mică zero
Extindere 120 170 300 600 600
Consructie 0 90 500 900 900
nouă
Subcontractare 20 0 0 0 20
Problema 9: Problema Proiectelor (Integer and Mixed Integer Programming)

Universitatea Transilvania din Brașov pentru anul 2018 are posibilitatea de a alege un model
investitional, alcatuit din 5 proiecte
1.Proiectul 1 presupune construirea unui corp nou de cabinet;
2.Proiectul 2 se referea la amenajarea unui parc în corpului C;
3.Proiectul 3 presupune amenajarea unei zone de joaca în fața căminului 14;
4.Proiectul 4 se refera la construirea Bazinului lîngă căminele din Campusul de pe Colină
5.Proiectul 5 presupune construirea unui restaurant pentru student.
Pentru realizarea modelului investitional Universitatea are o suma de 2000 milioane lei. Beneficiul
și costurile rezultat din realizarea proiectelor este:

Proiectul 1 Proiectul 2 Proiectul 3 Proiectul 4 Proiectul 5

Beneficiu (mil. lei) 500 200 250 350 300
Cost (mil. lei) 900 300 500 1200 900

Ipoteze:
a) Alegerea priectului 4 implica implica alegerea a cel putin 2 dintre proiectele 1, 2 si 3
b) Proiectul 5 si Proiectul 4 nu se pot realiza in acelasi timp.
Formulati modelul care conduce la un beneficiu maxim si det solutia optima utilizand programul
software QM.

Rezolvare:
Variabile:
x1 = 1, dacă se executa proiectul 1
 0, dacă nu se executa proiectul 1
x2 = 1, dacă se executa proiectul 2
0, dacă nu se executa proiectul 2
x3 = 1, dacă se executa proiectul 3
0, dacă nu se executa proiectul 3
x4 = 1, dacă se executa proiectul 4
0, dacă nu se executa proiectul 4
x5 = 1, dacă se executa proiectul 5
0, dacă nu se executa proiectul 5
Max[x1,x2,x3,x4,x5] = 500x1+200x2+250x3+350x4+300x5
Restrictii:
900x1+300x2+500x3+1200x4+900x5 ≤ 2000
2x4 ≤ x1+x2+x3 => x1+x2+x3-2x4 ≥0
x5+x4 ≤ 1
Introducem datele in QM si obtinem: