CUPRINS

ARGUMENT

1.Potentialul turistic al jud Brasov

1.2 Potentialul natural
1.3 Potentialul antropic

2.Grila turistica -Arce Boutique Hotel-

3.Preparate culinare specifice zonei

4.Concluzii

5.Anexe
 ARGUMENT

Turismul, ca ramură a sectorului terţiar şi, totodată, ca ramură de interferenţă,

reprezintă o opţiune strategică importantă pentru dezvoltarea multor economii
naţionale, datorită efectelor sale benefice în plan economic, social, cultural, precum
şi, într-o anumită măsură, asupra mediului natural. Sunt numeroase ţările care au
depus eforturi investiţionale şi organizatorice importante în dezvoltarea activităţii de
turism, iar rezultatele pozitive s-au concretizat în creşterea numărului de turişti, a
numărului de zile-turist şi a volumului încasărilor obţinute din turism.
Urmare dinamicii deosebit de ridicate, înregistrată în ultimele două decenii, s-a
ajuns la efecte importante ale turismului în plan economic, la scară mondială,
respectiv la participarea acestuia cu cca. 12% la crearea produsului mondial brut şi cu
cca 8% la numărul locurilor de muncă, devenind, totodată, cel mai important
component al comerţului internaţional. Deosebit este şi aşa-numitul „efect
multiplicator al turismului”, respectiv faptul că turismul antrenează numeroase alte
ramuri economice, a căror activitate depinde, în mare măsură, de fenomenul turistic
(în special, construcţiile şi serviciile, în general, agricultura, industria alimentară,
industria materialelor de construcţii, a prelucrării lemnului etc.)
La efectele economice ale turismului trebuie adăugate şi cele sociale, activităţile
turistice răspunzând unei multitudini de nevoi, de la cele de odihnă şi recreare, de
îngrijire a sănătăţii, până la cele de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere, de cultură
şi instruire, de comunicare, etc. S-a ajuns, astfel, ca, din punct de vedere statistic,
peste 50% din populaţia lumii să fie antrenată, anual, în circulaţia turistică.
Dacă turismul permite ţărilor în curs de dezvoltare să-şi atragă investiţii străine,
să-şi recupereze valuta investită, să creeze locuri de muncă şi să-şi îmbunătăţească
infrastructura, tot turismul este cel care contribuie, pe de altă parte, din ce în ce mai
mult, la distrugerea mediului, la pierderea sau deteriorarea patrimoniului, la
destabilizarea unor culturi, etc.
Potenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi o
condiţie indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile şi diversitatea
elementelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, el reprezintă motivaţia
principală a circulaţiei turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza
posibilităţilor de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem
naţional şi categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a
dezvoltării activităţii turistice. Atracţia turistică este motivul fundamental şi imboldul
iniţial al deplasării către o anumită destinaţie turistică. O zonă sau un teritoriu
prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracţie a căror amenajare
poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potenţialul turistic al
unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se
constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitarea şi
primirea călătorilor.
 Scopul lucrării este de a prezenta potenţialul turistic al Judetului Brasov
respectând următoarele criterii:
- potentialul turistic natural in Judetul Brasov
- potentialul turistic antropic in Judetul Brasov
-preparate culinare specifice zonei Judetului Brasov
1.Municipiul Brasov, resedinta a judetului omonim, este asezat in partea central – sud –
estica a Romaniei, in Depresiunea Barsei ( sau Depresiunea Brasov propriu-zisa ), la 520 –
650m altitudine; s-a dezvoltat la poalele masivului Tampa si ale prelungirii nordice ale
masivului Postavaru si este strajuit din trei parti de dealuri, printre care: Straja ( Warthe ) si
Dealul Cetatii.

Brasovul este un important nod feroviar si rutier al tarii, ce leaga capitala Romaniei
de capitalele din centrul si vestul Europei. Astfel, principalele cai de acces sunt: E 60 (
Bucuresti – Brasov, Oradea – Brasov ), E 70/ E 68 (Timisoara – Brasov ), E 70/ E 60 (
Giurgiu – Brasov ), E 87/ E 60 ( Constanta – Brasov ), E 85/ E 574 ( Suceava – Brasov ).
Feroviar: este strabatut de cea mai importanta magistrala feroviara a tarii,
respectiv linia Bucuresti – Ploiesti – Sighisoara – Medias – Teius – Cluj Napoca – Oradea –
Episcopia Bihorului.
Din Brasov pleaca doua derivatii: una catre Fagaras – Sibiu – Deva – Arad – Curtici;
alta catre Sfantu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Ciceu – Toplita-Deda – Dej – Baia Mare –
Satu Mare.

1.1 Potenţialul turistic al judeţului Braşov

Judeţul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce priveşte oferta
turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii
naturale, parcuri naţionale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă,
deltaplanorism, vânătoare şi pescuit cât şi obiectivele istorice-arheologice (cetăţi,
castele, biserici, muzee etc).

Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori
culturale şi istorice.

Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din
Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România dar şi din întreaga
regiune. Cu toate acestea Braşovul nu a atins potenţialul de a deveni una dintre cele
mai interesante destinaţii din estul Europei.

1.2 Potenţialul natural

Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi morfostructurale: Carpaţii

şi Podişul Transilvaniei.

Areale şi trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naţionale sau

naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică compun cadrul
natural al judeţului.

Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi morfogenetică. Se

disting trei trepte majore de relief:

treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700 m altitudine
înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi
Ciucaş
 
treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de
“clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se
 mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana Braşovului

treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700 m
altitudine; Câmpiile apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne.
În configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile
depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş, apoi Câmpia Făgăraşului;
la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului, Homoroadelor, Făgăraşului şi
culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor,
Podişului Hârtibaciului).

Munţii şi dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafaţa judeţului. Această resursă
extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversităţi din Europa, precum şi o
serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepţională.
Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri ceea ce restricţionează
accesul dar protejează flora şi fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul de munte
curat reprezintă şi el o atracţie pentru numărul tot mai mare de turişti care caută o
vacanţă sănătoasă într-un mediu curat. Turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica
activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.
De asemenea, combinaţia de pădure şi agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv
care poate atrage ciclişti, excursionişti, fotografi amatori şi ecoturişti.
Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnişuri dramatice, vârfuri şi chei
spectaculoase s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de centrele de interes turistic.

Masivele muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu

spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt:


Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile oferă obiective
turistice naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta,


Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive
cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a
drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin.


Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional, este unic în Carpaţii Româneşti,
prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se
 găsesc specii rare de floră şi faună.
Sunt oferite turiştilor servicii de cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în
moderne pensiuni din localităţile limitrofe.


Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural,
prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Este puţin amenajată, cu structuri
turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza masivului. 


Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord - vestică a
judeţului constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale
şi monumente de arhitectură.


Munţii Făgăraş reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc
naţional, sunt cei mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România.

Principalele rezervaţii şi monumente ale naturii ce reprezintă atracţii turistice sunt:

- Coloanele de bazalt de la Racoş, din defileul Oltului, săpat în Munţii Perşani
- Piatra Craiului (rezervaţie de faună şi floră) – adăposteşte o plantă unică în
lume: garofiţa Pietrii Craiului
- Tâmpa – parcul de recreere al braşovenilor, reprezintă nu numai un punct de
atracţie pentru turişti, ci şi un “laborator” pentru oamenii de ştiinţă
 - Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este
cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de
specii de amoniţi
- Dealurile Cetăţii (Lempeş) şi Sânpetrului; pajiştile precum şi zona împădurită
din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă
- Mlaştinile eutrofe de la Hărman şi Prejmer rezervaţie ce adăposteşte floră şi
faună rară cu numeroase relicte glaciare
- Pădurea Bogăţii – rezervaţie forestieră situată în Munţii Perşani, între Hoghiz şi
Măieruş, pe o distanţă de 17 km. Este formată în special din făgete şi
adăposteşte o faună bogată fiind teren de vânătoare cu regim de rezervaţie
- Complexele carstice de la Şirnea, Peştera, Măgura şi Fundata, situate parţial
pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peşterilor, cheilor şi
dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic
- Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului Valea Zimbrilor şi rezervaţia de urşi de
la
Zărneşti – Libearty.

Protecţia resurselor: Pe teritoriul judeţului Braşov se găsesc 2 zone protejate - Parcul

Naţional Piatra Craiului şi Rezervaţia Naţională Bucegi şi se preconizează înfiinţarea
celei de-al treilea Parc Naţional în Munţii Ciucaş. Aceste trei zone protejate pot contribui
şi la dezvoltarea pieţei ecoturismului, turismului naturii şi turismului de aventură uşoară.
Practicarea turismului necontrolat în aceste zone protejate - construcţiile de case de
vacanţă, managementul neadecvat al deşeurilor şi lipsa canalizărilor contribuie la
degradarea continuă a unora dintre cele mai importante resurse de mediu şi turism ale
României.

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VI-a, Zone turistice,

2009
Rezervaţii şi monumente ale naturii din judeţul Braşov
Suprafaț
Nr. Denumirea Localizarea a
Crt. (ha)
Bucegi (Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Oraşul Râşnov, comunele Bran,
1. Gaura) Moieciu 1.634
2. Locul fosilifer de la Vama Strunga Comuna Moieciu 10
3. Piatra Craiului Oraşul Zărneşti 1.459
4. Cheile Zărneştilor Comuna Moieciu 109,8
5. Stânca bazaltică de la Rupea Oraşul Rupea 9
6. Coloanele de bazalt de la Racoş Comuna Racoş 1,1
Coloanele de bazalt de la Piatra Comuna Comana, satul Comana
7. Cioplită de Jos 1
Vulcanii Noroioşi de la Băile
8. Homorod Comuna Homorod 0,1
9. Micro canionul în bazalt de la Hoghiz Comuna Hoghiz 2
10. Cheile Dopca Comuna Hoghiz 4
11. Locul fosilifer Ormeniş Comuna Ormeniş 4
12. Locul fosilifer Carhaga Comuna Racoş 1,6
13. Locul fosilifer Purcăreni Comuna Tărlungeni 0,2
14. Peştera Bârlogul Ursului Comuna Apaţa 1
15. Peştera Valea Cetăţii Oraşul Râşnov 1
16. Peştera Liliecilor Comuna Moieciu 1
Poienile cu narcise din Dumbrava
17. Vadului Comuna Şercaia, satul Vad 394,9
18. Dealul Cetăţii – Lempeş Comuna Hărman 274,5
19. Mlaştina Hărman Comuna Hărman 2
20. Postăvarul (Muntele) Municipiul Braşov 1.025,5
21. Cotul Turzunului Comuna Hoghiz 0,2
22. Tâmpa (Muntele) Municipiul Braşov 188,2
23. Stejerişul Mare Municipiul Braşov 16,3
24. Pădurea Bogăţii Comunele Măieruş şi Hoghiz 8,5
Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la
25. Prejmer Comuna Prejmer 252

1.3 Potenţialul antropic

Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de

arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare, un trecut
istoric bazat pe o multitudine culturală şi o îmbinare a stilului de viaţă modern cu cel
tradiţional agrar şi medieval.

Fortăreţe impresionante, castele, case istorice şi biserici saxone, unice în lume, oferă
un potenţial în dezvoltarea turismului cultural. Din păcate, multe clădiri istorice, biserici
şi castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranţei
vizitatorilor, stării fizice a construcţiilor şi datorită netransformării lor în atracţii turistice
moderne şi competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă şi necontrolată a turismului
poate duce la efecte negative asupra societăţii cât şi asupra culturii regionale pe termen
mediu şi lung.
De o importanţă deosebită este municipiul Braşov, unul din cele mai bine păstrate oraşe
medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica
Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu
turnurile şi bastioanele).
În judeţ se oferă posibilitatea vizitării de cetăţi medievale - Codlea, Făgăraş, Hoghiz,
Prejmer, Râşnov, Rupea.
 Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VI-a, Zone turistice,
2009

Cetăţile ţărăneşti reprezintă o contribuţie pe care arhitectura medievală de zid a

Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european.
Din această categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor,
Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruş, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de
saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI.
Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 şi
apoi transformată în 1457 în cetate ţărănească (azi ruine). Sub zidurile cetăţii a avut loc
lupta dintre oştile moldovene ale lui Petru Rareş şi cele ale lui Ferdinand I de Habsburg,
terminată cu victoria moldovenilor (1529).

Bisericile cetăţi care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Buneşti, Caţa,
Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa, Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş,
Viscri).
Cele mai bine păstrate se găsesc în localităţile Hărman – cetate ţărănească ridicată în
anul 1500 în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV),
Hălchiu etc.

Bisericile cetăţi/fortificate de la Prejmer şi Viscri au fost recunoscute ca parte a

patrimoniului UNESCO.

Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller
(Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoş (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20
km sud-vest de Făgăraş, ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu,
1688-1714 (astăzi ruine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către
baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă şi ele importanţă turistică
atât prin arhitectură, cât şi prin peisajul natural în care sunt încadrate.
.
Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare
culturală de interes naţional:
- Municipii: Braşov, Codlea, Făgăraş, Săcele
- Oraşe: Râşnov, Rupea, Zărneşti
- Comune: Beclean, Bod, Bran, Buneşti, Caţa, Cincu, Dumbrăviţa, Feldioara,
Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moeciu, Ormeniş, Prejmer, Sânpetru,
Şercaia, Şoarş, Voila, Vulcan.

Localizarea principalelor monumente şi ansamblurilor de arhitectură din judeţul Braşov

a) Cetăţi
Unitatea administrativ-
Nr. Denumirea teritorială
Crt.
1. Cetatea Bran Comuna Bran, satul Bran
2. Cetatea Făgăraş Municipiul Făgăraş
3. Cetatea Râşnov Oraşul Râşnov
4. Cetatea Rupea Oraşul Rupea
Comuna Feldioara, satul
5. Cetatea Feldioara Feldioara
6. Cetatea lui Negru Vodă Comuna Lisa, satul Breaza
b) Biserici fortificate - cetăţi
Unitatea administrativ-
Nr. Denumirea teritorială
Crt.
Comuna Hărman, satul
1. Cetatea sătească cu biserică Hărman
Comuna Prejmer, satul
2. Cetatea sătească cu biserică Prejmer
Comuna Homorod, satul
3. Cetatea sătească cu biserică Homorod
Comuna Sânpetru, satul
4. Cetatea sătească cu biserica evanghelică Sânpetru
5. Cetatea sătească cu biserica evanghelică Comuna Buneşti, satul Viscri
Cetatea sătească cu biserica evanghelică
6. fortificată Comuna Caţa, satul Drăuşeni
7. Cetatea sătească cu biserica evanghelică Comuna Caţa, satul Caţa

c) Clădiri civile urbane

Unitatea administrativ-
Nr. Denumirea teritorială
Crt.
1. Casa Sfatului Municipiul Braşov
2. Casa Hirscher Municipiul Braşov
3. Şcoala Românească din Schei Municipiul Braşov
4. Hotel "Aro" Municipiul Braşov
d) Ansambluri urbane
Unitatea administrativ-
Nr. Denumirea teritorială
Crt.
1. Ansamblul urban fortificat Municipiul Braşov
e) Biserici şi ansambluri mănăstireşti
Unitatea administrativ-
Nr. Denumirea teritorială
Crt.
1. Biserica Neagră Municipiul Braşov
2. Biserica Sfântul Bartolomeu
3. Biserica Sfântul Nicolae din Schei
4. Biserica brâncovenească Sfântul Nicolae Municipiul Făgăraş
5. Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae Oraşul Râşnov
6. Biserica mănăstirii brâncoveneşti Comuna Sâmbăta de Sus
Comuna Şercaia, satul
7. Biserica evanghelică Hălmeag
f) Fortificaţii dacice
Unitatea administrativ-
Nr. Denumirea teritorială
Crt.
Comuna Ormeniş, satul
1. Fortificaţie dacică, zona sanctuarelor Augustin
2.Grila turistica -Arce Boutique Hotel-
Bucătăria braşoveanului

Pe gustul oaspeţilor

* În gastronomia tradiţională, există cîteva reţete care îşi au originea în zona

Braşovului

Dacă credeţi că nu v-aţi uimit oaspeţii de Revelion, puteţi să le cîştigaţi

admiraţia la următoarea petrecere, poate chiar de Sfîntul Ion, cu un meniu cu
totul original, alegînd să gătiţi numai feluri de mîncare specifice Ţării Bîrsei.
Monitorul Expres a găsit printre miile de preparate tradiţionale cîteva reţete
apreciate de toată lumea şi care au fost prima oară pregătite şi degustate la
Braşov.

Clătite braşovene

Gustoase, nu îngraşă, bucură şi ochiul, clătitele braşovene sînt în mare vogă

în meniul restaurantelor simandicoase.
Ingredinte: Pentru clătite: 3 ouă, 1/2 l lapte, 2 linguri de făină, un praf sare.
Pentru umplutură: 300 g ficăţei, o ceapă medie, 200 g ciuperci (o conservă),
2 ouă, o lingură făină, pătrunjel, mărar, cimbru (după gust). Pentru coajă: 2
ouă, pesmet, făină.
Mod de preparare: Se fac nişte clătite mari şi rumene care, deşi fac cu ochiul,
nu trebuie mîncate. Ceapa se toacă mărunt şi se rumeneşte în ulei încins.
Apoi se pun ficăţeii şi ciupercile mărunţite. Cele două ouă pentru umplutură
se bat bine cu făină. Totul se amestecă bine cu verdeaţă tocată şi cu sare
după gust. Se umplu clătitele şi se împachetează plic. Apoi se fac pane,
adică se dau prin făină, ouă şi pesmet şi se rumenesc în ulei încins. Se
servesc calde, cu smîntînă şi mărar tocat.

Tochitură braşoveană

O găsiţi şi prin restaurante, dar mai bună e cea de acasă.

Ingrediente: 500 g carne viţel mai gras, 200 g ficat, 200 g plămîn, 200 g
inimă, rinichi şi alte măruntaie, 3-4 cepe mari, verdeaţă, 1 ceaşcă bulion de
roşii, supă de oase, 2 linguri untură, un pahar mic de vin.
Mod de preparare: Carnea se prăjeşte în 2 linguri untură, apoi se stinge cu
supă şi puţin vin. Se lasă să fiarbă înăbuşit. Între timp, măruntaiele se frig pe
jăratec, se taie bucăţele şi se amestecă în cratiţă cu restul de carne. Se pun
apoi bulionul, sarea, verdeaţa. Se lasă să mai clocotească preţ de cîteva
minute împreună, pînă ce grăsimea iese deasupra. Se poate pune şi ceva
usturoi tăiat mărunt. Se serveşte fierbinte, cu mămăliguţă.

Papanaşi ca în Poiană

Se zice că papanaşi ca în Poiana Braşov nu se mănîncă nicăieri. Iată care e

secretul celebrului desert:
Ingrediente: 300 g brînză vacă, 2 ouă, 2 plicuri zahăr vanilat, un vîrf de cuţit
de bicarbonat, 4 linguri cu vîrf de făină, sare.
Mod de preparare: Se amestecă cu entuziasm, într-un castron, brînza, ouăle,
zahărul, bicarbonatul stins cu lămîie, praful de sare, cele 4 linguri de făină. Se
poate amesteca şi cu o lingură de lemn, nu trebuie mixer. Se pune făină pe
mîini, şi, din compoziţie, se iau bucăţi de aluat din care se fac gogoşele. Se
presează ca să arate ca nişte mici lipii. Cu degetul se face un gol în mijloc.
Se dau prin făină şi se pun într-un tuci sau ceaun (nu în tigaie), în ulei încins,
se prăjesc (nu mult) pe ambele părţi, să devină maronii-aurii, se scot pe un
şerveţel ca să se scurgă, se pudrează cu zahăr. Cel mai bine merg cu
smîntînă sau o dulceaţă mai acrişoară (măceşe, afine, vişine, prune).

Salată braşovenească

Pentru doamnele care nu renunţă la cura de slăbire este recomandată o

salată. Ingrediente: 200 g salam, 150 g caşcaval, 300 g morcovi, 500 g
mazăre (conservă), 150 g gogoşari în oţet, 500 g maioneză dietetică (sau
nu), muştar.
Mod de preparare: Salamul, caşcavalul şi gogoşarii în oţet se taie cuburi.
Mazărea se scurge de zeamă şi se trece printr-un jet sănătos de apă rece.
Morcovii se fierb şi se taie cubuleţe. Se amestecă vîrtos toate componentele,
se adaugă maioneza amestecată cu muştarul, se aranjează salata pe un
platou sau castron şi se decorează cu fire de pătrunjel sau mărar.

Bulz de la Moeciu

La puţine petreceri onomastice gazdele te tentează cu mămăliguţă. Dar

bulzul de Moeciu e ceva cu totul special. Este un bulz ciobănesc, perpelit pe
jăratic, încropit din mămăligă fierbinte şi brînză în coajă de brad. Se pot folosi
diferite sortimente de brînză: caş, urdă, telemea, brînză frămîntată.
Mod de preparare: Se face mămăliga, se ia brînza de burduf de la mama ei,
din vîrf de munte. Se întinde o bucată de mămăligă pe ceva curat şi se
presară brînză cît încape. Se împachetează frumos, apoi se pune la prăjit pe
plita încinsă, sau, ca în varianta originală, în vatra focului, pînă se prăjeşte
bine de tot. Se îndepărtează crusta arsă, dacă e scrum, şi se serveşte
fierbinte, eventual cu o cană de lapte de oaie proaspăt muls şi strecurat.

Scrumbie a la Brădet

Deşi nu vă aşteptaţi să existe reţete de peşte specifice zonei de munte, se

pare că braşovenii au inventat cel puţin una.
Ingrediente: 300 g scrumbie (două exemplare mai voinice), 2 roşii, un
morcov, o legătură de ceapă verde, suc de roşii, ardei gras, mărar, ulei, vin
demidulce, sare, piper măcinat.
Mod de preparare: Spălaţi peştele cu simţ de răspundere şi curăţaţi-l în
modul cel mai nemilos. Tocaţi legumele, apoi aşezaţi respectuos scrumbiile
în tava unsă cu ulei, împreună cu legumele tăiate cubuleţe. Daţi la cuptor o
jumătate de oră. Se serveşte cu mămăliguţă.

Trigoane de la Rîşnov

Este o prăjitură care se poate umple cu mere, brînză de vaci cu stafide,

cremă de vanilie (specialitatea unui cofetar din Rîşnov). Toată filosofia este
triunghiul. Pentru a obţine forma de trigon se procedează astfel: o foaie unsă
bine cu unt topit se îndoaie pe lungime, în 3 părţi egale. La un capăt, pe
partea din mijloc, se pune o lingură de umplutură apoi se adună părţile
laterale peste ea. Rezultă un dreptunghi lung, bombat la un capăt pe o parte.
Se-ndoaie în formă de triunghi pe lungimea porţiunii umplute, apoi îndoim
mai departe triunghiul, cu umplutură în straturi succesive de aluat. Marginea
finală se îndoaie spre interior. Trigonul va sta pe muchie în tava unsă cu unt.
Se unge pe deasupra cu unt. Se coace şi apoi se însiropează.

Covrigei din Piaţa Sfatului

Reţeta covrigilor adevăraţi se pare ca e ţinută în mare secret. Turiştii care

trec prin Braşov spun că nicăieri nu se găsesc covrigi ca-n centrul oraşului.
Nici măcar în Bavaria, zona de origine a covrigilor Brezeln. Reţeta din Braşov
are ingrediente secrete.
Făina cu drojdia, zahărul, un pic de lapte călduţ se amestecă bine, apoi se
acoperă şi se lasă 20 minute să crească. Se adaugă apoi restul de lapte,
sare şi se frămîntă bine, obţinîndu-se un aluat fest fără bule.
Din aluat se fac cîrnăciori de grosimea unui creion şi cam de 30 cm lungime.
Se rulează şi se formează covrigi. Se lasă apoi într-o tavă de cuptor 15
minute să crească, acoperiţi, şi la loc cald. 2 litri de apă se dau în clocot. Cu
o lingură de spumă se bagă covrigii în apa care fierbe. Imediat ce apar din
nou la suprafaţă se scot şi se aşează într-o tavă tapetată cu făină. Se presară
cu sare gronjoasă, mac, susan. Se bagă la cuptor, preîncălzit la 220oC timp
de 15-20 minute. Şi gata covrigii de Braşov.

„Taci şi înghite“ ca la Făgăraş

Radu Anton Roman, făgărăşean de origine, recomanda acest fel de mîncare,

însoţit, desigur, de anecdote şi poveşti legate de preparatul a cărui denumire
îmboldeşte imperativ să fie mîncat.
Ingrediente: mălai cît cuprinde, 400 g brînză de burduf, 200 g smîntînă, 400 g
slănină afumată sau kaizer, 100 g unt, un litru şi jumătate lapte, 4-5 ouă,
sare. Mod de preparare: Se face o mămăligă din lapte cu sare în loc de apă,
potrivindu -se astfel încît să nu fie prea tare, dar nici terci. Se unge o cratiţă
cu unt (şi pe margini) şi se aşează: un strat de mămăligă (cam de 1 cm), un
strat brînză de burduf, o lingură de smîntînă, bucăţi de slăninuţă (kaizer)
tocate mărunt, bucăţele de unt, tot cam 1 cm. Se completează alternînd cu
mămăligă pînă la umplerea cratiţei cu un strat mai gros de mămăligă. Se iau
ouăle şi se presează pe stratul de mămăligă formîndu-se niste adîncituri în
care se îndeasă nişte bucăţele de unt. În aceste găoace se sparg ouăle, se
presară sare şi se dă la cuptorul bine încins pînă se va coagula albuşul.

Meniuri de altădată

În „Braşovul de altădată“, Sextil Puşcariu pomeneşte de „Stomacul şi gîtlejul

Braşovului“. „Pentru vremea despre care vorbim în această carte, mîncarea
forma una din cele mai importante preocupări“, nota marele cărturar
braşovean. Iată ce feluri de mîncare erau specifice Ţării Bîrsei la începutul
secolului trecut:
- „Cu jumări se făceau nişte plăcintuţe gustoase, bine pipărate, ca să nu ţi se
aplece. Acestea (Grammelpogatschen), ca şi gogoşile, pe la Braşov se
numeau crapfane“.
- „Laptele gros de la Bran se potrivea atît de bine la cîrnaţi“.
- „Din căpăţînile de varză se făceau sarmalele, multe şi mici, ca la Săcele,
patria acestei mîncări delicioase. Varza se mînca şi pregătită altfel, de
exemplu cu borş, sau varză creaţă, care se numea la Braşov chil“.
- „Din prăjiturile indigene amintesc numai două: calaia cea galbenă făcută cu
smîntînă, brînză, mărar şi ou, în tave mari, şi bomul cilindric şi înalt ca un
turn, gol pe dinăuntru, din aluat de cozonac înfăşurat în jurul unui sul gros de
lemn şi uns pe deasupra cu un sirop de zahăr. Bomul l-am învăţat de la saşi,
de la care am luat şi numele“.
- „Nouă, copiilor, ne plăcea cu deosebire ştrudelul cu mere sau cu brînză de
vacă, plăcintă cu mere şi cea cu cremă galbenă de ou şi cu aluatul în foi, pe
care nemţii din Braşov o numeau Krempitta. Dar preferinţa noastră era pentru
găluştele cu prune, tăvălite în mult pesmet şi zahăr, din care mîncam pe
întrecute cîte douăzeci şi mai multe, căci aluatul în jurul prunei era subţire“.
- „Anumite bucate erau mai bune la birt decît acasă. La Gambrinus erau
vestite cotletele de porc sau de vacă, servite pe farfurii de lemn. Specialitatea
Braşovului erau flechii. Cei mai buni erau la Gaura Dulce. Cu cît flechii erau
mai graşi şi mai mustoşi, cu atît erau mai buni. Pe cînd se frigeau pe cărbuni,
pica de pe ei grăsimea pe jar, răspîndind o aromă care-ţi excita apetitul.
Carnea friptă era adusă pe un fund mare de lemn pe care chelneriţa o tăia cu
un cuţit lung, cu o dibăcie extraordinară şi cu iuţeală mare ca să nu se
răcească, în formă de tăiţei“.