) Alimentatiaechilibrata in familie MANOLI ADRIAN.

1)Ce intelegem prin alimentatie echilibrata?

Orice om civilizat care doreste sa se hraneasca rational trebuie sa

cunoasca aportul caloric al principalelor alimente asa cum cunoaste tabla
inmultirii.
Consumand o anumita cantitate de calorii, trebuie, automat, sa o raportam la
o anumita cantitate de munca desfasurate. Nevoia de calorii este cu atat mai mare
cu cat munca are o componenta fizica mai importanta, asa, de exemplu, in
perimetrul unei vieti sedentare sau al unei activitati usoare, nu este nevoie de mai
mult de 2600-2800 de calorii, pentru o activitate fizica medie sau in stari
fiziologice deosebite sunt necesare 3200-3800 de calorii iar pentru activitati
intense nevoile se cifreaza la 4000-5000 de calorii. Singurul aliment lipsit de
calorii este apa, in rest, tuturor celoralte alimente le este proprie o anume
incarcatura calorica.
Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens: daca 100 g de rosii ne dau 22
de calorii, o aceeasi cantitate de mazare ne va da 92 de calorii. Daca 100 g de lapte
de vaca ne ofera 68 de calorii, aceeasi cantitate de unt ne va da 752 de calorii.
Pentru 100 de grame de portocale obtinem 44 de calorii, insa aceeasi cantitaate de
nuci ne va da 620 de calorii. Daca 100 g de carne furnizeaza 168 de calorii o
aceeasi cantitate de caltabosi ne poate da circa 560 de calorii.
Alimentatia nu poate fi privita numai sub aspectul ei valoric de furnizare a
energiei. A fi satul nu inseamna intotdeauna a fi hraniut rational. Alimentatia
trebuie sa cuprinda toti factorii nutritivi in proportii optime.
Aceasta nu insemna ca de aici inainte va trebui sa mancam cu cartea in mana ci ca
trebuie sa fim cu totii constienti ca mancarea nu trebuie sa fie lasata exclusiv la
latitudinea poftei.
Omul care mananca rational, echilibrat, este acela care reuseste sa aiba o
greutate stabila, o sanatate si o longevitate normala, o viata socio-profesionala
corespunzatoare necesitatilor lui.
Alimentatia copiilor in familie
In dezvoltareea copilului, alimentatia reprezinta un factor esential si implica unele
reguli de care parintii trebuie sa tina seama daca vor ca stradaniile lor sa fie
incununate de succes si sa creasca copii sanatosi, bine formati fizic si psihic.
In jurul varstei de un an alimentatia copilului se schimba treptat ajungandu-se la o
alimentatie cat mai variata si mai consistenata, cat mai asemanatoare cu cea a
adultului.
Copilul nu trebiue fortat sa manance, pentru ca pot apare tulburari de
digestie, de somn si chiar de caracter: nervozitate, indiferenta sau teama.
Masa trebuie frumos aranjata si chiar atunci cand copilul mananca singur, nu
trebuie sa aiba aspectul de "masa pe fuga". Mancarea trebuie sa fie servita intr-un
climat de liniste si de destindere. Pentru a invata sa manance, copilul trebuie lasat
sa apuce mancarea cu mana, sa se serveasca singur, chiar daca se murdareste.
Daca il vom obliga sa manance ce vrem noi, el va vedea in hrana un rau, va
opune rezistenta situatiei care genereaza in familie nemultumiri si nervozitate.
Pana la varsta de 3 ani, laptele in diferite preparate ramane alimentul de baza.
Mancarea poate fi de acum variata. Trebiuie sa evitam carnea grasa, prajelile,
dulciurile in exces, sarea. Deasemenea ciocolata sau cacaoa trebuie date in cantitati
mai mici. Copilul poate primi carne tocata marunt de trei-patru ori pe saptamana,
ficat, 2 oua moi si nu se va renunta la supa crema sau piureul de legume cu unt
preparat zilnic care furnizeaza vitamine si saruri minerale. Masa de pranz se poate
incheia cu un fruct.
Dimineata copilul va primi cca 350 de grame lapte putin zaharat, o tartina cu unt
sau branza.
Gustarea de la ora 10 poate contine: iaurt, compot, branza de vaci cu mere. La
fel va fi si gustarea de ora 17.
Pentru cina, in functie de preferinta, vom oferi copilului budinca de orez, spaghete
sau gris, mamaliguta cu branza si smantana precum si un desert: crema de lapte,
compot, mere coapte, prajituri sau fructe. In felul acesta, ratia va fi echilibrata. Nu
trebuie uitat modul igienei in care trebuie sa preparam masa copilului cat si
prezentarea placuta a preparatelor si ambianta calma din timpul mesei.
Pentru copilul scolar in perioada de pubertate sau adolescenta, nevoile ratiei vor fi
acoperite si in functie de ritmul de crestere, de activitatile fizice desfasurate in
orele de practica sau exercitii sportive, astfel incat sa se acopere nevoile energetice
respective si echilibrul ratiei in pprincipii nutritive de baza: proteine, lipide,
glucide, vitamine si saruri minerale.
Laptele, produsele lactate, legumele si fructele nu vor lipsi din alimentatia
scolarului. Nu trebuie sa scapam din atentie igiena mainilor inainte de masa.
Micul dejun va fi respectat cu strictete. Ca sa fie ideal, micul dejun trebuie sa
satisfaca unele exigente dietice:
- sa aduca suficiente calorii pentru a se face fata cheltuielii de energie consumate in
cursul diminetii. Va ajunge deci 3/4 din caloriile ratiei zilnice;
- se vor include alimentele din fiecare categorie pentru a repartiza un mod
armonios ratia zilnica: zahar, proteine, vitamine, grasimi si saruri minerale.
- se vor introduce suficiente proteine in special produse lactate pentru a asigura
ratia de calciu. Este deasemenea, nevoie de zaharuri care sa furnizeze imediat,
dimineata energie (zahar, miere, dulceata) 100/150 g de paine cu lapte indulcit
aromatizat cu cacao sau cafea de cicoare prajita. Unt 15/20 grame sau oua, sunca,
pateu, branza, etc. Un fruct sau un suc de fructe pentru vitaminele, sarurile
minerale care le aduce si actiunea favorabila asupra intestinului.
Experienta arata ca foarte multe persoane nu respecta aceste cerinte impuse de
un mic dejun substantial invocand fie lipsa de timp, fie lipsa de apetit, fie regimul
de slabire. Oricum aceste aspecte nu justifica aceasta eroare. Ne vom trezi mai
devreme pentru a avea timp sa servim micul dejun, iar pentru mentinerea siluetei
este preferabil sa mancam mai putin la pranz si extrem de putin seara. Pentru lipsa
de apetit dimineata este indicat sa se bea un lichid cald, de preferat lapte si dupa 2-
3 ore, la mijlocul diminetii sa se serveasca o tartina cu sunca, branza, unt, etc.
Mai multa cumpatare la varsta a treia
Prea multe grasimi, prea multa carne, prea multe zaharoase accelereaza
procesele imbatranirii, favorizeaza numeroase afectiuni.
Nimeni nu pretinde ca in pragul pensionarii sa nu consume grasimi, carne, zahar,
prajituri, paine, dar este de dorit sa nu se depaseasca anumite limite.
Odata cu inaintarea in varsta, trebuintele energetice ale adultului scad, ajungand ca
la 65 de ani sa fie cu un sfert mai reduse decat la 25 de ani. Metabolismul bazal
care reprezinta cheltuielile de fond ale organismului necesare pentru intretinerea
functiilor vitale ( respiratia, circulatia, activitatea sistemului nervos, etc.) incepe sa
scada. Aceasta inseamna ca si necesitatile de consum caloric scad in jurul cifrei de
2500-2800 calorii. Aceste calorii trebuie sa provina mai ales din lapte, carne, peste,
legume, fructe, si nu din dulciuri si grasimi. Se vor reduce pastele fainoase,
prajiturile si budincile, iar painea trebuie redusa la 2-3 felii pe zi, de preferat
intermediara. Ceaiul, cafeaua si laptele se recomanda sa fie consumate cu mai
putin zahar.
Principiul de baza ce trebuie avut in vedere este cumpatatrea deoarece
supraalimentarea, abundenta meselor, excesul de aperitive condimentate si
dulciurile favorizeaza obezitate si arteroscreloza, cat si hipertensiunea arteriale,
guta, diabetul, colecistopatiile, calculoza renala, etc. Pentru prevenirea acestor
imbolnaviri, ca si pentru mentinerea sanatatii si tineretii este important nu numai ce
mancam ci si ce mancam, cand mancam. Se recomanda trei mese pe zi, fara a
omite micul dejun, iar masa de seara sa fie luata cu cel putin doua trei ore inainte
de culcare.
Sa se dea atentie ingrijirii danturii, deoarece calitatea mai slaba a digestiei si a
absorbtiei alimentelor este agravata treptat si de faptul ca alimentele nu mai sunt
mestecate bine, ca urmare a aparitiei deficientelor danturii. Este bine sa:
 se manance la ore fixe;
 se dea atentia cuvenita aspectului mancarurilor si ambiantei;
 nu servim masa prea obositi, iar in timpul mesei sa nu se citeasca sa se
poarte discutii aprinse;
  se consume alimente cu celuloza deoarece combat constipatia, favorizeaza
incetinirea digestiei;
 se aiba in vedere ca fructele, laptele, iaurtul, legumele favorizeaza o digestie
normala;
 se combata carentele in saruri minerale si vitamine, consumand fructe, salate
de legume verzi, ficat, spanac, sucuri naturale de fructe;
 se evite prajelile si rantasurile.
De fapt se pot manca de toate, insa fara excese. La fiecare varsta se ajunge la
acest sfat.
Produsele derivate din cereale si leguminoase uscate
Produsele derivate din cereale contribuie la acoperirea trebuintelor organismului in
substante minerale. Ele aduc impotante cantitati de fosfor, potasiu, magneziu, fier,
etc. Sant insa sarace in calciu.
Cea mai buna paine pentru adultul sanatos este cea intermediara. Painea neagra,
prin acidul fitic pe care-l contine, creeaza riscul ca ratia alimentara sa nu mai
furnizeze destul caliu si fier, sa se elimine prin fecale. Acest risc apare mai evident
la copii si la femei in perioada maternitatii, la care nevoia de calciu si de fier este
crescuta.
Painea neagra are prea multa celuloza, care nu se digera decat in mica masura si se
elimina ca atare prin fecale. In plus, prin formarea unei cantitati mari de fecale, se
antreneaza si se elimina o parte din factorii nutritivi continuti in alimente.
Nici painea alba nu este cea mai indicata pentru adultul sanatos pentru ca ea este
foarte mult saracita in vitaminele grupului B (in special vitamina B1) si in vitamina
E.
Indiferent de sortimentul ales, este bine ca painea sa nu fie consumata calda sau
foarte proaspata, findca in aceasta stare ajunge in stomac in cocoloase
neimpregnate bine cu saliva. Acesta este un rol important in digestia amidonului.
Obiceiul rumenirii feliilor de paine pe plita este bun, deoarece impune o mai buna
mestecare si insalivare si transforma o parte din amidon in dextrina, anticipand
astfel digestia.
Leguminoasele uscate, ca si cerealele, prezinta defectul de a fi lipsite de
vitamina C si de a avea prea multa celuloza si unele zaharuri nedigerabile de catre
om. Fragmentand peretii celulozei prin macinare, terciuire, trecere prin sita ( ca in
supele de mazare sau de fasole batuta) li se mareste digestibilitatea, se
imbunatateste absorbtia.