Modernizarea apararii antiaeriene a Armate Romane a inceput sa se desfasoare in mod

practic incepand cu sfarsitul anilor 1990, inregistrandu-se progrese in modernizarea

apararii antiaeriene la nivel batalion si brigade prin sisteme performante, precum Ghepard,
Larom, Hawk, la care se adauga desigur modernizarea sistemului de supraveghere radar.

Deoarece batalioanele de tancuri si infanterie mecanizata au nevoie de o protectie de

artilerie foarte mobile si rapid desfasurabila pe orice terren, care sa se miste in acelasi ritm
cu unitatile respective, este critica inzestrarea lor cu o arma capabila de foc sustinut si
desfasurare rapida, de indata ce loviturile concentrate ale lanasatoarelor Larom si Apra se
epuizeaza, completand cu lovituri de precizie barajul initial de artilerie. In caz contrar,
capacitatea de lupta a acestor batalioane este serios afectata de sprijinul limitat de artilerie.

Astfel, solutia acestei probleme este achizitia unor sisteme de rachete anti-aeriene cu raza
lunga de actiune mult mai performante decat cele existente.