Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. DOCU AXELERAD DANIEL
CANDIDAT
ANDREI BOGDAN CIORANU
CONSTANȚA
2016
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE, RECUPERARE
ȘI REEDUCARE MOTRICĂ
TERAPIA HIDROKINETICĂ ÎN
IMPLANTURILE CU ”MAIOREGEN”
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. DOCU AXELERAD DANIEL
CANDIDAT
ANDREI BOGDAN CIORANU
CONSTANȚA
2016
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 1
CAPITOLUL I .......................................................................................................................... 1
1.1 Actualitatea și importanța temei .............................................................................. 1
1.2 Motivația alegerii temei ............................................................................................. 1
1.3 Scopul și sarcinile lucrării ......................................................................................... 2
1.4 Ipoteza ......................................................................................................................... 2
CAPITOLUL II ........................................................................................................................ 3
2.1 Despre reconstrucția biomimetică a țesutului osteo-condral (MaioRegen) .............. 3
2.2 Fundamentele teoretice ale țesuturilor și structurilor tratate .................................. 12
2.2.1 Sistemul osos ........................................................................................................... 12
2.2.2 Cartilajele ................................................................................................................ 14
2.2.3 Articulațiile ............................................................................................................. 15
2.2.4 Tratamentul medical .............................................................................................. 25
2.2.5 Tratamentul chirurgical ........................................................................................ 25
2.3 Recuperarea .................................................................................................................. 27
CAPITOLUL III – Protocolul cercetării .............................................................................. 28
3.1 Premisele și ipoteza lucrării ......................................................................................... 28
3.2 Subiecții cercetării ........................................................................................................ 28
3.2.1 Exerciții hidrokinetice............................................................................................ 50
3.3 Metode de cercetare ...................................................................................................... 65
3.4 Organizarea cercetări ................................................................................................... 72
CAPITOLUL IV ..................................................................................................................... 73
4.1 Rezultatele și interpretarea lor ............................................................................... 73
CONCLUZII ........................................................................................................................... 83
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 84
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
1.1 Actualitatea și importanța temei
Una dintre cele mai recente evoluții in chirurgie este reconstrucția osteo-condrală
biomimetică, aceasta tehnică presupune implantul unor structuri sintetice de suport, constând
din fibre de colagen si hidroxiapatită (HA). Tehnica presupune o singura operație, în timpul
căreia structura este modelată peste cartilajul defect. În cele mai multe cazuri, o deteriorare a
cartilajului articular implică în acealasi timp o deteriorare a structurii osului subcondral . Pentru
a garanta resaturarea cu succes a unei articulații sănătoase și funtionale, trebuie să ne ducem la
cauza problemei.
MaioRegen este un nou concept terapeutic, inspirat de natură și format de
nanotehnologii de ultima generație. Promovează și ghidează o renegerare eficientă a osului și a
cartilajului, astfel restabilind fiziologia naturală a articulatiei.
Pe Google exista 45.000 de cautari pentru osteoartrita în fiecare lună, dintre care
genunchiul este cea mai comună, urmata de șold și haluce. Se spune ca în U.K. 8.75 millioane
au cautat tratament pentru o forma de osteoartrita, cu 33% dintre oameni avand peste 45 ani și
49 % dintre femei având o vârsta mai mare de 75 ani în comparativ cu doar 42 % din barbati
din aceasi demografie.
1
De aceea, sunt motivat de faptul că trebuie în permanență monitorizat fiecare pacient și
particularitățile (tensiunea, mersul, etc.) sale pentru a se observa o evoluție favorabilă în
conformitate cu afecțiunile eventual asociate și de a adapta cât mai bine terapeutica aplicată
protejând cât mai este nevoie părțile ”sensibile/vulnerabile” ale fiecăruia. Totodată trebuie
format și adaptat un program de hidrokinetoterapie în funcție de obiectivele și restricțiile în
articulații recomandate de ortoped.
1.4 Ipoteza
2
CAPITOLUL II
2.1 Despre reconstrucția biomimetică a țesutului osteo-condral (MaioRegen)
Una dintre cele mai recente evolutii in chirurgie, aceasta tehnică presupune implantul
unor structuri sintetice de suport, constând din fibre de colagen si hidroxiapatită1 (HA). Tehnica
presupune o singura operație, în timpul căreia structura este modelată peste cartilajul defect.
Această parte este apoi inserată, după ce se permite suprafeței afectate să sângereze,
astfel ca celulele totipotente2 conținute în sânge să poată coloniza structura și să producă
condrocite. Această interventie include o perioadă fără încărcare de 45-60 zile dupa operație și
permite intoarcerea la sporturi cu potențial impact puternic dupa cel putin 10 luni. În funcție de
dimensiunea leziunii condrale și de localizarea acesteia implantul condral se face artroscopic
sau prin mini artrotomie.
În cele mai multe cazuri, o deteriorare a cartilajului articular implică în acealasi timp o
deteriorare a structurii osului subcondral. Pentru a garanta resaturarea cu succes a unei articulații
sănătoase și funtionale, trebuie sa ne ducem la cauza problemei.
MaioRegen este un nou concept terapeutic, inspirat de natură și format de
nanotehnologii de ultima generație. Promoveaza și ghideaza o renegerare eficientă a osului și a
cartilajului, astfel restabilind fiziologia naturală a articulatiei. (Broșură MaioRegen)
Compoziție și structură
MaioRegen este o matrice tridimensională care mimează întregul țesut osteo-
cartilaginos: cartilajul, zona separatoare și osul subcondral.
Este o schela (structură) monolitică cu mai multe straturi: stratul superficial este alcătuit
din colagen cabalin dentigenat de tipul I și seamană cu țesutul cartilaginos, pe cand stratul
inferior este alcătuit în mare parte de hidroxiapatită îmbogatită cu magneziu (Mg-HA) și
stimulează structura osului subcondral. Stratul intermediar, compus din Mg-Ha și colagen,
1
Hidroxiapatit (HA) e o formă minerală ce apare natural a apatitului de calciu cu formula
Ca5(PO4)3(OH), dar e de obicei scrisă Ca10(PO4)6(OH)2 pentru a denota că unitatea cristalului cuprinde
2 entități.
2
Celulele (stem) totipotente sunt cele mai versatile. Zigotului rezultat în urma fertilizării și blastocitele
rezultate din primele diviziunii mitotice ale oului sunt considerate celule totipotente, ele având
potențialul de a genera toate celulele și țesuturile care vor da naștere la embrion.
3
reproduce zona separatoare. MaioRegen este obținut printr-un proces patentat unic, rezultatul
cooperării între Finceramica și centre de cercetare recunoscute international.
CARACTERISTICI
Hidratarea
Datorită porozității ridicate și a proprietaților hidrofile, MaioRegen poate absorbi rapid
fluide biologice ( absorbtie de apa: 750% ). Implantul odată hidratat (umflat) este prevăzut in
situ cu o auto-stabilizare solidă, fară nici o cusătură ulterioară sau altă metodă de fixare.
4
Fig. 2 - Broșură Finceramica MaioRegen (tradus)
Comfortabilitate
Caracteristicile sale fizio-chimice neobișnuite fac MaioRegen perfect comfortabil. În
timpul operatiei, poate fi usor adaptat la dimensiunile defecte și folosit chiar și pentru tratarea
leziunilor mari.
Gradul de degradare
Compozitia chimicală biomimetica a MaioRegen permite degradarea completă a
acestuia, astfel facilitând procesul de regenerare. (Broșură Finceramica MaioRegen)
5
Fig. 3 - Broșură Finceramica MaioRegen
1. După chiuretaj și pregatirea locului de implant astfel încat sa garanteze un flux de
măduva adecvat, MaioRegen este format în conformitate cu defectul și este aplicat cu o
presiune ușoară.
2. MaioRegen se adapteaza perfect leziunii, restabilind continuitatea anatomica și
garantând auto-stabilizrea in situ.
6
Fig. 4 - Broșură Finceramica MaioRegen
7
REZULTATE
8
Micro radiație X a secțiunii sagitale
Prezența tesutuli osos trabecular este evident în cele 2 grupuri de tratament .
9
Rezultatele studiului experimental arată cum MaioRegen, odată implantat, este capabil
să se integreze în țesutul din jur și să garanteze regenerarea întregului compartiment osteo-
condral afectat, prin formarea unui țesut osos bine structurat și țesut cartilagos cu aspect hialin.
Grupul tratat cu MaioRegen arată rezultate clar echivalente cu cei din grupul care au
primit MaioRegen combinat cu condrocite autologe. (Broșură Finceramica MaioRegen)
10
Analiza imunohistochimica a colagenului de tip II.
Colagenul de tip II imunocolorat este puternic pozitiv în
porțiunea superficială a țesutului regenerat, demonstrând
că diferentierea țesutului nou format în cartilajul articular
hialin a avut loc.
Post-operator:
11
2.2 Fundamentele teoretice ale țesuturilor și structurilor tratate
Alcatuieste scheletul care este format din oase și articulații, fiind structura de bază ce
sustine corpul uman. Scheletul tipic al unui adult este format din aproximativ 206 oase (85 de
perechi), unite între ele prin diferite articulații, excepție făcând osul hioid (care susține limba)
și care nu este legat de schelet. Sugarii și copiii minori au în plus 3 sau 4 vertebre sacrale, care
ulterior se unesc în sacrum. Oasele oferă un suport rigid țestuturilor moi ale corpului și formeaza
pârghii ce se mișcă cu ajutorul contracțiilor musculare.
Fiecare os este alcatuit din diferite tipuri de țesut conjunctiv; conține măduva oaselor
care este alimentată cu vase de sânge și nervi. Majoritatea oaselor unui schelet omenesc constau
într-un cadru cartilaginos și unul osos de unde deducem o parte osoasa și o parte cartilaginoasă.
Partea osoasa alcătuiește o mare parte din os. Articulațiile cartilaginoase, epifizele
cartilaginoase și cartilagiul costal formează partea cartilaginoasă a sistemului scheletic.
În exterior osul este acoperit de o membrană conjunctivă fină, numita periost, în care se
pot deosebi un strat fibros și unul osteogenic. Stratul fibros, situat superficial este legat de os de
către fibre ce penetrează osul și conțin vase sanguine, vase limfatice și nervi. De la acest nivel
vasele și nervii intră în os prin foramina nutritivă și apoi canalul nutritiv. Stratul osteogenic din
interior conține celule osteogenice care iau parte la procesul de dezvoltare și reorganizare a
țesutului osos în condiții normale și după accidentări sau fracturi. La intersecția cu cartilagiul
articular ce acopera capetele oaselor periostul se continua cu perichondriumul. Ca rezultat, osul
ca organ este acoperit cu o membrană continuă de țesut conjunctiv. Aceasta membrană acopera
suprafata osului atât cât și toate structurile situate pe el. Osul este căptușit pe dinăuntru de o
membrană mai fina numita endosteum. (http://www.e-scoala.ro/biologie/sistemul_osos.html,
2004)
Țesut osos primar/ imatur: acest tip de țesut este inlocuit cu țesut osos matur, însă sunt
anumite regiuni unde nu se produce schimbarea: în vecinatatea suturilor oaselor late
ale craniului, la nivelul alveolelor dentare. Acesta este caracterizat de un numar scazut
de elemente minerale și un numar crescut de osteocite.
12
Țesut osos secundar (matur): este caracteristic adultului. Acesta este bogat în fibre de
colagen.
Țesutul osos se produce prin procesul numit osteogeneza. Aceasta se produce prin:
Cresterea osoasă este asociată cu resorbtia parțială a țesutului deja format, în acest fel
facilitandu-se menținerea morfologiei osului în timpul cresterii.
Remodelarea osoasă este mult ma intensa la copiii mici însă la adulti se desfasoara concomitent
în multe regiuni ale scheletului, fiind independent de creșterea osoasă. (http://www.e-
scoala.ro/biologie/sistemul_osos.html, 2004)
Structura internă:
periost
os compact
os spongios
cartilaj hialin
măduva rosie
măduva galbenă
Fig. 13 - http://picshype.com/medullary-cavity/small,-irregular-cavities/111824
13
2. Osul trabecular, cunoscut și sub denumirea de os spongios, constituie 20% din masa osoasa.
Osul trabecular este un os cu randament, ceea ce inseamna ca este format și reabsorbit la o rație
mai mare fata de alte oase.
2.2.2 Cartilajele
Cartilajele sau zgârciul constituie componenta moale, rezistentă, dar în același timp
flexibilă, a scheletului corpului. La adulți se găsește mai ales articulații, acoperind extremitățile
osoase și în alte puncte strategice ale scheletului, unde netezimea și flexibilitatea sunt necesare
în cel mai înalt grad.
În funcție de caracteristicile fizice, țesutul cartilaginos se împarte în cartilaj hialin, cartilaj
fibros și cartilaj elastic. (http://vescalilia.blogspot.ro/2015/05/sistemul-osos.html, 2015)
Caracteristicile țesutului cartilaginos
14
2.2.3 Articulațiile
Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor prin care oasele se unesc între ele. Aceste
elemente sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și mușchi. Fără articulații nu ar fi posibilă
realizarea funcției statice și dinamice a oaselor, deci deplasarea și activitățile organismului.
a. Suprafețele articulare. Acestea pot fi sferice, cilindrice, eliptice și plane. Aceste suprafețe,
geometric, sunt de două feluri: plane și sferoidale.
În articulațiile plane mișcările sunt reduse. În cele cu suprafețe sferoidale există porțiuni osoase
convexe care corespund unor porțiuni concave. Mișcările sunt mult mai întinse.
b. Cartilajul articular este cartilaj hialin, de culoare albă-sidefie, care acoperă suprafețe
osoase ce vin în contact. Prezintă două suprafețe:
una liberă, netedă, lucioasă, care vine în contact cu suprafața articulară opusă;
Cartilajul articular și lichidul sinovial permite alunecarea suprafețelor osoase. Exista două feluri
principale în care acționează: ca un absorbant de soc și ca mulaj. Structura cartilajului nu este
aceeași în tot scheletul. Aceasta variază în raport cu funcțiile specifice pe care le îndeplinește.
Toate cartilajele sunt compuse dintr-o structură de bază, sau matrice, în care sunt incluse
celulele, și din fibre constituite din proteine denumite colagen și elastină. Consistența acestor
fibre variază în diferite tipuri de țesut cartilaginos, dar toate se aseamăna prin faptul ca nu conțin
vase sanguine.
Toate fibrele pe care le conține sunt formate din colagen. Acest tip de țesut formează scheletul
embrionului și are o mare capacitate de creștere, care permite nou-născutului să ajungă de la
dimensiuni de aproximativ 45 cm până la dimensiunea adultului de 1,80 m . După ce creșterea
s-a oprit, cartilajul hialin rămâne într-un strat foarte striat de 1-2 mm pe suprafața extremităților
osoase la nivelul articulațiilor. (Arpad, 2014)
15
Cartilajul hialin este, de asemenea, abundent în tractul respirator, participând la formarea
cavității nazale posterioare (cornete) și, de asemenea, în inelele rigide, dar flexibile ce
înconjoară traheea și bronhiile care conduc la plămâni. La extremitatea coastelor, benzi de
cartilaj hialin fac legatura între coaste și osul stern: având un rol în facilitarea expansiunii și
contracției toracelui în timpul respirației.
Este alcătuit din celule – condroblaste și condrocite aflate în lacune dispuse în grupuri izogene3
(axiale sau coronare).
Fig. 15 - http://intranet.tdmu.edu.ua/
3
(grupuri de 4-8 celule). Grupurile izogene pot fi orientate dupa un singur ax - grup izogen axial (de exemplu în
cartilajele ce se osifica), sau dupa mai multe axe radiare - grup izogen coronar(de exemplu în cartilajele costale).
4
Bazofil este un termen folosit pentru sectiunile histologice care apar la microscop colorate cu substante
bazice.
16
Dacă luăm genunchiul ca și exemplu, în jur de o treime de cartilaj din articulație are o
formă de aprovizionare cu sânge (în partea superioară), însa cele doua treimi rămase nu au. Este
cartilajul articular (hialin) prezent în interiorul genunchiului, deși odata erodat este doar
fibrocartilaj care se regenerează, însă nu este la fel de puternic.
17
Fiecare disc este constituit dintr-un înveliș extern fibrocartilaginos, ce înconjoară
nucleul pulpos. Porțiunea cartilaginoasă a discului, a cărui suprafață este lubrificată, previne
deplasarea vertebrelor în timpul mișcărilor, în vreme ce nucleul pulpos are funcția de absorție a
șocurilor. Cartilajul fibros are un rol de conectare între oase și ligamente; la nivelul centurii
pelviene, el unește oasele bazinului în articulația numită simfiză pubiană. La femei acest cartilaj
are o importanță particulară, deoarece devine mai lax sub influența hormonilor secretați în
timpul sarcinii, pentru a permite trecerea capului fătului.
d. Capsula articulară este o formațiune care unește cele două oase care se articulează, dar are
rol și de protecție a suprafețelor articulare. În timpul mișcărilor articulare, capsula nu este prinsă
între segmentele în mișcare deoarece pe ea se inseră fibre musculare care împiedică plicaturarea
ei (mușchii tensori ai capsulei articulare). Capsula este mai subțire și mai laxă anterior și mai
groasă posterior. Posterior, În structura capsulei, alături de fibrele conjunctive, există și fibre
elastice care formează frâul posterior al capsulei.
e. Ligamentele articulare sunt formațiuni anatomice fibroase, sub formă de benzi, care se
inseră pe oasele ce formează o articulație, ajuntând la menținerea lor în contact.
18
f. Membrana sinovială. Împreună cu lichidul sinovial face parte din mijloacele de alunecare
ale unei articulații. Ea formează stratul profund al capsulei articulare. E subțire, netedă și
lucioasă. Acoperă toate formațiunile situate în interiorul capsulei articulare. Suprafața
exterioară aderă de stratul fibros al capsulei articulare. Suprafața interioară privește spre
articulație.
g. Lichidul sinovial. Este un lichid gălbui, vâscos, care are rol de lubrifiant al suprafețelor
articulare în mișcare, precum și rol de nutriție a cartilajelor articulare. Mai are rol de curățire și
adeziune a suprafețelor osoase. Se formează prin trecerea plasmei sanguine în cavitatea
articulară, prin pereții capilarelor.
sânge = hemartroză;
puroi.
Linia de contact dintre suprafețe articulare în interiorul cavității articulare se numește interlinie
articulară. Mușchii periarticulari mențin suprafețele articulare în contact prin elasticitatea și
tonusul lor. Ei lucrează ca ligamente active tonice. (Zamora, 2000)
19
Imobilizările de lungă durată
Intervenţii chirurgicale la nivelul articulaţiei în antecedente
După meniscectomia completă clasică
Proces degenerativ apărut în urma unei inflamaţii sau infecţii la nivelul articulaţiei
Boli reumatologice
Boli metabolice (Arpad, 2014)
Traumele minore repetate pot de asemenea afecta cartilajul pe termen lung. Dacă
continui să îți luxezi glezna, atunci șansa ca gravitatea leziunii să crească este mai mare din
cauza instabilitatii din articulație. Acelasi lucru poate fi spus și despre cartilaj în sensul că va
afecta aceasi regiune de fiecare dată, distrugând-o treptat.
Imoblizarea pe termen lung poate avea efecte negative asupra cartilajului din articulație.
Ca urmare a unei fracturi sau operaiție de ligament încrucișat anterior piciorul a fost de obicei
imobilizat până când corpul a fost complet vindecat, desi s-a constatat ca acest lucru limitează
mobilitatea și compromite procesul de vindecare. În prezent se recomandă aplicarea controlată
a forței care este defapt benefică pentru procesul de vindecare, și utilizarea cizmelor rigide
folosite ca urmare a leziunilor la laba piciorului/gleznei și proteze/orteze folosite post-operator.
Acestea sunt concepute pentru a nu permite hiperextensia sau flexia, pentru a minimiza riscul
de a cauza alte leziuni. (Robacky, 1986)
20
Diagnosticarea de leziune a suprafeţei cartilajului
Leziunea de cartilaj se poate observa cel mai bine în urma unei artroscopii. În momentul
de faţă, nu există o metodă de diagnostic clar care să fie neinvazivă. În majoritatea cazurilor,
diagnosticul este stabilit în urma acuzelor pacientului, istoricul debutului respectiv invetigaţii
imagistice (Radiografie, IRM, CT, ECOgrafie). Diagnosticul clinic de cele mai multe ori este
pus prin excluderea celorlalte probleme ce pot apărea la nivelul genunchiului (leziuni de menisc
de ligamente). Semnele şi simptomele pot varia în funcţie de pacient. Acestea sunt nespecifice
şi pot fi reprezentate cel mai frecvent de:
21
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
CARTILAJULUI (CONDROPATIA)
Fig 17 - http://www.dokterdujardin.be/
Un grad 0 este clasificat ca și un genunchi normal
Fig. 18 - http://www.dokterdujardin.be/
22
Gradul 2 este atunci când este prezentă fibrilația
unde exista un defect parțial de grosime. Este
important de reținut că un grad 2 se refera la acele
defecte unde diametrul nu trece de 1.5 cm sau unde
nu reușește să ajunga la osul subcondral (fisuri
superficiale)
Fig. 19 - http://www.dokterdujardin.be/
Fig. 21 - http://www.dokterdujardin.be/
Fig. 20 - http://www.dokterdujardin.be/
23
2.2.3.2 Impactul leziunilor cartilajului pe termen lung
Dacă rămâne netratat există un risc de osteoartrită pe termen lung. În acest caz,
îndepartarea țesutului rezulta din contactul oaselor (os pe os) care este sursa durerii și poate
compromite mobilitatea pacientului, devenind dificile activitățile cotidiene, precum mersu sau
datul jos de pe scaun.
Pe Google exista 45.000 de cautari pentru osteoartrita în fiecare luna, dintre care
genunchiul este cea mai comună, urmata de șold și haluce. Se spune ca în U.K. 8.75 millioane
au cautat tratament pentru o forma de osteoartrita, cu 33% dintre oameni avand peste 45 ani și
49 % dintre femei având o vârsta mai mare de 75 ani în comparativ cu doar 42 % din barbati
din aceasi demografie.
24
2.2.4 Tratamentul medical
Primul tratament are loc atunci când simptomele sunt moderate. Se bazează pe
protocolul RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation): odihnă, gheață, compresie și ridicare
membru afectat deasupra nivelul inimii. Se poate adiministra tratament cu antiinflamatoare
nesteroidiene. În anumite cazuri se poate recomanda fizioterapie și scăderea greutății corporale.
25
rezultat prin cultivarea propriilor celule condrale este implantat. Rezultate pe termen lung inca
nu exista, iar pe termen mediu studiile arata 80-85% rezutate bune. Avantajul metodei consta
in invazivitatea mica a tehnicii, fara efecte adverse la locul de recoltare a codrocitelor, insa
necesita un os subcondral de buna calitate, ceea ce ii reduce indicatiile.
5
Denumirea "emu" este o măsură neunitară.- reprezntă cantitatea (masa) de magnetizare, cu simbolul
σ, M, având rata de conversie de 4π x 10-7
26
2.3 Recuperarea
La genunchi (cap femoral, tibial), primele 6 săptămâni sunt fără sprijin pe membru
operat și flexie progresivă până la 90° (prin mobilizări pasive sau pasivo-active). Mersul zilnic
și dormitul se fac cu membrul inferior în extensie, blocat într-o orteză. Se fac mobilizări pasive
de patelă. În perioada de 6-8 săptămâni de la operație se începe reeducarea mersului cu încărcare
progresivă. Criteriul pe care se bazează trecerea la următoarea etapă (în a patra sau a cincea
lună) este absența sau durerea minimală, extensia activă si completă a genunchiului, flexia
genunchiului până la 120°.
A treia etapă de recuperare (luna a 6-a și a 7-a) are ca scop revenirea la viața cotidiană,
cu obiective de recuperare totală a forței musculare și de revenire la alergare ușoară și ulterior
alergare normală, fără durere în articulație. Se efectuează stretching pe mușchii cvadriceps și
ischiogambieri și flexia articulației este completă și activă.
A patra etapă de recuperare (luna a 8-a și a 9-a) are ca obiective recuperarea coordonării,
a forței musculare și a anduranței.
27
CAPITOLUL III – Protocolul cercetării
3.1 Premisele și ipoteza lucrării
6
Osteocondrita disecantă este un termen care defineste desprinderea partiala sau completa a unui fragment de
cartilaj articular impreuna cu osul subcondral
7
Talusul sau astragalul este unul dintre cele două oase mai mari ale tarsului (masiv osos care ocupă jumătatea din
spate a piciorului), fiind situat în rândul posterior al acestuia, deasupra calcaneului. Făcând parte din articulația
gleznei (talocrurală), rolul său este acela de a transmite toată greutatea corporală de la osul principal al gambei
(numit tibie) inferior spre calcaneu și anterior spre degete.
28
Nume: B. Marian
Sex: Masculin
Vârsta: 45 ani
Diagnostic:
Condropatie gradul IV, condil femoral intern și trohlee femurală – genunchi drept -
operat
Gonartroză dreapta cu leziune de menisc intern și chist artosinovial – operat artoscopic
Bronșită cronică tabalgică
Obezitate
HTA (hipertensiune arterială) gradul I
Recomandări la externare:
Kinetoterapie și hidrokinetoterapie (după scoaterea ațelor) conform indicațiilor – flexie
pasivă de genunchi până la 90° în primele 3-4 săptămâni de la operație;
Mers cu ajutorul cârjelor, fără sprijin pe membrul inferior drept, timp de 6 săptămâni de
la operație
A se purta orteza în timpul somnului și la mers;
Pungă cu gheață/ gel – local de 2-3 ori pe zi;
Tratament antialgic, aniinflamator, antibiotic, cu monitorizare a temperaturii;
A se evita noi traumatisme.
29
Fig. 22, 23 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN)- B Marian
30
Obiective kinetoterapie:
Mers în cârje 6 săptămâni fără încărcare pe membrul operat
Mobilizări active de șold și gleznă dreaptă
Mobilizare pasivă a genunchiului drept 0°-90°
Mobilizare pasivă de rotulă dreaptă
Exerciții izometrice a mușchilor fesieri și cvadricept drept
Stretching al mușchilor ischiogambieri, progresiv
Crioterapie după effort (20 de minute)
După 4 săptămâni se începe flexia activă a genunchiului de la 0°-60°.
Obiective hidrokinetoterapie:
Exerciții active de mobilizare a șoldului și gleznei drepte
Mers prin apă cu dispozitiv flotant fără sprijin pe M.I drept, apoi progresiv
Mobilizare pasivă a genunchiului drept 0°-90°
Mobilizare pasivă de rotulă dreaptă
Exerciții de tonifiere a mușchilor fesieri și cvadriceps drept
Exerciții de izometrie M.I. drept
Stretching al mușchilor ischiogambieri.
După 4 săptămâni
Obiective kinetoterapie:
Se începe încărcarea progresivă pe membrul operat:
Prima săptămână = 25% din greutate
A doua săptămână = 50% din greutate
A treia săptămână = 75% din greutate
A patra săptămână = 100% din greutate
A cincea săptămână renunță la cârja din mâna dreaptă,
31
Obiective hidrokinetoterapie:
Reeducare mers, cu încărcare progresivă și conștientă pe membrul inferior operat
Mobilizare pasivă de rotulă dreaptă
Exerciții de tonifiere a mușchilor fesieri și cvadriceps drept > stâng
Exerciții pasive, pasivo-active și active până la 60°
Exerciții de izometrie M.I. drept
Stretching al mușchilor ischiogambieri.
32
Nume: D. Cornel
Sex: Masculin
Vârsta: 57 ani
Diagnostic:
Osteocondropatie gradul IV, suprafată articulară rotuliană dreaptă
Leziune menisc intern genunchi drept – operat artroscopic
HTA (hipertensiune arterială) gradul I
Recomandări la externare:
Continuă kinetoterapia conform indicațiilor – flexie de genunchi până la 30° în prima
săptămână de la operație, urmând să se ajungă progresiv la 90° în a patra săptămână de
la operație;
Mers cu ajutorul cârjelor, cu sprijin progreisv;
Purtarea ortezei în timpul somnului și la mers;
Tratament cu gheață sau gel termic – local de 2-3 ori pe zi;
Tratament cu antialgic, antiinflamator;
A se evita noi traumatisme.
33
Fig. 24 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) – D. Cornel
Rezultate imagistică
Genunchi drept
Integritatea ligamentelor collateral , medial, tract ilio-tibial, încrucișat anterior și
posterior;
Modificări degenerative corn posterior menisc intern;
Lipsă de substanță la nivelul cartilajului articular patelar;
Cantitate minima de lichid în cavitatea sinovială;
Concluzii
Condropatie stadiul IV patelofemurală
Modificări degenerative corn posterior menisc intern;
Bursită minimă
34
Genunchi stâng
Concluzii
Condropatie stadiu IV patelofemurală
Condropatie stadiul III compartiment intern
Remaniere fibroasă ligament încrucișat anterior
35
După 4 săptămâni de repaus, asociat cu exerciții active de gleznă și mobilizări
ușoare de genunchi pânăla 80° și mers cu cârjele, cu sprijin partial pe membrul inferior
operat, se începe recuperarea.
Obiective kinetoterapie
Obiective hidrokinetoterapie
Mobilizări blânde a genunchiului drept – flexia nu depășește 90° până la 6-7 săptămâni
de la operație;
Mobilizări active pe glezna dreaptă;
Reeducare mers cu sprijin progresiv și conștient;
Nu se execute bicicletă liberă (activă) sau aquabiking;
Nu se execute exerciții cu rezistență sau genuflexiuni.
Obiective kinetoterapie
36
Obiective hidrokinetoterapie:
Reeducare mers, cu încărcare totală pe membrul inferior operat
Mobilizare pasivă de rotulă dreaptă
Exerciții de tonifiere a mușchilor fesieri și cvadriceps drept > stâng
Exerciții pasive, pasivo-active și active până la maximul existent
Exerciții de izometrie M.I drept > stâng
Stretching al mușchilor ischiogambieri.
Bicicletă activă + aquabiking,
După 10 săptămâni
Obiective kinetoterapie
Continuă programul de recuperare cu protocol tonifiere genunchi
Exerciții de stabilizare a genunchilor fără restricții
Bandă de mers progresivă până la alergare ușoară
Obiective hidrokinetoterapie
Continuă programul de recuperare cu protocol tonifiere membre inferioare
Exerciții de stabilizare a genunchilor cu încărcare progresivă
Bicicletă activă + aquabiking
Duș subacval pe membrele inferioare (bilateral)
37
Nume: P. Nicolae
Sex: Masculin
Vârsta: 56 ani
Diagnostic:
Condrită posttraumatică condil femural intern drept
Gonartroză dreaptă cu leziune de menisc intern
Condropatie gradul IV și necroză condil femural intern
HTA E gradul II
Diabet zaharat tip II
Obezitate gradul I
Insuficiență venoasă cronică periferică
Zile de internare: 5 zile
Recomandări la externare:
Continuă kinetoterapie conform indicațiilor (prima săptămâna flexie active-pasivă până
la 50°);
Tratament cu anticoagulant până la 15 zile post-operator;
Tratament cu antibiotic antialgic, antiinflamator;
Tratament termic – pungă cu gheață;
A se evita alte traumatisme.
Obiective kinetoterapie
Exerciții de menținere a mobilității genunchilor
Exerciții progressive de tonifiere a musculaturii stabilizatoare genunchi, cu accent pe
cvadriceps drept exerciții active cu rezistență progresivă, fesier mijlociu,
ischiogambieri;
Bicicletă ergometrică
Asuplizare extensori spinali, adductori;
38
Obiective hidrokinetoterapie
După 6 săptămâni
Obiective hidrokinetoterapie
După 7 săptămâni
Obiective kinetoterapie
39
Nume: R. Anca
Sex: Feminin
Vârsta: 46 ani
Diagnostic:
Osteocondrită disecantă astragal (talus) drept
Diskinezie biliară
Obezitate gradul I
Boală venoasă cronică
Recomandări la externare:
40
Fig. 26 - Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) – R. Anca
Rezultate RMN:
8
Domul talusului (= trohlea talusului) este o suprafață articulară curbată netedă, acoperită cu cartilaj, situată pe
fața superioară a talusului și prezintă trei fețe articulare: fața superioară care se articulează cu fața articulară
inferioară a tibiei; fața maleolară medială care se articulează cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală
care se articulează cu maleola laterală a fibulei. Fracturile transcondrale a domului talusului sau fracturile
osteocondrale a domului talusului (Tipul 1) sunt fracturi a suprafeței articulare a trohleii talusului, care afectează
cartilajul și reprezintă 0,06%-0,09% din totalul traumatismelor membrului inferior. Locația caracteristică a
fragmentului fracturat este domul talar antero-lateral sau postero-medial
41
Fără leziuni ale ligamentelor: tibio-fibular anterior, posterior, talo-fibular posterior,
tibio-talar anterior, posterior, talo-calcanean, tibio-calcanean.
Leziuni fasciculare a ligamentului talo-fibular anterior, cu cantitate moderatăde lichid
în cavitatea articulară tibio-talară.
Concluzii RMN:
Fractură subcondralp dom talan, în porțiunea internă;
Tenosinovită9 tibial posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung al degetelor;
Leziuni fasciculare ligament tibio-fibular anterior;
Bursită moderată tibio-talară.
9
Tenosinovitele implică inflamația tendonului și a tecii acestuia.
42
Radiografie gleznă dreaptă post-operator
43
Fig. 29 Radiografie gleznă dreaptă – R. Anca
44
După 5 săptămâni de imobilizare în aparat ghipsat, se începe hidrokinetoterapia o
săptămână.
Obiective hidrokinetoterapie
Obiective kinetoterapie
45
Obiective hidrokinetoterapie
Obiective kinetoterapie
46
Nume: D. Irina
Sex: Feminin
Vârsta: 42 ani
Diagnostic:
Osteocondrită disecantă umăr intern astragal stâng
HTA grad III
Recomandări la externare:
După 3 săptămâni
Obiective kinetoterapie
10
menținerea membrul afectat ridicat, mai sus de nivelul inimii. Pentru aceasta se folosesc de perne sau
alte suporturi. Pozitia ridicata a membrului permite sangelui sa circule mai usor catre inimă.
47
Obiective hidrokinetoterapie
Obiective kinetoterapie
Obiective hidrokinetoterapie
Exerciții de mers;
Mobilizări ușoare gleznă stângă și picior stâng pe toate planurile de mișcare ușor pe
dorsiflexie;
Asuplizare tendon Achilian stâng;
Exerciții de tonifiere progresivă a musculaturii stabilizatoare gleznă stângă și a
mușchilor cvadriceps, fesier mijlociu bilateral;
Exerciții de propriocepție;
11
Companie finlandeză HUR OY de aparatură pentru exerciții cu rezistență pe bază de aer comprimat.
48
Bicicletă activă + Aquabiking;
Jet subacval general.
Obiective kinetoterapie
Obiective hidrokinetoterapie
Exerciții de mers;
Mobilizări gleznă stângă și picior stâng pe toate planurile de mișcare;
Asuplizare tendon Achilian stâng;
Exerciții de tonifiere progresivă a musculaturii membrelor inferioare bilateral;
Exerciții de propriocepție;
Aquabiking + bicicletă activă;
Jet subacval general.
49
3.2.1 Exerciții hidrokinetice
- Mers normal , cu fața și cu spatele (cu dispozitiv flotant, progresiv, liber, cu greutăți la
glezne și cu labe de înot – ușoare, medii, grele);
50
Bicicleta subacvală activă (liberă)
Bicicleta activă are mai multe poziții de abordare, unde evident lucrează alături de
mușchii membrelor inferioare și alte grupe musculare în funcție de poziția abordată. Aceasta
poate să fie efectuată cu priză a membrelor superioare direct la bara de pe marginea bazinului
(fig. 31) , poate să fie efectuată din plutire, în șezut pe o baghetă (fig. 32) dar și din plutire în
decubit ventral, dorsal sau lateral.
51
Fig. 32 – Bicicletă activă (Cioranu Andrei – O.C.H)
52
După cum putem observa în imagine (fig 33), se efecturează flexie de șold și de genunchi
(se poate efectua și dorsiflexie pentru cei cu operații la gleznă), apoi rotație externă de șold cu
flexie de genunchi și se continuă cu extensie de șold si de genunchi (asemenea, se poate efectua
flexie plantară), revenindu-se apoi în poziția inițială bipedă.
Din poziție bipedă, se execută abducție de șold cu genunchiul în extensie și extensie sau
flexie plantară. Se revine cu membrul inferior (adducție) și se depășește linia mediană prin fața
membrul inferior de sprijin. Se execută iar mișcarea de abducție cu dorsiflexie sau flexie
plantară și întoarcerea se face de data asta prin spatele piciorului de sprijin.
53
Exerciții de tonifiere a membrelor inferioare cu rezistență
Exercițiul este simplu: se execută flexie de șold și de geunchi apoi se revine la poziția inițială
bipedă. Membrul de sprijin stă mereu în extensie, iar greutatea (dispozitivul flotant) cu cât are
mai multe conectoare (greutăți) cu atât crește rezistența mișcării de apăsare.
Poziția inițială este cu ambele picioare pe sol în extensie. Membrul inferior care are
greutatea poziționată pe talpă se ridică înainte cu genunchiul (de preferat și degetele) în extensie,
apoi se revine înapoi în poziția inițială cu ajutorul mușchilor ischiogambieri.
54
Exerciții izometrice de tonifiere mușchilor stabilizatori ai genunchiului
Poziția inițială este din decubit dorsal, cu sprijin cervical pe bara de pe marginea
bazinului și membrele inferioare în zona călcâielor stau pe o baghetă. Se execută ridicarea
membrului inferior vizat din apă (flexie de șold) cu dorsiflexie sau flexie plantară (alternativ).
Se stă în tensiune de la 20 de secunde până la 2 minute (progresiv).
Din ortostatism, membrul vizat este în flexie de șold și de genunchi la 90° fiecare,
bagheta se ține pe vărful falangelor și se efectuează flexie plantară apoi dorsiflexie.
55
Exerciții de tonifiere a musculaturii membrelor inferioare
Se execută ”forfecări”
ale membrelor inferioare
cu dorsiflexie sau flexie
plantară (alternând) dar
genunchii sunt mereu în
extensie.
Când progresăm, se
adaugă greutăți sau labe
de înot pentru
îngreunarea mișcării.
De asemenea se pot
efectua și flexii de
genunchi și de șold din
aceiași poziție.
56
Exerciții de tonifiere a musculaturii abdominale și asuplizare a ischiogambierilor
Cu priza din falangele de la picioare la bara, spatele întins la orizontală din plutire
(decubit dorsal) și membrele inferioare întinse, se execută flexie de coloană (lombară dar se
poate executa concomiten și flexie cervicală) membrele inferioare rămânând în extensie de
genunchi pe tot parcursul mișcării (așa se face stretching și pe tendonul Achilian). Se mai poate
executa concomitent cu flexia de coloană și o rotație (lombară) laterală, însă pentru cei sănătoși
sau fără afecțiuni ale coloanei/discurilor intervertebrale.
De asemenea se poate executa din aceiași poziție inițială, și flexii de șold și de genunchi,
forțând astfel gradele restante în genunchi, fiind ușor de efectuat datorită lipsei rezistenței.
57
Exerciții de mobilizare activă a gleznei (progresiv)
Din șezut pe o suprafață plană imersată, genunchii în extensie stau întinși pe plan
orizontal, se execută mișcările libere de inversie și eversie. Pentru îngreunarea mișcării se leagă
cele două vârfuri cu un elastic de înot sau un elastic TheraBand12 .
12
Cu o prezență de peste 30 de ani pe piața de specialitate, produsele Thera-Band® sunt reprezentantul de bază
al exercițiilor progresive. Când un nivel al programului de reabilitare sau de antrenament este parcurs cu succes,
pacienții pot trece ușor la următorul nivel de rezistență, în funcție de capacitățile individuale a fiecăruia.
58
Exerciții de mobilizare activă a gleznei (progresiv)
Din șezut pe o suprafață plană imersată, piciorul de sprijin stă în extensie pe plan
orizontal iar membrul vizat este în flexie de șold și genunchi. Se execută dorsiflexie, ridicându-
se vârful degetului de pe sol și flexie plantară, ridicându-se călcâiul de pe sol. Exemplificarea
flexiei plantare din imagine este un stadiu mai avansat al exercițiului, glezna purtând o mare
greutate din cauza ridicării corpului din poziția de șezut.
59
Exerciții de mobilizare activă a gleznei (echilibru și propriocepție)
60
Exerciții de echilibru / propriocepție (tonifiere a membrelor inferioare)
61
Exerciții de echilibru și propriocepție
Din ortostatism, membrele inferioare depărtate lateral (în abducție) în plan frontal, stau
pe două trepte înclinate. Se execută o săritură verticală și un impuls de rotație la 180° și se
aterizează cu tălpile pe treptele opuse precedent. Inițial se poate executa mișcarea mai lent, cu
ajutorul unei baghete care să ridice marea parte a greutății corpului.
Din ortostatism, membrele inferioare depărtate în plan sagital (unul în flexie celălalt în
extensie de șold) într-o usoasă fandare. Se execută o săritură verticală, timp în care se schimbă
membrele inferioare de pe o treaptă pe cealaltă. Inițial se poate executa mișcarea mai lent, cu
ajutorul unei baghete care să ridice marea parte a greutății corpului.
62
Mobilizări pasive de patelă
Cu membrul inferior
operat imersat, întins la
orizontală și ușor flectat
(10°-30°).
Inițial se execută
deasupra și dedesubtul
patelei cu câte un deget
presiune de câteva
secunde, progresiv,
pentru elasticizarea
țesuturilor învecinate și
verificarea durerii din
zonă.
Apoi se mobilizează
rotula în sus cu ajutorul
degetului mare și se
mobilizează în jos cu
ajutorul inelarului și
degetului mic,
mișcările fiind făcute
ușor, progresiv.
63
Mobilizări pasive de genunchi
Pacientul este poziționat orizontal din plutire (decubit dorsal), cu zona cervicală
sprijinită pe bara de pe marginea bazinului, și cu priza membrelor superioare pe aceiași bară în
laterale. Membrul inferior sănătos stă în extensie pe o baghetă care îl susține iar membrul operat
este susținut și manevrat/manipulat de către terapeut.
64
3.3 Metode de cercetare
Am utilizat două teste pre-operator, (VAS și AOFAS) la o luna, la 3 luni și pentru cei
care au ajuns și la 6 luni prin metoda interviului, însă cercetarea rămâne una transversală (pe o
perioada scurta de timp si arata starea de moment a lucrului cercetat) deși se vrea să fie
longitudinală (care se efectueaza pe o perioada mai lungă de timp, poate evidentia evolutia
lucrului cercetat).
65
Funcția (50 puncte)
Limitări ale activității, cerințe de sprijin
Nu există limitări, nici un sprijin .................................................................................. 10
Nici o limitare a activităților zilnice, limitarea activităților recreative, fără sprijin ...... 7
Limitarea activităților recreative și de zi cu zi, cârjă ..................................................... 4
Limitarea severă a activităților de zi cu zi și de agrement, cârje, scaune cu rotile,
orteză…………………………………………………………………………………...0
Suprafețe de mers
Nici o dificultate pe orice suprafață ................................................................... 5
Unele dificultăți pe teren accidentat, trepte, rampe, scări .................................. 3
Dificultate severă pe teren accidentat, trepte, pante, scari ................................. 0
Anomalii în mers
Nici una, ușoară ............................... 8
Evidentã ............................................4
Marcat .............................................. 0
Restricție normală sau ușoară (30 ° sau mai mare și la genunchi 120° >) ............... 8
Restricție moderată (15 ° -29 ° și la genunchi 70° - 90°) ......................................... 4
Restricție severă (mai puțin de 150) ......................................................................... 0
66
Stabilitatea Gleznă-retropicior sau genunchi (anteroposterioara, varus-valgus)
Stabil .............................................. 8
Categoric instabil ........................... 0
SAV
SAV 1 1 1 1
67
0 = NU pot executa
0 – 25 abilitate inițială
25 – 50 abilitate în curs de dezvoltare
50 = am abilitatea să …
50 – 75 – abilitate competentă
75 – 100 – expert
100 = execuție perfectă (de obicei nici înainte nu puteau executa perfect)
Fig. 49 - Scheletul piciorului, fața dorsală (Sobotta's Atlas and Text-book of Human Anatomy 1909).
68
Fig. 50 -Pudendal Neuralgia and Lower Extremity (Feet) Biomechanics - 2011, Glasgow, Scotland
(tradus)
69
Fig. 52 -Pudendal Neuralgia and Lower Extremity (Feet) Biomechanics - 2011, Glasgow, Scotland
(tradus)
70
Fig. 54 – sursa: http://columnavertebral.net/genu-varo-piernas-arqueadas/ (tradus)
71
În imaginea alăturată (fig 56) avem
exemplificare gradele normale de dorsiflexie și
flexie plantară, însă nu toți oamenii sunt
capabili, chiar și cu membrele inferioare
sănătoase, să ajunga la amplitudinea maximă de
mișcare în articulația gleznei.
72
CAPITOLUL IV
4.1 Rezultatele și interpretarea lor
1. B. Marian
B. Marian - V.A.S.
90
85
80
75 75
70 70
60
50 50 50 Mersul
Urcatul treptelor
40
Coborâtul treptelor
30
25
20
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP 6 LUNI POST-OP
73
Întrebări Pre-operator La o lună post-op La 3 luni post-op
Durere (0-40) 20 20 30
Funcția (0-50)
Limitări în activități 7 4 10
Distanța maximă de mers 4 0 5
pe jos
Suprafețe de mers 3 0 3
Anomalii în mers 4 4 8
Mișcare sagitală 8 4 8
Mișcarea retropiciorului 6 6 6
8 8 8
Stabilitatea
8 10 10
Aliniament
TOTAL 68 56 88
B. Marian - AOFAS
60
50
48
40 40
Durere (0-40)
30 30
Funcția (0-50)
26
Aliniament
20 20 20
10 10 10
8
0
PRE-OPERATOR LA O LUNĂ POST-OP LA 3 LUNI POST-OP
74
2. D. Cornel
D. Cornel - V.A.S
80
75
70 70
65
60
55
50 50
Mersul
40
Urcatul treptelor
Coborâtul treptelor
30
20
15
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP
75
Întrebări Pre-operator La 1 lună post-op La 3 luni post-op
Durere (0-40) 30 20 40
Funcția (0-50)
Limitări în activități 7 4 7
Distanța maximă de mers 5 0 5
pe jos
Suprafețe de mers 3 5 3
Anomalii în mers 8 4 8
Mișcare sagitală 8 4 8
Mișcarea retropiciorului 6 6 6
8 8 8
Stabilitatea
8 8 8
Aliniament
TOTAL 83 59 93
D. Cornel -AOFAS
50
45 45 45
40 40
35
30 30 31
Durere (0-40)
25
Funcția (0-50)
20 20 Aliniament
15
10
8 8 8
5
0
PRE-OPERATOR LA 1 LUNĂ POST-OP LA 3 LUNI POST-OP
76
3. P. Nicolae
P. Nicolae - V.A.S
90
80 80
75
70
60 60 60
50 50 50 Mersul
Urcatul treptelor
40 40
Coborâtul treptelor
30
25
20
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP 6 LUNI POST-OP
77
Întrebări Pre-operator La 3 luni post-op La 6 luni post-op
Durere (0-40) 20 30 40
Funcția (0-50)
Limitări în activități 7 7 10
Distanța maximă de mers 4 5 5
pe jos
Suprafețe de mers 3 0 3
Anomalii în mers 4 4 8
Mișcare sagitală 8 8 8
Mișcarea retropiciorului 6 6 6
8 8 8
Stabilitatea
8 8 8
Aliniament
TOTAL 68 76 96
P. Nicolae - AOFAS
60
50
48
40 40 40
38
Durere (0-40)
30 30
Funcția (0-50)
Aliniament
20 20
10
8 8 8
0
PRE-OPERATOR LA 3 LUNI POST-OP LA 6 LUNI POST-OP
78
4. R. Anca
R. Anca- V.A.S
80
75
70
60
50 50 50
Mersul
40
Urcatul treptelor
30 Coborâtul treptelor
20
15 15
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP
79
Întrebări Pre-operator La o lună post-op La 3 luni post-op
Durere (0-40) 20 30 40
Funcția (0-50)
Limitări în activități 4 0 4
Distanța maximă de mers 5 0 2
pe jos
Suprafețe de mers 0 0 3
Anomalii în mers 0 0 4
Mișcare sagitală 4 4 8
Mișcarea retropiciorului 0 0 3
0 8 8
Stabilitatea
10 10 10
Aliniament
TOTAL 43 52 82
R. Anca - AOFAS
45
40 40
35
32
30 30
25 Durere (0-40)
Funcția (0-50)
20 20
Aliniament
15
13
12
10 10 10 10
0
PRE-OPERATOR LA O LUNĂ POST-OP LA 3 LUNI POST-OP
80
5. D. Irina
D. Irina - V.A.S
80
75
70
65
60 60
50 50 50
Mersul
40 40
Urcatul treptelor
30 Coborâtul treptelor
25
20
15
10
0 0
PRE-OPERATOR 1 LUNĂ POST-OP 3 LUNI POST-OP 6 LUNI POST-OP
81
Întrebări Pre-operator La 3 luni post-op La 6 luni post-op
Durere (0-40) 20 40 40
Funcția (0-50)
Limitări în activități 7 4 7
Distanța maximă de mers 5 4 5
pe jos
Suprafețe de mers 0 3 5
Anomalii în mers 0 4 8
Mișcare sagitală 4 4 8
Mișcarea retropiciorului 3 3 6
0 0 8
Stabilitatea
8 8 10
Aliniament
TOTAL 47 70 95
D. Irina - AOFAS
50
47
45
40 40 40
35
30
Durere (0-40)
25
Funcția (0-50)
22
20 20 Aliniament
19
15
10 10
8 8
5
0
1 2 3
82
CONCLUZII
Pacienții au prezentat evoluții clare, clinice dar și empirice, evidente, din stadiul pre-
operator până în stadiile actuale (3-6 luni post-operator), ceea ce ne dă un mare semnal
încurajator pentru acest tip de operație și pentru protocoalele de recuperare utilizate. Nu a fost
înregistrat nici un eșec sau respingere a implantului (doar câteva stări febrile în prima săptămână
post-operator la D.Cornel), având în vedere afecțiunile asociate ale pacienților sau chiar
intervențiile chirurgicale asociate cu acest implant (ligamentoplastii, șuruburi, etc.).
Pentru mulți pacienți, durerea cartilajului uzat (în special al genunchiului) si atritra îi
șubrezesc si îi împiedică să-și desfășoare activitățile zilnice. Cele 5 tratamente examinate promit
să crească calitatea vieții permițându-le să meargă fără dureri și să se reîntoarcă la viețile lor
cotidiene. Alegerea tratamentelor este una complexă și este cel mai bine facută cu ajutorul unui
medic specialist. Acesta va fi capabil să ofere informații pentru condiția specifică a pacientului
și să ajute pacientul să își cântarească opțiunile (ex. proteză de genunchi/șold).
83
BIBLIOGRAFIE
1. Kitaoka HB, Alexander IJ, Adelaar RS, Nunley JA, Myerson MS, Sanders M. Clinical
rating systems for the ankle-hindfoot, mid-foot, hallux and lesser toes. Foot Ankle Int.
1994; 15:135-49.;
2. Guillemin F, Bombardier C, Beaton D. Cross-cultural adaptation of health-related
quality of life measures: Literature review and proposed guidelines. J Clin Epidemiol.
1993; 46:1417-32;
3. Guillemin F. Cross cultural adaptation and validation of health status measures. Scand
J Rheumatol. 1995; 24:61-3;
4. Guyatt GH. A taxonomy of health status instruments. J Rheumatol. 1995; 22:1188-90;
5. Rodrigues C., Masiero D., Mizusaki J., Mizusaki Imoto A., Peccin S. ,Cohen M., -
TRANSLATION, CULTURAL ADAPTATION AND VALIDATION OF THE
“AMERICAN ORTHOPAEDIC FOOT AND ANKLE SOCIETY’S (AOFAS)
ANKLE-HINDFOOT SCALE, ACTA ORTOP BRAS 16 (2:107-111, 2008);
6. Baciu C. Anatomie funcțională și biomecanică, Ed. Sport-Turism, Buc.1977;
7. Baciu C., Aparatul Locomotor, Ed. Med. București,1981;
8. Baciu, C. - Anatomia funcțională a aparatului locomotor, Ed. Stadion, București, 1972;
9. Brătucu, L.S. - Anatomie funcțională, vol.I-III, Ed. UBB Cluj-Napoca, 1994;
10. Cordun, Mariana - Kinetologie medicală, Ed. AXA, București, 1999;
11. Diaconescu, N., Veleanu, C., Klepp, H.J. Coloana vertebrală, Ed. Medicală, București,
1977;
12. Dumaulin, I., Bisschop, G., Petit, B., Rijn, Ch. Dossier de kinesiologie et biomecanique,
Ed. Masson, Paris, 1991;
13. Enoka, R. - Kinesiology, Human Kinetics, 1994;
14. Gardner, D.L. - The nature and cause osteoarthosis, Br. Med.I, 1983, 286, 418-423.
15. Goubel, Fr. - Biomécanique, Ed. Masson, Paris, 1998;
16. Gerry, Carr - Mecanics of sport, Human Kinetics, 1997;
84
17. Baumgarten, M., R. D. Bloembaum, S. D. K. Ross, P. Campbell, and A. Sarmiento,
"Normal Human Synovial Fluid: Osmolality and Exercise-Induced Changes." The
Journal of Bone and Joint Surgery - American Edition, vol. 67-A, no. 9 (1985), pp. 1336-
1339;
18. Bobic, V., and J. Noble, "Articular Cartilage-To Repair or Not to Repair." The Journal
of Bone and Joint Surgery - British Edition, vol. 82-B, no. 2 (2000), pp. 165-166;
19. Buckwalter, J. A., "Cartilage Researchers Tell Progress: Technologies Hold Promise,
But Caution is Urged." The American Academy of Orthopaedic Surgeons Bulletin, vol.
44, no. 2 (1996): http://www.aaos.org/wordhtml/bulletin/april96/sympos.htm [17 June
2001];
20. "Synvisc:Hylan G-F 20," : (Philadelphia, Pennsylvania: Wyeth-Ayerst Pharmaceuticals,
4 October 2000) http://www.wyeth.com/products/pi/synvisc_pi.pdf [17 June 2001];
21. Unsworth, A. "Tribology of Human and Artificial Joints." Proceedings of the Institution
of Mechanical Engineers, Part H: Journal of Engineering in Medicine, vol. 205, no. 3
(1991), pp. 163-172;
22. Urban, R. M., J. J. Jacobs, M. J. Tomlinson, J. Gavrilovic, J. Black, and M. Peoc'h,
"Dissemination of Wear Particles to the Liver, Spleen, and Abdominal Lymph Nodes of
Patients with Hip or Knee Replacement." Journal of Bone and Joint Surgery - American
Edition, vol. 82-A, no. 4 (2000), pp. 457-477;
23. Vanderby, R. Jr., associate professor of surgery and mechanical engineering at the
University of Wisconsin-Madison Clinical Science Center (Madison, Wisconsin: 29
March 2001), interview;
24. Vijayan S, Bentley G. Combined autologous chondrocyte implantation (ACI) with
supra-condylar femoral varus osteotomy, following lateral growth-plate damage in an
adolescent knee: 8-year follow-up. Sports Med Arthrosc Rehabil Ther Technol Mar 18
2011;3:5;
25. Ronga M, Grassi FA, Manelli A, Bulgheroni P. Tissue engineering techniques for the
treatment of a complex knee injury. Arthroscopy May 2006;22(5):576.e1–3;
26. Shirazi R, Shirazi-Adl A. Computational biomechanics of articular cartilage of human
knee joint: effect of osteochondral defects. J Biomech 2009;42(15): 2458–65;
85
27. Fin-Ceramica Faenza S.p.A Brochure., Production facilities: Via Ravegnana, 186 -
48018, Faenza (RA), Italy - www.finceramica.it;
28. Thépaut-Mathieu, C. . Biomecanics X-A, Human Kinetics, Champaing, Illinois, 1987
29. Robacki, R. . Anatomie func]ională, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1986.
30. Probleme special ale bolnavului cu T.V.M : http://www.prostemcell.org/afectiuni-și-
disfunctii/problemele-de-sanatate-ale-femeilor-cu-tvm.html;
31. Alcătuirea scheletului și rolul său : http://elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/
lectie_12/scheletul_alcatuire_și_rol.html
32. Joint care : http://www.arthmender.com/joint_care.htm (2011);
33. Sistemul osos : http://vescalilia.blogspot.ro/2015/05/sistemul-osos.html (2015);
34. Core, M.,The classification of cartilage lesions :
http://www.ossurwebshop.co.uk/blog/the-classification-of-cartilage-lesions (2016);
35. Drăgulin, O., Sistemul osos : http://anatomie.romedic.ro/sistemul-osos (2016);
36. Solyom, A., Leziunile de cartilaj în articulația genunchiului :
http://www.artroscopiegenunchi.ro/tratamente/leziunile-de-cartilaj-articulatia-
genunchiului (2014);
37. Codreanu, I., Leziunea de cartilaj – condropatia:
http://dr.codorean.ro/afectiuni/afectiuni-genunchi/leziune-de-cartilaj-condropatia/
(2016);
38. Correlation of the AOFAS scores with a generic health QUALY score in foot and ankle
surgery : http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17475146 (2007);
39. Dr. Andrei I., B., - Tratamentul leziunilor cartilaginoase, FEB 2013:
http://www.lectiadeortopedie.ro/;
40. Tissue review - https://dr-small-anatomy.wikispaces.com/Tissues+Review (2012).
41. Fitness și reabilitare - http://theraband.procardia.ro/
42. Smets, Myriam - DE VOET Bouw en functie van de gewrichten van de voet -
http://slideplayer.nl/
86