Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Filipeni PDF
Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Filipeni PDF
SAD
lOAN CHRISOSrOM
Archiepis copul Constantinopolei
DE
BUCURESCI
Atelierele de arte grafice I. V. SOCECU, Strada BerzeI, No. 59
1903.
VIATA $1 ACTIVITATEA
CeluT intru Stintr Parintelui nostru
lOAN GHRISOSTOM
ARCHIEPISCOPUl CONSTANTINOPOlEI (347-407)
terpretand cuT.otu1 gref?it pr€dicele sale, cum f?i viata lUI' Arcadie, acesta sub presiunea imp1iratese'i Eudoxia a apro-
ascetica. bat-o, f?i a ordouat exilarea sfintuluL Darl1 deabea plecase
. . Theofil al Alexandrie! ura jnca de la inceput pe Sf. sfintul din Constantinopole, ~i populatia spl:\,imantat1!. de un
Chnsostom, pe deoparte fUnd-ca i s'e contrariase planurile eutremur mare, a alergat cu mic eu mare 1a pa1atul imp1!.-
sale, de a pune pe tronul ConstantinopoleY pe un monach. ' rMese, !}i cu lacrimile in ochI s'a rugat de imp1!.ratul ca sa
a1 seu Isidor, earli pe de alta, f?i care se crede a fi fost mo. poronciascl1 afi adus inapol Sf. Chrisostom. lmparatul a
tivul principal de ur~, ca sfintul Chrisostom iI intunecase remas forte inca ntat cli s'a ivit un asemenea motiv Rpre a
cu desaverf?ire faima ee se impra~tiase despre densul, ea de' putea ordona re'nt6rcerea Sfintulu'i, maY ales ca se temea
u.n orator bun. Pe langa acestea apoJ, nu putin a contribuit de vre-o resc61a a populatiei din Constantinopole.
f?l faptul, ca Sf. Chrisostom a primit in Constantinopole pe In urma ordinului impl1ratesc, Sf. Chrisostom s'a re'ntors
Ore·carl monachi alungatI din Egipet de Theofil, ~i Ii·a as· inapoI in Constantinopole, unde a fo st primit in triumf de
cultat plangerea lor contra Patriarchulul de Alexandria asa pastoriW sel, earl1 Sinodul constituit diu 70 episcop'l a anulat
crt i~tervenirea ~f. C~risostom pentru 3ce§tI monachI, a' fost hotarirea necanonica luaU! de asa disul Sinod din Chalcedon.
conslderatll de lheofil ca un amestec al Patriarchulul de Dara n·a treeut mult timp, ~i vijelia ce se credea con-
Constantinopole in diocesa sa. tenitl1. a isbucnit cu mal mare furie. Dinaintea bisericel Sf.
o IlI!pa~ateasa Eudoxia ura pe Sf. Chrisostom, din cam'a Sofia se pusese statuea imparatese'lEudoxia, eu a caria
crt III _dl~ent~le sale predi~! c~mb~t~a luxul ~i pod6be1e fe. inaugurare se dedese cateva serMr! populare. Faptulacesta
meef?cJ, m tlmp ce saracll l;ll cel InfirmI nu aveau hrana a fost lu at de Sf. ChriRostom -!}i cu drept cuvent - ca 0
(IilniclL Dal:a aceste dojane parinte~cf, imparllteasa Ie credea ofens a. adusa biserieeJ, f?i de aceia I-a comMent cu t6ta pu-
ca (lIse mal mult la adresa sa. terea prin predicele sale, pentru care imprtrateasa infuriatll,
Eutropiu ura pe Sf. Pllrinte pentru cM contraria tot· a inceput din nou sl1 tese intrigI contra Sfintului, i?i sa. pre-
deuna planurile lu! cele tiranict'. gatiasca convocarea un.uI Sinod pentru catberisirea luI. Afland
De aiel apoi.a__ urmat coalitia impllrl1teseI Eudoxia cu despre acestea Sflntul, nu s'a infrico ~at~i nieI nu a cedat
T~eofil al Aje~and~ieI, .~i cu alti ·0a~i·vi:l. epigcopl np.multamit l ,. de loc, ci intr'una din (lile inca a pronun~at aeel celebru
pnn~r.e care f?1 Eplfame al CypruluI, contra Sf. Chrisostom, discurs, in biseric~, al c!'lruia exord incepe cu aceste cuvinte :
(;Oahtle care a aaus caderea lui din tronul Patriarchal, ~i n Eari:\~l Erodiada se infuriaz:1, ear:1§l se tulbura, eara~l
care tot·odata compuneuna din paginile cele mal triste ale j6ca, eari1§l cere a avea pe tipsie capul IUl loan ((.
istorie'i: bisericer;;cl. Cu acesta oeasie se vede cum intrj O'a si, Acesta incll. mal mult a intll ritat mania impl1rl'l,te~ e'l Eudoxia,
minciuna au triu:nfat, spre necinstea celor ce au Hlcut ~s de femee plinade vanitate ~i de ambitiune, jnaintea caria jm-
ele, earl:). adeverul r;;i dreptatea au fost batjocorite si clUcate' pl1ratul Arcadie era lipsit de orl-ee voin~a.
in pici6re! .
Nu dupa mult timp s'au adunat in Constantinopole un
Cu acest stigmat pe frunte a inferat biserica crestinll. numer 6re-care de episcopl din Siria!}i din Asia·mica, dupl1
incl:\, d~ pe. atunel, pe Theofil al Alexandrief, pe imparateasa ordinul imparatesc. A fost invitat ~i Theofil al Alexandrie'l,
EudoxIa, ~I pe to~r ace! ce au contribuit Ja comiterea acester dara acesta a refusat sa vina, de tema ca sa nu patasca
nedreptl1V, f?i cu densul vor remlinea panl:\, la sfarsitu1 vea- ca in randul trecut, cand a scapat prin fuga numaI de rna·
curilor! .
nia poporulul' iritat ~i infuriat contra sa, rentru intrigile r,e
Ve1end Theofil cl:\, in Constantinopole nu va putea face ~eseaasupra Sf. Chrisostorn. Tot! aceT episcopI adunati in
nimic, de 6re ce Sf. Chrisostom avea pe langli densul un, Sinod, au luat in cercetare acusatiunea ce se aducea de asta·
numer de vr'o patru·(led de episcopT, a plecat din Constan- data Sf. Chrisostom, crt de si eatherisit de catra Sinodul din
tinopole impreuna. cu partisaniI sel, 30 la numer si s~a con- Chalcedon, totu!}I el fiind rechemat din exil cu ordin Impl1ratesc,
stituit in Sinod in una din suburbiile Chalcedon~hil numita nu a ereQut de cuviinta de a al?tepta hotarirea SinoduluJ,
Dris, ~i pe basa unor acusatiunI nedrepte l·a cond~mnat in ci cu de 1a sine putere s'a reinstalat pe tronul Patriarchal
lipsll. la catherisire.
§i serve~ce cele re1igi6sfl contra can6neIor, La t6te aceste
o astfeliu de sentintl1 nedrept1!. fUnd supusa imparatulu}. acusatiun1 respund din partea PatriarehuluI patru·(iecl f?i dOl
VIII VIATA §I ACTIVITATEA SF. lOAN CHRISOSTOM IX
,
de e.piscopI,. cli Sinodul, diu.-,Dris nu ~ judecat legalminte pe
Patnarch, ~I cli dac~ s a Inturnat dIll exil, n'a facut-o cu ACTIVITATEA LITERARA ~I pASTORALA
de la sine putere, ci dupli ordinul imparl'ttesc ~i silit d~
p.opor, care I-a .pri.mit in triumf. DCl..r~ind,cli marea majo- a
ntate a acestm Swod era compusa din episcopil A.siei-miel SF. tHRISOSTOM.
!?i din acel a1 EgipetuluI trimi~l de Theofil, de aceia Sinodul
acesta in majoritate, sub presiunea implirateseI, a condamnat,
la catherisire pe Sf. Chrisost.om, in anul 404. In <!,iua de 16 Sec:ulul al 4·lea dupa Christos se nume~ce in general
Aprilie 404, in samblita Pa~telor pe cand Sf. loan boteza seculul de aur al bisericeI crel?tine, din causll. ell cel mat
catihumeniI in baptisteriu, a fost scos cu forta din bisericli insemnatl p1l.rin~t l?i dascall ai lumel cu care cre~tin1ltatea
de catra osta~il trimi~r inadins, eara dupa doue luni de la se mandre~ce, au strlllucit in acest secul.
acea dat~, ~de~li la .cateva qile dupli ~erb~torea Ci~cI·<!ecimej Vasilie cel Mare, Grigorie Nazianzul, Grigorie Nisis
a fost tnmls m eXll la un sat dill ASJa-Mleli, numlt Cucusos. A.thanasie al Alexandriel, A mbrosie al MediolanuluI, Augustin' .
Aprope treI anI a stat Sf. Chrisostom in acestsat, sub paza Fericitul Ieronim, ~i al~il multI, sunt negrel?it ca nil?ce lu~
osta~il?r,. in caTe timp numa! con~ciinta de nevinovl1tia sa,
celirI stralucitori peoriiontlll intelectual al bisericeI cre~tine,
cum ~I _slmp~tIa tuturor personelor de va\6re~ipiose, eu care v?r ~trlHuci in yeQIin decursul seculilor, spre slava
eare el wtretmea 0 vIe corespondenta, il imputerniciau in Ma.ntUltOl'luluI nostru lsus Christos ~i a bisericer intemeiate
aeea lupta grozava. Daril reutatea prigonitorilor sel nu s'a de densul, - inse in frimtea tuturor acestora iocul de onor<>
marginit numal aiel, ci du pit staruiiill"?Cl'mparrlteselEudoxia se c~vine Sf. loan Archiep,isco pul ConstantinopoleI, pe care
imparatul Arcadie a dat. 0 noua poronc!l, dea . fi :stramutat crel?tmatatea intreaga, jriledi~t dopa incetarea lUI din viata,
loeul de exil\a locul numit Pitiunda din Caucas, in apro-
pierea SevastopoleL Trel lunI de-arindul a caHi.tofit Sfintul 'I-a proclamat de dascal ecume nic, eel mal mare lumt-
sub paza osta~i1or, in care tim'p ~\durile celetropicale de ni:ltoriu al lume], stalpul bisericel, lumina adeverulul,
pe acolo, salt l?i alte intemperil, H slabise Intr'atata incat tram bi~a I ul Christo~;proroc ~i vorbitoriu al talnilor
c~nrl (;1, ajuns in cetateaComana, a caqut la pat. Peste nopte luI Dumne~eu, Theoforul loan, Chrisostomul loan',
i s:a infatif;lat Martirul Basilisc ale cafuia moste erau acolo voind prin 'aces ta de a il1vedera marele lUI talent oratoric.
~i i-a gis: "Curaj, frate loane, ci:lel maine
'vom fi Im- ~i in adever crt SLloim Chriso"tom in privinta daruJul
preuna (I . Adoua ~i 'Sfintul ruga pe osta~l ca' srt-· t'em-ana o~'atori?, cel a.nter a fost considerat in decursul seculilOJ:,
acolo, dara osta~il ne voind a cada l'au silit a merge mal ~l DlmlC DU ne pote conving9 ca nu va fi tot el cel anteiu
departe. Dara deabia ei;1ise din cetate, ~i Sfintulu! facendu-i·se l?i in seculii urmatorl!
reu au fost nevoiti a se intorce inapoI in Comana. AicI im- Bog~tia ideilor, frumuseta, puterea l?i atractiunea sti-
ptlrta~indu.se cu sfintele .ta~.gis cele de pe urmll. cuvinte luluI, figuril e ritorice, care iV entusiasmeaza spiritul si ti-l
"',rSlavlt lUI Dumne~eu pentru tote" (~6~Cf. 'ttji estji 1rav'tCllV ridicll. in regiun! inalte, sunt in adever de 0 putere extra-
gV6%SV), dupa care ~i-a dat ob~tescul sfa.rsit, in diua de 14
ordinarl1 in tote scrierile Sf. Chrisostom.
Septembl'ie, anul 407. •. Orl pe care din scrierile lUI vel pune mana te simtI
Dupa trecerea de 31 de anI de la acesta datli, adeca captivat de la cele dinteI rinduri. Nu scil ce sll ~dmir1 mal
in anul 438 cedend rugamintelor generale, Patriarchul ProcIu mult; IntH~im ea ideilor, figurile ritorice, jocul de cuvinte pe
a adus- mo~tele Sf. Chrisostom l?i Ie-a depus in biserica Sf. unele l?curI, cuno~tin~ele lUI enciclopedice aprofundate, sau
Apostoll din Constantinopole 1). memona sa fano min~\~, de are-ce aprope fie-care idee, aprope
fie· care frasll. dm omlln!e sale, este certificatli asa (licend cu
vre·o cita~ie din Sf. Scriptura. •
I Socrat, ist.or. bis. 5. 3 pan a la fine. Sozomen, istor. bis. 8. 2
pana la fine. Isidor Pi\usiotul iili Nil in multe din epistolele lor. Fotie,
. «Limba l.uI !oan, gice Isidor Pilusiotul(Cart. II epist. 42)
Miriobiblia 25. 59. 89. 96. 172-174. 270. 273. 274. 277. Suida. Migne ~l frumuse~a ldellor, cum ~i memoria luI cea extraordinarll.
tom. 47-64. au ulmit, nu 9ic pe altif (cacI ace:>ta pote e consideratli de
x VIA~A ~I ACTIVITATEA
----------------
SF. rOAN CHRISOSTOM X[
mul~l ca Tifilucru neinsemnat), dara cp.tar pA .1t9.aniil, eel combaterea arianismuluJ, se hotarise de a ridica cu sila pe
renumit pentru eloquen~a. ~ $..c.aunele vacante de episcopi pe loan si Vasilie, ale caror
Care ~i cate anume sunt scrierile Sf. Chrisostom? caJmi'~i"~fe...sciau,.i.lldeajuns Antiochenil', ~i in carl i~I pusese
La acesta intrebare iata ce respunde Suida: <A .Jl.ll= t6ta incredereapentru combaterea arianismulnL Sim~ind de
mera t6te scrierile Sf. Chrisostom, uu e cu putin~a omuluI, aceasta loan, a propus luI Vasilie ca sa am1Lne chestiunea
ci numal lUI DumneQeu care cuno~cA totub lstoriograful cbirotonieI lor pe un timp 6re-care, spre a se g1Lndi eu rna-
Calist (istor. bis. 13, 2) spune ca a cetit mal multe mil de turitate. Dupa trecere de catv:.. timp Vasilie a fost chiro·
cuvinte de ale lUI Chrisostom, ocup<lndu·se inca din copilarie tonisit episeop al Rafanel, in timp ce loan s'a ascuns ~i a
numal cu scrierile luI. Dara de 6re·ce Calist nu e considerat fugit de chirotonie. VasiJie dupa ce a V8QUt cii prietenul
ca un critic consumat, de aceia nid nu putem pune un seu loan J'a lasat cu jllgul archieriel in g1Lt, s'a, intristat
mare temeili pe veritatea cuvintelor sale. Ceia ce lnSe se forte tare, ~i nu se jena dp, a'~J exprima nemul~amirea sa
scie in mod cert, este ca Sf. Chrisostom a fost ~i este con· in contra lUI loan. Sflntul Chrisostom ca drept resp uns la
siderat ca cel anteili scriitoriU intre parin~ii bisericel, ~i nemul~amirile lUI Vasilie a compus tractatul aeesta des pre
scrierile care ni·au remas de la densuJ, ~i de a cll.ror au- Preo~ie in forma de dialogI, in care sfintul Pariote nenlcend
tenticitate nimen! nu se mal indoje~ce, sunt atat de nume- niel 0 deosebire intre episeop ~i preot, zugrave~ce Cll colo-
r6se ~i de pre~iose, in cat ar trebui cUlva 0 via~a intreaga rpe cele mai vii ~i mai gratiose mare~ia datoriilor ~i a rri~
ca sa se ocupe numal cu ele, ~i tot nu i·ar fi deajuns, ca mejdiilor care decurg din servirea pastorala, unde se cere snflet
sa Ie pOUl medita cum se cuvine. mare ~i incercat, ca al prietenlllul sell Vasilie, pe cfind pe
Pe langa aceasta (lpol, characterlll particular . ce este el se crede nedestoinic de 0 astfellu de ioalta demnitaLe.
imprimat in tote scrierile Sf. Chrisostom, i~1 indica imediat 'Ml);rturise~ee ca a fugit de chirotonie nu pentru ca 0 dis·
daca scrierea ce 0 a! in mana apar~ine, sali nu Sf. Chi'is6~ pr:etue~ee, ci ca sa seape pe eeY ce I'au ales de critica justi.
stom, presilpunend ·· em J.W. se cuno~ce' numele autoruluT, ~i ficaM, ca au incredin~at unuY copil u~uratic 0 a~a de inalta ....
ea voe~cT a deduce ac;~tilf ·lITs1T~1 din examinarea scriereT. demnitate. 10 ajutorul jnstificariior sale aduce chiar pe Apos· . .
Si in adever, ea tote scrierile Sf. Chrisostom, fie ele tolul Pavel, care de ~i a fost ridica t p<lna la al treiJea ceriU,
dogma'tice, fie morale, fie erminil de ale Sf. Scripturl, p6rta nnde a ~i veQut lucrnrl ce nn este 810bod omnlu] a Ie grai,
ea tip particular urmatorea characteristica: nid scrierile de ~is'a faeut parta!? al tainelor lu! DumneQeu, totU!?! tre· ··
dogmatice nu sunt cmat dogmatice,. niGf- cele morale P.U tnura g<lnciindu'se la Olar~~i a ~i responsablJilatea acestul
sunt curat morale ~i lipsite de parteadogmatica, §i nic'C" ~acerdo~iU inalt. Descrie in amanun~ime datoriile episcopulu'f,
explicarile s1li erminiile lUI asupra Sf. Scripturl, nu pot fi ingrijirea ce el trebuie sa 0 aiM de pastori~ij seY, nu numa!
curat ermineutice, rara partea dogmatic~, ci t6te se presinta sufle1ie~ce, ci ~i trl1pe~ce, ispitele ce el Ie intimpina ~i pri·
sub aceste trel fe~e: dogmatica,eplfineutica, ~i moraIa. mejdiile la care esLe expus, data mal ales nu va jnvoca
De aceia ~i nOI vom impar~i scrierile Sf. Chrisostom tn tre'i charnl st. Duch, ca sa·1 intariasca I?i sus~ina in indeplinirea
catigoril principale: ]. Tractate, 2. ErminiI ~i ~. Cuvinte sfintulul sacerdo~ii1 incredin~at luI. La aUQul acestora Vasilie
a respuns cu lacramile in ochI: . Starea mea este vrednidl
sali predict oe jelit. Abea acum am putut pricepe profunditatea relelor
in care mar afundat ... Ded daca te intereseaza intru cM·
va afacerile mele, daca este penLru mine vre·o ma.ngaere
L TRACTATE intru Christos, daca aT vre·o dragoste sali complHimire
pentru mine, tinde-m} m1Lna de ajlltoriil, fa in fine tot ceia
L Tractatul despre Preotie. Sfintul loan avea un ce prin cuvent sau fapta, ar putea sa me ridice din pra-
prieten f6rte iubit inca din copilarie, anllme Vasilie. Impa- pastia In care m·a} afundat ... -
ratul arian Valent exilase pe episcopul Meletie al Antio- «Dara eil (Qice Chrisostom suri(!ind) cu ce pot . contti:
chier, Cll intentiunea de a pune in locu-l episcop arian. Po- bui, ~i cu ce pot sa te ajut in asemenea noian de da~({rl'i?
pnlatia din Antiochia remanend tara episcop, §i pentru Dara fiind·~a i~l place aceasta, curaj, prea iubite prietine!
SF. lOAN CHRISOST0M XIII
XII VIATA f'11 ACTIVITATEA
----------------
te va face sa te bucur'i de atilt libertate ca mine, pentru
In timptil cfind ti se va permite a te rep au sa de griJile lSVO- ea nid nu este cineva care sli doriascli ferieirea ta, .pe atfit
rite din acest sacerdo~itl., voiu fi IMgl'l. tine, te voili mfin- pe ca.t 0 doresc eu) (Tact; despre preotie, cost. I).
gllia, ~i nimic nu·tI va Iipsi din llate i'mi sunt cu putintl'!.··· «CMa expresiune de durere Iili de ad ever ! exclaml1
Cred in Christos care ~e _ a. _~hA~!p:a~l~~~r~..~e ~ p~8 in .froun - criticul Villemain. Aicl se gilse!?ce simplitatea lUI Orner,
tea turmei sa\e, -el1 Vel ell~tlga atll'ta cUi'a.l dlll mdephmrea sau mal bine (lis, a naturel chiar! Legea creliltinli, care se
aeestei slujbe, in citt ~i 'pe- mirie' cafe'1rl~ ·\"oiuprimejdui in pa,rea cll. se impotrivelilce simtamintfllor inime!, Ii' infiltra
acea (Ii, me vel''fWi·m i·.imfjreunl1 eu tine in vecinicile loealilurl. tocmal ceva sfint l'li curat. Tot ce este ascuns in inima unel
(Tom. 48. Migne). mume, este eontinut in aceasta umilita I?i mi/?ca,tore ruga-
Aeeasta e partea eea de pe urml1 a TractSl-Wlp:h.£l~p):B ciune, ca sl1 nu fie sa~rificat1l. de fiul sM nid chiar din causa
preotie. Darl'l. importanta aceste'i serierI residl'l. mal ales . in religiuneI» (Tableau de l'eloquence chret. au IV siecle, pag.
cartea I, unde sfintu\ Pl1rinte descrie conversatiunea ee 0 146, 147).
aavut cu muma sa, care'l ruga de a amfina hotrlrirea IUata 2. Tractatul catra Theodorcel ca<jlut. Acest
df.l ·el de a se cl1lifgl1ri. Conversatiunea aceasta este atfit de Theodor' (ennoscnt dupa aceasta sub numele de Mopsuestia),
nli~~atore,.ln cat de la primeie rindur'i flira s11 .voe~el. ti$f amic a1 Sf. loan, imbracase schim:;\. monaehala, impreuna eu
uXllple ochiI de laeram'i. "Nimic, g.iee eritieul Villemam,in densul, inse dupl1 pntin timp a lepa,dat rasa Iili s·a insurat
critica ee 0 facfl ae8stuI tractat, nl1 se pote compant cusus.: cu 0 fedora numita Ermione, faptcare a hot1l.rit pe Sf.
pinurile acesteI mume intris.tate.. Expunend tote peripetiHe; loan a'l scrie aeest tractat, prin care Sa in·cearc1l. a intorce
to.t e suparlirill) ~i tote primejdiile unel femel tinere re~l,I.s!i pe prietenill s~u Theodor din descurajarea la care ajunsese
vrlduva in mijlocul lurnei, in slabiciunea sexulul Iili aeta.teJ fiind must-rat de cuget pentru fapta .8aver~itli, ~i·l incnra-
.sale, .~iee fiuluI sM: ".In toteacestev n~noro::irl II? ~ut.in!i jaza cu diferite exemple din Sf. Scriptura, unde ominl pecato~l
'mfingaere mi·aa~us .~l faptul de at~. ,,\-l~ea lllcontmnn. tat~ mal 'nainte, au ajuns prin pocaintl'!.la cea mal inalta per-
ta;~i a pastra vle ..lmagmea tatalUlv teu,. cu caresea-men.! fectiuneulOrall1. La urma arata de~arta.Ciiunea acestel viet),
foarte bine. · Pentm aceasta . tocmal, chwr pe efinderal l?i cat de primejdios este de a se uita . eipeva indlirM, dupa
prunc ~i , Ali~.....!)u pnteal gfingl:ini bine, cand mal. aleE ce odataa fost pus mfina pe plug. '(Tom. 47).
copii!' inc:totli pe nascatoriI lor, tu mi-aI adus muM. XIlfi!1' 3. Despre feciorie. Mal 'nteiu Sf. Chrisostom combate
gaere ... Decl in schim bul tnturor acestora, itl cer o. svlDgur~ pe ereticiJ, carl fugiau de casatorie, ca ceva necurat, ~i-I
~ratie: sl'!. nn me la~1 vMnv!i. de a. doua-or~, ~I mCI f;!i.;.a demasca ca mar rei de cat IudeH, ba chiar .~i de cfit ethniciI.
prin(li din noil doliul ce deja se stlD~e~~, CI a~teapta stJr· Apol explicfind pasaju\ 2() din I Corinth. cap. ';' «ell, bine
~itul meil. CeItiner! au. sp~ran~~. Ji.e va ~J~nge la b~trMei;{ este omnlu! a~a sa fio» arata superiorit.atea feciorie'i, ~i in-
adfincJ darli nOl cel deja imbatrfillltl, mmlc nn mal a~tep ceputul cl1sll.torieI, resolvfind in acela!?l timp ~i 'obiectiunea
tam 'de cM mort.ea! DecI, dupa ce me vei pune ir ce soar plltea face, cl1 adeca s-ar nimici lumea daea omini'i
parn'ent, ~i osele mele Ie vel amesteca cn ale tat!tlul teD.. nn soar insura. Dupli ce apol dl1 insemnMatea cilvenitli celor
fa c1l.1Moril ca.t de departate, umblli pe marea Or! cfit ve insmatr, ~iarata diferitele greutatr ~i lupte prin care trece
voi cad atnlld nu va fi nimenI care sl'l. te impedice. lotn cel ce petrece in feciorie, .conclude la: ' urml1, ca, fecioria
ca.t'timp InSe respir, sufere a triH pe la.nga lDine! Nu su e mal dfl preferat, ata.t pentru viatapresentli .cM ~i pen·
para . pe Dumneqeu f?i nu aduee asupr!i.·mI ata.tea_ re~e, cac tru cea vii tore. (Tom. 48).
nu te·am nedreptatit cu nimic! Dacl'!. aI a me lD~lDovlit 4. Catra 0 vaduva tinara ~i despre monandrie
cu ceva dadl te silesc de a adaoge ceva la proprule talE (a avea un singur blirbat), scriere compusa llin 13 paragrafe.
ocupati~n'i, nu te uita nid la legile naturel, niclla cre~cere~ In partea 1 mfinga.e pe aeeasta vaduva pentru perderea
ee ti-am dat, nn te 8fii nkI de obiceiu ~i nicl de alt·ceva inbitulul el blirbat, Therasie, ~i apol arata cum densa ar putea
ei fugl de mine ca de un du~man ~i vrajma~ ~ Dvarl'l. da?1 sa, intrebuin~eze mal bine ~i mal eu folos avutul el. In partea
eu fae totu1 spre a'tl procura lini~te in cursul VIetel ace~tla a II aratli bunurile ce resulta din vliduvie, in aeela~'f timp
ma,car aeeastli daca nu alt·ceva s!i. te tina, pe lfing11 mUlm ~i relele ce decurg dill a doua caslitorie. (Ibid.).
tao De vel sp~ne ca al mil de prietenl, totu~I nid ui:m1 nt
XIV vrAl'A ~I ACTfVITATEA
'SF. lOAN CHRISOSTOM
XV
acusfindu-ve
"ft t b' pentru frica aceasta nerationat"
n ' • ~ i:t • • •
NU VOl" ar din biserica, §i ca nu trebuie a treee eu viderea
. reu Ult c" .sa c1:rp~",,- uw!iVl,tur1:l de la el, ci vol' sa de- titlurile sfintelor seripturl, com ~i pentru eel lumina~'i
vemt1 dascalll tu~uror nec:edin(jio~il?r ...•,""'tel'l'riti:a"'!!.~!"'· '
_ Dupa . ~edele de...JIIa.l.~ Hilllt tlmp in Constantinopole Cll sf. botez".
b~tnnul epI~cop .F,lavlan s-a presentat inaintea Imperatoriu- 13, Omilie "asupra titlulul de 1a Faptele Aposto-
1m Theodosle. ~l III urma uneI putemice (:uventar'i, a in- lilor, §i ea viata virtuosa este ell mult mal folositore
duplecat pe Theodosie de a ierta pe eel ce I-au insultat 'j
hotarirea ce luase. U'~e . a d"anma ,~
de cat. semnele §i minunile".
pnn urmare ' h'a _revoca
. ce- 14. Omilie avend de subiect: "De ee se eetese
t at ea " Ant IOC leI,.' Sl a stramuta, nA lo.clli"~~e,
. -,t-'~ , wn tJt.r::...m, '"
,... urea, ear"",
pe C?l ymoY,atl d.e acea revolta a-i ucide. ~cirea aceasta a Faptele Apostolilor in giua Pentieostei (cincI-gecimel)
adus 0 Ir:SU~I ..epl~copul,X.avian~ care a SOSlt chiar in giua ~i eatrii eel 1umina~l din non."
de ~a~tI,.. eala Flf. loan Chnsostom din motivul e1 a 15. Doue cuvinte asupra 1icerel' apostolulul Pavel:
rostlt
1:1 o. mIlIa
b a' 21·a " in al careill. epilo CT dl'''e' '«s"'" nL} bucu-
0 • " • «spunet'i Inehin1iciune IUl Prischila ~i Achila. (Rom. 16, 3),
r um, cu" ucune duchovlllceasca, ~i s1i nu Jipsim de a mnl- 16. Doue omilii asupra parabole'i "datorniculul eu mil
ta~l lUl Du:nne~eu ne:ncetat pentru t6te acestea, nu nu-
de talan~l ~i asuJ¥a eelul care datora una sutade
mal rca .~ res?lv.at ,cu .bIDe aceste nenorocirI, ci inclt ~i pen·
t~u aCelf\ ca. a, mgadmt a se face acestea si sa-I' multa . dinarl" .
dlO adfinc~1 Immel, e1\.ci prin amaudoue a~estea aimpod~~~, 17. Omilie ea este folositore cetirea Sf. SeripturL
cetatea DOStra ... » .(Tom. 49). ' 18. "No! trebuie a ne petrece via~a dupa:I)uql' ,
2. D0ue cuvinte contra Iudeilor. neg eli, ~i asupra gicereI: "strimta este u§a" etc. ' .
3. ~epte cuvinte asupra bogatulul din evanghelie ~t 19. nCatra eel ee nu yin la biseriea, §i eache-
asupra lUI Lazar. marea luI Pavel este dovada inviereL" .' .
4. Noue (9) cuvintA la Cartea FaeereL 20. "CMra eel ce aellsa pe orator pentru lringi-
5: Cine! cuvinte despre Anna muma 'Profetulul mea diseursulul, §i eatra eel ee sunt nemultarrii~lcfe "
SamUll. ' vorbirea in seurt, §i despre numirea de Savlu §iPa-
6. TreI omiJiIasupfa. uRrofet·lmparatulul Da vi . §i,;:;# vel, §i eatra cel lumina~l din noli. " , .
Saul. ,.,-..~ ." . 21. "Catra eel eEl acusa pe orator pentru lungi~
7. Opt omiJiI des pre Poeainta §i Post ~i ,una de- mea exordulul, §i de ee nu imediat dupa ee acre-
spre eleilllosina (Tom. 4 9 ) . " , gut Saul s·a numit Pavel, cum §i asupra gieerei:
S. Un cuvent ncatra sine (cflrnd a fost chirotonisit· "Savle, Sayle, ee mtl gone§el."
Preot), catra ' episcop, ~i catnl mul~imea poporulul. 22. "Certare contra celor carl pa,rasesc slujba
9. Oroilie despre aceia 'lea nu trebuie a anathema~ din biserie3: cum ~i asupra exordu)ul din epistola
tir.a (bleste~.a) pe eel :vJl,.,~ii pe eel reposatl". d\.tra Corinthenl "Pavel cel chemat".
, 10. Omll~e asu,Pra nCalenaelor ~i contra aeelora 23. "Ca este primejdios §i pentru eel ee vorbese
can o.bsvervau lumle nowl, cum §i eontra acelora carl casa ' plaea auditorilor,' ~i pentru eel ee aseulta vor-
dantUlau prin ora§". bindu-se pent.ru multamirea lor, §i cum ea este fo-
11. Oroilie asupra (licerel' apostolulul: Nu voiu sa lositorili, §i este mare dreptate de a se aeuza cineva
nu §citi VOl, fratilor pentru eel ee au ~dormit easel. pentru propriile sale peeate. i.
nu ve intristatl", cum ~i asupra lui lob §i Abraam. 24. Asupra (licereI aposto\uluI: "Nu numa! ea nu
12. Cuvent "pentru eel earl paril.sesc adunarile-
XXIV SF. IOAN CHRfSOSTOM XXV
ne intristam, dara ne ~i mandrim in necazurl, ~ciind 42. Omilie asupra lu) Melchisedek.
43. Omilie contra tbeatrurilor ~i ipodromiilor (alerga-
ca ... " etc. rilor de cal).
25. Asupra (licere'i: ll~eim ca celor ee iubese pe 44. Asupra (licerel: cAceasta sa. ~ei~l, e1l. ill (lilele eele
Dumneg.eu, t6te lise hicreaza spre bine.« de pe urma vor fi timpurl' grele.•
26. CMra cel ce ou yin la bisericll, :;;i asupra (lieere'1: 45 .• Despre dragost.ell, desiiver~ita:;;i despre recompensa
"De flamanze§ee "q,g.§.manul teu, da-l sa manance." faptelor dup1'l. merit... .
27. Asupra (lieerel apostolului':- ";/Pentru curvil,fie- 46. Despre infranare (in limba latina, cu exordul in
grece:;;ce). ... . .
. care aiba-§l femeia sa" (1. Corinth. 6, 2). 47. Doue omiliI (In limba latina) de incurajare asupra
· 28. Asuprii ~ieerel: "Femeeir 'eistH Jeg!tta. de lege, morti1. .
in eata vreme traie§ce barbatul sM" (Ibid., 7, 39) . .' . • 48. Omilie rostit1l. cIa mormfintulMartirilor (~y 'tlji tt!XP-
· 29" .n CuvenL .de Iauda adusa sfintulul Maxim, t:
'top[<p= la locul unde au prirrii martidsmul, sali unde sunt
~l ce feliLi d'e femel trebuie a Iua in casatorie." ' in mcirmanta~l martiri'i, sali in fine la biserica martirilor),
fiindputinl adunatl, din causa timpulnl reu, ~i ca trebuie
, . 30. ASl1RE~. gicereI:;,Nu voesc.·;,::>a nu §Cl~lvOI, a ne.. aduna des la biserica.. ... ... . ..'
fra~ilor, c<1 parin'til no§tri to~! sub · nor-au fost. (( . 49. Omilie Ia martirl,ciI . aeestadaos: «lmparateasa
31. Asupra (lir.erei: ' ,,~~y~\1ie a fi intre vol §ter.e- venind pe la me (luI noptH in ' biserieamare, ~i ridicand de
sur], pentru ca eel incerca~l sa se faea arata~L" acolo sfintele m0i.lte ale martiril()r,~iputtandu-Ie prin tot ora-
32. Cuvent: pentru 'eleimosina. ,,?ul,' 4-ceasta omilie a fost rostita inurmatorele imprejurArl:
33. Trel cuvinte asupr~ > Qieere'f: "Av(jnd acel<1§l In annl 398 s-au succedat .maLmulte cutremure de
pament, fapt care umpluse degroza popula~ia diu Constan-
. dUGla..,al,·credin ~el", despreeleimosina, :;;i c~ tra Manic.hel" tinopole. Prin luna Iulie (398)s-}~ fAeut .o proeesiune religiosa
~i pentru ce eu to~ii se voi" bucura de bunuri in coin~n" .; {Iitapie) la care a luat parte tots" sunarea din Constantino-
34. Asupra (licerel ap.o stolulul: "De moat! fi sliferit pole,. impreuna cu imparll.teasaEud6xia, adeea pe la me(lul
pu~in pentru ne'n~elep~ie" (II Corinth. 11. 1). noptH au fost stramutate mo§telesfintilor din biserica mare
. 35 . . « Catr~ cel ce nuinteleg cum trebuie (li<::ereaapO~-. inbiserica Sf. Thoma, ce sezidise d~n noli afar a de ora~,
· tolultlI' . . ~,Uf1 prin pricina, orl prin adever, Christo:; departare de 9 mile de la ConstantiQopole. Pe la revarsatul
, S8 propoveduie~ce" (Filipp.l, 18) ~i despre umilin~a ; .
zorilor de (liua ajungend eu Sf. mo~te 1a noua biserica, Sf.
Chrisostom a rostit unul din eele · mal fmmose discursurr,
36. «Asupra ~icerel: ,j Vaduva sa se aleaga numaJ din care reproducem 0 "rarte din exord, spre a. se videa to-
· putin de pse-g.ecl de anI 1:, (I Timoth. 5, 9), desprecte!?- rentul acela de cuvinte ~i idel in:1lte, care oumai din gura
cerea eopiilor, :;;i despre eleimosinlL> ' ... lui Chrisostom puteau sa iasa: .Ce voili Qice ~i ce voiU
37. ¢.Omilie la Ilie, asupra vaduve'i ~i pentru eleimo- vorbi ? Salt de bucurie ~i sunt entusiasmat :;;i cuprins de
sina;». aeea manie, care e cu mult mal buna de ca.t prudenta. Joc
_., 38. «Despre multamirea bunurilor viitore :;;i despre :;;i dantuiesc, l?i me veti ridica& in aer, ~i cu un cuvent sunt
nimicnicia calor pre5ente. ~ imblitat de aceasta placere duehovnieeasca! Ce voin Qiee ~i
39. cNu trebue a da in public pecatele fra~ilor no!?tri, ce voiU vorbi ? Despre puterea mar&irilor? DesprA buna dis-
~i Did fill, nu blestemam pe vra.ima~b posi~ie a cetatenilor? Despre zelul Imparatese'f? Despre eon-
40 .• Sa nu se discurajeze cineva, nid sa blesteme pe cursul autorita~i1or? Despre rUi.linarea diavolului? Despre
vrajma~i, nid sll, opriasell, de a nu prinde pe cel vinovatl. » biruin~a demonilor? Despre mare~ia bisericeI? Despre pu-
'. 41. Asupra gicerei: cEara cand a venit Petru in An· terea Crueel:? Desp~e minunile celul restignit? Despre slava
tioehia, de fa~a i·am statut imj:;otriv:1' ~i ca nu a fost aceasta Tat1l.1ul? Sau despre charul Sf. . Dueh? Despre mul~amirell
impot.rivire, ci iconomie. intregulu'i public? Despre saltarile ora!?uluI? Despre adnnl:h-
SF. lOAN CHRISOSTOM XXVII
XXVI VlA,A ~I ACTIVlTATEA
ominiI-mal ales eel ce iubesc trandavia.:,::-amagi~1 cate pU~1D credirrcio~ilor din bberiea streinll, sail prea pu~in inniata
de vicleniile cont1~arjlOJ:. s!'l se departeze de aceasta sfintl"ll?i in tain~le. ei, S,f. C~risos~om e~te ac.ela, care a luat Sf. Scrip-
Bpostolica traditinne, precum s·a l?i descop~r.it cilfau-~'f tura, l?l dm scort1l. 10 scorl;;a a exphcat'o inaintea eredincio-
, G!Uar l?i paoll astll(li.. l?ilor adunatl' in biserica, ~i a facut'o accesibilrt de gradul
Despre autenticitatea LiturghieI Sf. Chrisostom m1l.r- de inteligentll. a fie-cAruia.
tnrisel?ce nu mHlla.h.intnlga biserica, dara "chial~' ~ scrierile AtM de mare era dorinta lUI ca fie-care crestin 811
sale, in care (mal ales in Comentilriile ej..listolelor Sf. Pavel inteleagil. Sf. Scriptur!'l, in cat i~I incorda tote puterile sale
~i in ale Evangheliilor) grtsim ~,:x:pli(l,Bt~ .•g,\t~(i~sr:-,buc!'ltI l~tur· sufletel?cl, facea us de toUt elocventa de care era inzestrat
ghice, ceia ce constitue dovada cea mal putermc1i, cl"lLltur- de DumneeJeu, ca sa eonyiriga pe auditori ca fie-care este
~ceasta este cu adeverat a Sf. Chrisostom. Sunt , inse
d~tOl:iu de a ceti sau a as~ti.lt~cuventul I~r DumneeJeil, fie in
si unele bucatJ care s·au adaos dnpil mortea Sf. Chrisostom, blsenca, fie acasa, in tottt,rnp'ul ~i in tot locul. <Nu astepta
~a de ex. im~ul de la inceputul liturghieI Untiie'. nascut alt dascal, eJice in omiJia IR ,din epistola elltra Coiosen'f,
]'iule §i cuventut'·-lul D-<jeu (compus se ~ice 'de , Impera- "aJ cuvintele lUI Dumneg.eu. )ijmenl nu te va invllta ata.tde
toreJe Justinian Ij, imnul numit Cheruvic (f1l.eutdeasernenea bine ca. acela ... AUQi~I, ve ,~og, to!;;! muritorif, l?i procunlt.i-
de Justini!1u I pe la 573), eantafea sau citirea tropa.r~Ior v~ ~1l.rWe sfinle, medtCaIl1ent~Ie sufletului. Daca , nu voi~I
mmlC alt, eel putll1 prOGurakv:e NOlil Test.ament ca "M;
de tote eJilele, Sim holul credin~el, ' l?i in, ': fi.~l:b:~ionul aveti dascall. in permaB!Jn~a ; apostolul, evangheliile' ~i Fap:
Cuvine·se cu adeverat. " .,•• ', " tele ApostolIlor. De vel avea vre-o suparare, eauta inel
Pe Hl,ngil aceste. scrierr, pe care criticij'eont~mporanI (N. T.) ca intr'un depo~it' de o1edicamente, ia de acolo mao'
Ie atfibue rara nieI '6 . ,c,O.n~radicere- SL Chrisosto¥u J?ile . con- gaerea in suferinta ce aI. ', ~ Aceasta este causa tuturor re,
sidera ea'a-l'l'tentiC~; -maY sunt inc1l. peste 70d~ , diverse leJor, de a nu cuno~ce . Sf: ScripturI ... Plecam la resboiri
scrierI atribuite Sf. Chrisost om, Insil existaindoe1la~upra fara arme ... » (Deasemepea ' omilia a XXI din Comentariile
autenticitateI lor. In editiunea de Migne se --ma!gilsesc 'intr epi~tole! catra Efeseni,traducEw8 de subsemnatul, pag.21ti
peste 250 de Cuvinte panigirice ~r omiliI morale; ea'rEi inse i?! urm.). ,, ' ,
"sunt apocrife, dupl"lparerile criticiJor. Dara cetirea Sf..Scriptill'I nu trebuie a se .face, dupa
Sf. Parmte, de mantUllllll, ~i fara nic! 0 bagare de semil ",
du~it cum Jac eel mai ,mpl~'f,ci eu tota ateii~iunea pOSilJiJa::
CaCI numal a~a ne vom ,putea folosi din cetirea e! «Nurni'
rile sau cuvintele ce sunt.ihSf. Scriptura, <;lice ~l (oroilia
Sf. lORN CHRI505 TOrt I? la Evangh. IO~Il) .Dumn!3eJeunu voe~ce a Ie au<;li simplll
~I cum soar brod!, CI CU >niultaintelepeiune. De aceia si fe.
examinat ca exigetic al 5f. Scriptuf( de pe ri~itul Da.vi~ i~ multe , IQGup scria in Psalmil sel ('i:)pre
pr.ICep~re» .~l ~lcea: «Descopel'e oehiJ mel l?i voiU cunoi?ce
Rmvonul bi~ericel. mmumle dm legea tao (Ps. 118, 18) ... ~i Domnul apo'i in.
?e~na.nd pe Judel d~ a cerceta scripturile, prin aceasta ne
Este netagl\duit c1't Sf. loan Chrisostom ocupa primul Indemna cu ata.t mal mult incll ,pe nOl sa Ie cercetllm cl1d
loe in literatura ' nostra bisericeasca, mal ales ca ermineutic daca ar p~tea cineva ca de la ,Prima lecturll sll intel~agl1,
ne'ntrecut al Sf. Scripturl in general. nu ar fi eJIS el al?a ... De acela el numel?ce scripturile si
In tot timpul sacerdotiulul sM; fie ea Preot, fie ca thesaur a.scuns In pllment, intarita.ndu·ne prin aeeasta spre
Patriarch el a avut ca principall1 ocupa~iune expliearea a Ie eerceta ... )
Sf. ScripturI in detail, de pe amvonul bisericeL Pell~ru aceia , Darcll .observam in special tote operite Sf. Chrisostom,
biserica erestina este adl1nc recunose1l.tore Sf. Chnsostom, gaslm ca tote acestea, afarll. de erminia la Psalm! la Prof6tul
CilCl pe cand mal 'nainte de densul erminia Sf. Script.urI era Dani~l, la cele 8 capitule din Isaia l?i 1a epistol~ catr1\. Ga.
rna! mult de domeniul bilrbaWor carturarl, eara multimea .
latem, sunt in formll de omiliI, rostite in biserica, si impar.
SF. lOAN CHRlSOSTOM xx.x:,.r
xxx VIA'fA §[ ACT1VITATEA
a pescmt pe acest pdsce. mare. S1 ceHl. ce s·a llltamplat cu . " . A fost Cll adeverat Gnra de aur, a fost cel maJ_ ~
'pescele acela pe care I-a prinsP'etru, dupil poronca Stll.pa, locvent ritor al bisericel cre~tine, pan1i in glUa de asta ,I ).
nulu!, tot aceasta s·a)nlamplaf; ~i cu ac~~t pe~ce. Cacl:~i
acest pesce s·a gasitc11.avea In gura Set un statir (Math, In Roman., 26 Septembl'e 1903.
17, 27), 'inse era faJs; ' c~ adeca avea in el zel, inse nu dup}\,
cuno~cin~a. De·aceia, aC~aCilnb~Cinta Mrazandu,i· 0 Dumne(leu;
Theodosie Archimandrit.
a facut acel ban__ jstatiruJ) veri tabU ... Si ceia ce se petrece
cu pescil;"aceiafjli s·apetreGut$i'aicL Ca'precum aceia jI'!-
data ce sunt SCOfjl! afara ' dinapa, orbesc ~i nu mal ve(Qi-
mic, tot astfeliu~i ae0,st~,duprt ce a. fORt prins inul'lm~l!.
si smuncit afara dinmaA:eanecunoscintel, imedhlt a orbit::.
Dara ace a. orbire a &qutca intreaga amenire sa vadll., ,»
Ce comparatiune fi-rim6sa! Dara cUI putea sa vjnajn .
minte ca sa compare .pe apostolul Pavel cu pescele ?Pe
tr1l.mbita duehuluI, car\3 a resunat pan a 1& marginile lumel,
cu cel ce nu are glas?)~i eu ,t6te acestea comparatirinea
ar,easta a Sf. Chrisostom;"te 1a81't in ulmire prin frumuseta
fjli adeverul continut . lneal' ' .
Dara in finej" caredin ,scrierile iefjlite din pana fjli din
gum de aur u Sf. Ioan;iili ulmefjlce pe eetitorifl intr'at1l.t,
in cat n robe~ce cn tottil? Calitatea aceasta la putinl din·
tre 8criitorH religiOf~i fjliprofan! sep6te gilsi.
De aceia, a mal in~ira citaW a,iQ\ ,(li,~t§crieFHe~"luI, ga- . " Sf Ch ; ostom am avut in videre
sesc c1'l, e de · prisos, de 6re·ce.,a.pr6pe , 'in tcitalitatea lor sunt 1)In descrie:ea blOgrafi~1 . ,flsvulUi tradusa in grece~ce
1) Patrolog defiFlpl~re~!tr~~I~~t~~~~i~ode N~ctarie CheJala. Mi~ro
ia
de aceia~I Yal6re, fjli prin urmare ar trebui ca sa fie in~irate de Archlm. Neo t . ag 1 a" h ' t d I Apostol (Constantlllo-
t6te, ceia·ce e imposibil. politul Pentapolel, 3) ~atrolog~a ~~ ~tJ~~a~o~ 5) Viata Sfintulul Chri,
Acestaeste Sf. loan Chris08tom ca scriitoriU 8i rit·or pole 1894), 4) Patrolog1t r~ D~~mghelist\ll\lI M~theiu (in Patrol~gia de
al bisericeI crestine. . sostom, pusa la inc~pu.u v . ' . idem de D. Chmacos
Migne),. 6) Isto!ia . ~lseEnceagschaeli~~s C~~\~~~?U1~i alte diatrive relative'
Acum dac1'l, ne 'intreMm, care a fost calitatea lUI su- 7) Revlsta peno dLCa " van.. " .
peri6ra, fjli care a fostcharacteristicll. sa deosebit11, - negre~it la acest sUbiect, publicate III 11mba gIeacli..
COMENTARIILE
SAU
IOAN CHRISOSTOM:
Archiepi,scopul CoristantinopoleT
OlVIILIA I
Filippen,il '~ce~tja sunt din ora~ul FilippialMacedonieI,
sau cetatea 'Coloni~,ctuptl cum 0 nurrie~ee Luca.' Aiel vin-
(,M6rea de porfita,femee forte evlavi6stl f?i cumulttl bagare
de samtl, a fost cQrivertittl f?i botezatll.; aic'i mal marele si-
nagogeP) a cte~ut' ;aiCia fost biciuit Pavel)mpreuni1 cu
Sila, aiel judeell.torjf ()ra~iuluI H poftea ea sa iaf'ja de acolo,
ell.c'i se temeaii ,dedenl,?i1; aici :in fine predica, luI Pavel a
avut un inceputstrll.luCit, De aceia ~i mll.rtu'rise~ce el de
di:lnf?i1, numindu~t' ~~nuna sa, f?i cl\. mul~l?_ au suferit pentru
credintll.: "Ca voue vi s'a daruit pentruQhristos, nu
numal intrll ei :acrede, ci §i pentru dMsul apiitimi"
(Filipp. 1, 29). Catld Ii scria aceast1:L epistoUi, el era la Roma
'in legl'l.turl. De aceia ~i qice el: "In cat legaturile mele
s-au fiicut aratate intru Christos in tot divanul, §i
la cel-l'al~l la tO~l" (Ibid, 1, 13). Sub nurrieJe de Divan
("'P!lttwPWY) el numef?ce tribunalul impara.tese al lUI Neron.
A fost legat, inse dupll. trecere de timp eliberat, dupi1 cum
insu~I aratll. ca.trll. TimotheiU: "Intru respunsul (apologia)
den~ii, ~i pare cil. gice: <cll. precum VOl din multa dr~i·
mell eel dintel _ IDment il-a mers en ' inine7 _· ei to t 1 goste ce avetT eHra mine atI trimis spre a V8 informa
""in· au plirasit; sa TIU li se socoteasca lor; ear:l Dom· des pre mine, tot ~~i:l. ~i eu, ca fSa miL veselesc intelegend
nul a stiitut -langa mine §i m-.a-.intarit". (II Ti.moth. 4; cele pentru voh. DealtfeJiu chiar trecuse mult timp de
Hi. 17). Ded legaturiledespre care'yorbue~ce lD oyeplsLola de c9.nd den~n: nu mal trimisese pe nimen! la e1 dupa cum
fatll, sunt acele de.. dinaintea ante]] lUI apologn: Cum. c~ giee: "cit ore-cand atl intloritl) a rurtagrijaae'mine",
TimotheiU nu era deJ~t~ 'a;tu.nel, ueeasta e c~rt d!n_p~sa]ul ~ adeel\. pe atunci pe cand au(lise clio el Este in legaturl. Decl
Intru respunsul (apologia) meii eel dmte1, DlmeIH daea ii s'au turburat cand au au(lit ca Epafrodit se Im-
~-a mers eu minB.~(; eeia' ce ae sigur ca n-ar fi . scris,..cl_'i..ea bolnlivise, de ~i nu era 0 personli atat de insemnata ca Pavel, ··
ar Ii fost cineva atunc'i de fa~f'l. Da.ra rand scr.l<:l. eplstola . cu atat mal mult trebuia ca sll se tulbure cll.nd au audit
aceasta, Time.tl1eiu era eu densul, dupa cum Jnv~dereaza despre legiHurile acestuia. De aceia si Pavel ehiar de 'la
irleeput face vorba de legliturl, aratarid eli nu numal n~
pa saJ'ul urmlHoriu: ". Nadajduese intru. Donlnul t ' t
IlSUSi ea
trebuie a se tulbura de aceasta, ei ehiac a se bueura. Dupa ·
pre Timotheiii fara de zabava n V01U nme e lou" a v 1 ~ceasta apol H sfatue~ce sa .fie in concordie ~i-i indeamna
(Filipp. 2, 19),~i ear1i~L: . . "Pre acesta nadajduese. sa'l .•. la: umilin~a, ariitandu·li cll prin aceasta ii vor avea cearrlal
trimit la veil )mlata" (Ibid. 2, 20). A~a dara el a fos~ el!ber~~ mare sigurant1l, ,,?i ea cu u$utint["vor putea birui pe vrl:lJ-
din legaturi aLuflcL~i apolearll,,?l \(c'gat,. dupa ceo Tl~othelU m3f?1. . Pen~ru daselllil vo~tri; (lice, nu pote fi atat de.trist
' s-a dus la densii. DarlC'daca <}iee: . ',,91 me ~1 Jertfesc ..,d ea.se -gasi in legaturJ, pe cat daea diseipuli! lor nusunt:
ineoneordie; aeelea accelereazll. impral?tierea, gYllngheliei, . pe
pentrujertfa'§i slujba credin~erv6str_e" (I?i~. 2,,, 18~: eand aceasta Imprdecll. » Indemlli1ndu-I decl de a fi lncon-.
apol nu 0 spui.'leca ~i cum faptul s-ar fi mdepllDlt deja, c~ "cordie, ~i aratand ca C(lllCOrdla se nasee din umilinta; ,ie
aratfl.n.d.. ca dacrLse va Intimpla a~a, el se va bucura. ,,?l adref:jaza dupa aefasta catra IudeH de pretutindenl, carl sub
me bucureu vol. eu totl" giee, ineurajandu·r In intns- fohna cref?tinismulul vatama eredinta, ~i iI numel?eeeanl
tare a ce·1 cuprinsese de frica legaturilor. Cum ea. nu .era sa '. $i ]ucratorl reI, pentru care i'i sfl\.tue~ce a fugi deden~iI.
m6TI£ atullcl ecert din ceia ce spune: "ea nadaJduesc ApoT convingendu·l:la ce anume trebuie a da atentiune, mal
intru Domrtul . ell ~i eu fara. de .zabava V?!U veni la ;spunendu·li ~i alte multe rr!ativ la morala :;?i la viata lor
vol II si earas'f: ,)nadajduind ;~-;.§elu ea vom remanea . in genere, ~i aducendu·! ladreapta judecata prin expresiunea.
~i i~preuI1a.voill prnee~ c~ :ro'l cu ~ot'l" (ibid.~, ~~. . "Dumnul aprope este" · (Cap. 4, 5) aminte~ce, cu acea
1, 25). Dec'lFilippeni'iae€i?bl3;,tnm\.§fse la del,'\§!11 pe ,Epafrodlt prudenta proprie luI, de eeIe ce de n~i'i 'i-~u trimis, ~ias .t-
eu 0 coleet~ de bani pentru el, ~l ca sa afle c~.e. des pre :"felitl termilla epistola adueendu-li mul~amiri ~i mang~eil'.
den suI cf'ld il iubeau forte multo C1\. in adevi3r 11 tnmesese Dupa cat se vede, apostolul Ii·a seris aceastll epistu!aeu
banI, ~sclllttl.'l r:biar pe densul eand q.icef,;~i am luat t6te, multll einste ~i consideratiune, de vreme ce nicairI nll . se
vede vr'un euvent de infruvtare adresat lor, ceia ce eta
~i am . de prisosit, umplutu·m-am luand de .la Ep~fro proba virtu~eI Jor, ca nu au datdascll.lulul lor nid un motiv
dit eele trimese de la VOl", eara etl. Epafr?dlt era ms~r de llemul~~mire. Dupa cum am ~is la inceput., ora~ul aeesta
Cinat de a atla cele despre densul, se vede chtar de l~ m- a aratat dlb caput Ioculul 0 mare destoinicie in eredinta:
ceputul epistold, unde zice: "Voese sa sei~l. :Tol fra~llor, ca exempluserviascl\.-ni te!llnicerul. ~cit'i crt acest temnieeriU,
ea cele pentru mine mal - virtos .spre s~orul evan- de la un singur semn imediat a ~i alergat l?i s'a botezat
ghelie'l au venit" ,~i earll~l: "nadaJduesc mtr~ Do~u en totl\. casa sa. Semllul petrec-ut . atuncJ, numal el singur
I-a v~~ut, de ca~tig in&e nl! s'a foIosit singnr, ci Impreunll
nul Iisus, ca pre Timotheill fara de zaba~a 11 vom
trimite la VOl, ea §i eii sa mij veselesc l~telegend
') Verbul o.va.&&)).w JUltt in insemnare metaforicil. esteegaJ ell
cele pentru vol" (Ibid. 1, 12, 2, 19). ExpreslUn.e~ "ca a l'edoMndi puterile. A~a clara. traducerea justa ar fi: "Ci'I 6re-cand·
~i ell" invedereazl\. dorin~a lUI de a sci cele eu pnvlre la atl avut puterea a purta grija de mine" (Filipp. 4,10); Tl'ad.
4 OMILTA I
. OMILIA I 5
eu f&meia si ~u t6tacasa sa. Daril chiar judecato:il' (01 Cltpt1.t"fj'lol)
or, carl poroneise ' de '-a fi bieiuitl Pavel I?i. Sll~, . s: ...~asesc de or'l,.. ci pentru tot-dauna <srt nu te pll.rllsascll. . 1iee. ~i
mar mult ea uimi~i-i.n mod sineer negre~lt, I?l mel .?e cum nn ·a gis: «sanu Ie pll,rll.sef?Cl>, ci «acestea sll. DU te pll.r1l.-
din r~utate - pentru care au trirriis imediat de a ~lIbe~a pe sasea;-; arMa.nd prin fleeasta ell, ..nol'-avem nevoe de den-
apostol, eara dupil aceia s~ te_meau de d~nsul.-Prm ~plstola sele I?i nu ele au nevoe de nOl, ~i tot odatll invll~a,ndu-ne
deei el ' marturise~ce de den~1l n,: numal pentr~ er.ed~nta lor, ell suntem datorI· a ...f::tce totul, pentni ca sa Ie poseifll.m-
Did numal pentru primejdiile pnn care trec~au, ~l ~l ye~~ru aeestea. "Inf~~ura-]e pe eJe, qice, imprejurul gruma-
binefaeerea lor, dupa cum I?i ~iee: "Ca. ~el~l ~l VOl ~lhp- . zulul tHl" (Ibid.), adecll ca dupll. cum eopiil celor bogatl
penilo.I:.r ea: la ineeputu~., •.~.~anghel~el: .. " od~t~,~l . a.e . au seule de aur primprejurul grumazuluI lor, I?i nicr-odata
dou~ or1 eele spre trebum~a mea ml · a~l tnmls. (Gap. nu Ie leapada de la ga.t, ei Ie ' p6rt1l. ca 0 proM de noble~a
lor, tot ast-feliii I?i noI trebuiea ne ingrMi eu milostenia
4, 15. 16). Nim...~nL~!~ul n-a fae.ut a~easta.:,Niel-obiseric~ in tot·deauna, dovedind prin . ·a ceasta ell suntem fiil celuI
n.a facut.J.mparta~ire eu mme m euvent de dare~l . induratoriU, care resare s6rele 8M peste eel reI I?i peste eel
de luare" (Ihid.), earrt in alt loe aratrt" ~ca"'1lhi a}" li~suril~ pro- bunl deopotriva. Dara eel necucernic'i nu ered ? Ei bine, prin
veniau mai mult din lipsa de timp, de . ~at dill mt~ntlUne ,: a:;estea vor erede, daell noI sav~rl?im fapte bune, ea ast-reliu .
Nu ea d6ra nu purta~I grija de mine, qieeici " pen' . sll vadll ell miluim pe totI f1'Lra exeep~ie, cael atune! vor
tru ea n-a~i avut timpeu.pril~j". (~bid. ~O)' . , "".. . .. ~
1) Acestea i?i noI . I?eiindu-le, lJ1.Oltllo~, ~l avend3:stfel1~
I?ci ca nol facem aceasta, im.ita.nd pe .acela pe care noI n
intitul~m dasealul nostru. "Mil6s tenta giee, I?i credinta
de tipur'i inaintea n6stre, srt dtutam._a . lmlta?~ FllIpp~~\l adev~rata U , I?i binegice adevtlrata, adec1'Lnu._din rapire,
din epistola de fat1\.. Cum crt Pavel .n IUbea fOlt~ mlllt,e ilU din furt.i~ag, cacl aceasta nti 'mal este credinta, nu mal
eert din cele ce spune ': ,;Ca pre mmen! nu am de Un este milostenie adeveratA. Crlel · .·daca talhariul este jmpiIl~
suflet eu mine care eu tot dinadinsul s·a . se grijasea .de diabolul de a spune mineiunl $i a se jura fali?, nu tot
, . ' " . .... .
at?a InSe tu, ei Impreuna6UJ':" milostenia aibl i?i eredin~a. Sa
de vol", ~i earal?l: llP~n~ru ea ve am pre VOl mIDI:
ne imbraeam deeI eu aC(3astrt ·pod6ba,- sa f<1brieam aeeasta
mit, §i.in leg~turile 111el< (Ibid .. ~, 20 .. 1, . !).. A.cea~til br1'L~af1'L de a Uf pentru 8uflbt,peea.t timp suntem aiel', vor-
seiindu-Je, q.ie, ~i avendnll?te" fistfe~1U de tlpunde.. lublre, bese adeca de milostenie, ct'leLdaeli va treee timpul acesta
sll. ne aratam vrednieI UDor astfeM de e:x;emple, 1?1s1'LfilI~ nu mal avem nevoe de ea. Gum? ApoI acolo nu sunt nieT
gata in tot-dElaUna de a sufe:i l?entru C?:lstO.S. Dara asUl.gl sarael, niel sarAcie f?i riic'i boga~ie. Sa nu ne lipsimde
nu mal este timpul persecu~\unIlor. DeCllll I!p~a ae~stqra pod6ba a eeasta, pe cat timp suntem copil I?i ne gllsim aiel.
3rt imitll.m cel putin bine-fa c:erea aces~ora~aver~ltll. ~u a~ata GacI dupre cum copiH leapada de la gat sculele de aur de
ard6re si niel e1l. daert am dat eleJmosm1l. odatll. ~au de 'ndata ee devin MrbatI, i?i'l?l pun alta pod6ba, tot ast-feliu
doue ~rI: sa eredem ca am indeplinit totul, pentru" ca. in i?i noI, de vreme ce aeolo nu 5e va mai face milostenie prin
t6trt via~a n6stri:l nOI trebuie a face binele. Nu DUmalodatll. banI, ci alt-eeva· cu mult mal mare. In cat noI sa nu ne
trebuie a multami, ci neeontemt. Cel .~e ale~rga, dadl dupa lipsim de aeeasta, ci prin ea srt faeem a 5e arata dragalai?
ce'a- f:leut ..doue-q.ecl 'sipatru de stadn (OOAlXOO<;) se ..~asa de sufletul nostru; Milostenia este un bun mare I?i~instit, este
a mal alerga, totul a' perdut. Dec! ~i noi dacll.· am lllceput un dar mare, ~i mal mult inca, ea este inceputul tuturo)'
eu faptele bune earll oupa aeeasta ne mole~im, totul am bunllta~ilor. l1aci privef?ee cate bunat1\.tl se nase de aiel: cel
perdut, totul a~ stricat:' Aseultrt 3eea folosit6re povatrl: : ee da eieimosin!l, dupa cum trebuie ada, se invat1'L a deB-
"Milosteniile §i ()redinta sit nu tel p~rasas~a" (Prov. 3, pretui averile, dar a eel ee despretue~ce averile, a taiat deja.
3). Nu a gis "fa odat1\.", sau de doue orl, sau da 0 suta rMllcina relelo1'. Ast·feliu ell el nu uuma! ell. face bine
altom, ci ~i sufere, nu numa! ell. prineleimosinrt el a
e31?tigat dreptul de reeompensa, ci i?i sufletul sM devine
') Partea moralli.. Trebue a face milost~~i~ in tota via~a. Tre· filosof, inalt i?i bogat. Gel ~e face milostenie, se inva~a a nu
bue a dispre~ui averea , i'Ji ca tote relele de alCl lsvoresc (Veron.).
fi admirat.o,riul averilor, sau al aurulul, ear1\. daea a inva~at
,OMILIA II 7
OMILIA I
ac..~~sta;,~ooja~a fAc~.t unjqZiP.ut ,frumos In clUiHoria IuI spre invrednici prin Christos Iisus Domalll nostruJ clic'ilul impre·
cenu, ~i a tl':liat tote motivela de ceartl':l, stada, invidie ~i una eu 'l'atltl §i cu Duchul sfintsl'l. clivine slava, stapanirea
de desr.urajare. Clici VOl f;lciyI, cll, tote relele provin din causa ~i cinstea, acum ' ~i pururea ~i in veciI vecilor. Amin.
.averilor, ba chiar f;li resbOe multe din causa lor . .~Ei bine,
cel ce a inv~yat Jtdespreyui averile, iata. cli aajuns a se
bucura de linif;lte. El nu se inspl'timanta de pClgutJe, nu in·
vidue~ce pe cel ce se imbogayefiCe, caCI aceste-a~' l,a .invt'lyat
OMILIA II.
pe 81 milost~.~a. Nu pof~ef;lce avutul apropelul, pentru C~L
cum ar face' aceasta acel ce voe~ce a d"veni sarac? Cum
ar f3,ce aceasta, acel ce 5e deSpjlrte de avutul sM /?i'l dli "Pavel §i TimotheiU, slugile lUI IisusChristos,
st'lracilor? Nu face aceasta, pentru caare ochiul sufletulul
luminat. ~i aceste hlJnurI el Ie vaavea aicI, earli despre, . . tuturor sfin~ilor intru Christos Iisus celor ce sunt in
cele de acolo, adecli de cate.bunurLseva face plirta~, nicI Filippi, ' ill1preuna eu episeopil §i diaconil, char voue
nue posibil a Ie spune. Nuvaranla-nea afarli Jmpreuna cu §t,paced.e la, Dumneg.eu Tatc11 nostru ~i .de la Dom-
feciorele cele nebune, ci va intra i,rilpreuna cn cele intelepte nul :nostruJisus Christos" (1, 1. 2).
in camara cea de nunta amirelur, avend ~ in mani faclil
strl1luCitore,si eu un cl1veatel va ·deveni mal fericit chiar Aici fiirid~ca scrie celor egan: ill cinste eu densul, nu ·
de 'cat acel ce s-au ostenitl?i ' ~i?l-au petrecut viata in feciorie, pune demnitaWa lUI de dascaJ, ci 0 alta Masemenea mare.
def?i n-a gustat ·macarcEi.v adin am~raciunile ~r durerile
acelora. Ast·feliii..e-puterea milosteniel,~icu IDultl'l. ind'r1tzneal1t ~icaree f,lceasta? Sluga a luI Iisus Christbs se nume~ce
~t"~lnceritate ea introduce in cEii"iu p.ecel ce 0 cunosc. Cl'l.cl
pesine§i nn 'apostol. Mare eu adeverat este §i aeeasta dem-
-: ea.§~te familiat!i:~i' cunoscut;:i. portarilor, earH au in paza
nitate,~i . principalul tuturor bunurilor, de a fi servul lui
lor ·::u~He.2~merel de nunta,~i: ilU. ~umal' cunoscuta, ci ~i
Ii.s us .Chtistos in rflalitate, §i nu numal a se numi de forma.
. respecta:tr, ~i pe ca~i j],~Yl:!-> §ci p1\. 'all respectat'ope . tOtl .il Serv.u tluI IiSU8 ChrisMs este cu adeverat slobod de pecat,
ya introtluce cu curaj, ~i ,nimen'i'nu ' se va opune la aceasta, el esteservYeritabil al lui Christos ~i al nimanul altuia, fi·
ci totl se vor da la oparte.. Cl1cId,aca. ea a pogorit pe Dum· . ind-cll. de 'altIIiinterea nu ar fi servulluI de ca.t pe jumatate. ~i
ne(leu pe pl1ment §i Taiiiduplec1it ,a,se .face om",._Cu mult Romaiiilorscriindu·Ii gicea: "Pavel servulluJ IisusChristos"
mal virtos va putf'a ~l'l. ridice . peom la cerill. Mare e in Rom.;' I; l),eara Corinthenilor ~i lUI Timotheiu scriindn·li,
hdever puterea milosteniel! l)acli din mil1\. ~i din iubirea-de apaStoFs~ numef?ce pe sine. ~i de ee o1'p.? Nu 0 face aceasta ca
omenI Dumne~eu s·a fl1cut o.m,b1). inc1\. s-a induplecat. de a cum ar considera pe FilippenI mal bunl de cat pe 'l'imotheiU,
. deveni rob, cuata.t mal mult pe robI iI va introduce in sll. nu fie; ci mal ales H cinste~ce f;li H curtenef?ce mal mult
camera 10cuinyeI sale. de cat pe tOyl eatra caril scrisese, §i maturise~ce aplecarea
Dec! iubi~ilor, sa iubim IIiilostenia, ~i sa 0 sl\ver§im lor spre virtute. De altfeliu Corinthenilor §i lui Timotheiu
dupa puterile nostre, nu o· (Ii numal, nicr doue, ci in tot urma a Ii se ordona multe, ~i de aeeia rata de den~il i~I ia
timpul cat ne gtl.sim aiel, ca slt ne cunosca cand ne vom autoritatea luI pe apostol, pe ea.nd aic'i nu are nimic a Ii
infl1yo§a inaintea dreptuluI judecl1torill. Dacl'l. ea ne cuno~ce ordona, afara de acele cAte Ie puteau pricepe prin ei in~i'i
pe nOl, ~i Domnulne va eun6~ce, §i dadl. ea nu ne cun6~ce, "Sfintilor intru Christos Iisus, celor ce sunt in FjJippi ({.
nicY Domnul nu ne va cuno§ce, ci va (lice "nu ve §ciU pre Fiind-ea §i Iudeil chiar se puteau numi pe sine stint'], Inca
voi" . lnse, sa nu fie una ca aceasta, departe de nol de a de la cel anteiu chrismos, de cand se ~iceau popor sfintit,
au(li aceste cuvinte, ci fie a ne invrednici sa au(lim acea ales, de aceia a Q.is: "Sfintilor inChristos Iisus", caci
voce fericita: "Venitl bine cuv~ntatil parintelul meu, acestia singut'i sunt sfinyi, pe caud aceia sunt necucetnicI ~i
de rrio§cenitl imparatia care este glititil voue de la impiI. "Impreuna cu EpiscopH ~i Diaconil" ~ice. Dar1\. ce
intemeerea lumel (Math. 25, 34). Caria bine voiasca a ne va sll.(lica aceasta? La un singur ora~ erau mal' mUlyr epi~cop'i?
OMILIA II 9
8 m.tn.IA II
Nicl de cumd~i a nuinit as'ffeliu pe presvitert. Pe atimcI ca eel ee vor sa dea sarna, ca eu bueurie acea~ta:
nu era vr'o deosebire in 'tlUme"clicl ~i episcopul se numia. , sa facit, eara nu suspinand ". (Ebr. 13, 17). Dec! daca a
diacon. 'De aceia scriiI}£:lUi Timotheiu (Iicea: "Acestea t6te ''SUspina provine din reutatea discipulilor, apol ~i a asculta
de invlltM0rl provine din progresul ce H fac discipuIil pe
de Ie vel spune fraWor, buna sluga vel fi (MAO'; eOll
iltc1:x.oyo.; 'hjo05 Xptcr'C05) lUI Iisus Christos ({ (I Timoth. 4, 6), '"
calea ·adeveruluL Mul~amese luI -T>umne~eu, gice, intru ,
t6ta pornenirea v6str~, adec1\. ca«de ca.te-orl 'm'i amintesc
~i "Slujba ta fa-o cunoscuta tutulor" (T-q'rOtO:MY[!iv ao'o
de voi, sl~vesc pe Dlimrie(l~u), earli aceasta 0 face, fiind-ell
'ltA'Y/POqJOp'Y/crov) de ~i,.JlJ;&...~J?j§COp. ~i cum cl in ad ever era cun61?ce la den~iI multe bunur]. .~i sllivesc pe ,Dumnegeu,
Episcop ascultl:'kce·f spune: "M:1nele In' graba sa nu'~l gice, ~i me ~i rog. ' Dac~: v()i v·a~i deprins a ve ' indeletnici
pUI pe nimen!", si earlisI: "Nu til ne]:)agatoriu de sarna cu virtutea, aceasta , n,!.i ., pote fi un motiv ca eii sa conte·
de--darul ee este intru' tine, care ti s:a dat prin pro- nesc 11 me ruga peritruvoI,Ci "multamese lUI Dumne~eii
rocie, eu punerea rnanilor preoWoru(I , Timoth, 5, 22, intru t6ta pomenirea v6str~. pururea intru t6ta ru-
4, 14),de ~ipresviteril nid-odaM, nu ,au" chii'otonisit epis- gaciunea mea pentriri,YQlt21t.cu, bucurie rugaeiune
copl. Dea,semenea ~i clitrli Tit scriind (Iice: n Pentru aceasta facend". "Pururea (~ ' ~ini1m:imal cand rn11 rog. ".01,1 bu-
te-an:i lasat 'pe tine in Crit, ea celecelipsesc sa,Ie curie", crtcl se p6t&,a ' 0 face aceasta i?i cu Intri~tare,
in dreptt=;z;l , §i sa ,a§eZl prin cetatfp~e~11"preeum eli precum de ex:' caud ,(lice in alt loc: "Ca din rriulta sca.rba
ti-am p6roncit U (1, 5)~i mal departe: , ))])eeste eineva §i necazal inimel ' :;:tIll scds voue cU ,I ?ulte lacriffil"
fara de ' prihana bar};>at al unelfern~l"; 'ear11,tote aces tea (II Corinth. 2, 4). " ,', ' " '
Ie (lice pentru Episcop. Si spunendacestea irriMiat adauga : "Pentru impartii,§irea v6str~", (Joice, "intrtievan-
"Se clivineEpiseopuluI sa fie , fara de, prihanit, ea ghelie, din ghia, " dint(J~ pan a acum (, (Stih.5). ' AicI
un iCOnorh al luL I)u,QlJle~eu, nesemeFneocaritoriU, marturise~ce ceva , marepentru den~iI, ~i incli forte -' mare,
etc.", de ,unde urmeaza,cum am (Iis'£ca hi vechime pres- ceia-ce ar fi putut- marturisi cineva de apostoll ~i evaiighe-
viteril se numial.'r episcopl ~i diac,OD! , anul Christos, precum li~tl. <Nu ingrijit'f llmrialde cetatea ce vi s·a Incredintat,
~~i episcopH se numiau presviterI. ,De aiel vine c11 ~i asta(l'f (lice, ci totul facet! spre ,a fi parta~! a'f ostenelelo,r lnele, "
multI episcop! scriind gic ,:impreuDt\ :'cupresviteril' ~i cu tEnd presentl in tot locul,conlucrand ~i luand parte' activa
diaconiI (m.l[L'ltpEaoo'CEp(P 'Xo:t oovoto:i6v(p). ' Darli ,maI inc6ce, in cu _minejp predicamB<1, nu pe un an numaI, nicldol sau
trecerea timpuluI, s'a dat fie·caruia< dinaee~tia numele sM trei, ei pentru tot·deauha" din <;1iua in care at! cre(!ut ~i
propriU, episcop, pr~svit~r" ,,.!l::tu diacoD"nIrnp~euna eu pan a ast11(II, ~i in ~curtgicend atI cucerit bunf\. voirit11 a
episcopil, gice, ~i eu diaeonil, char.v6u~ §i pace de la apostolilor .• C11el prive~ ce cum unia fEnd in Roma il pa·
Dumne~eu Tatal nostru §i de la Domnul Iisus Chris- rasau, dupa cum ,<lice: " "S?ciU aceasta, ea s·au intors
tos". Dar11 de ee 6re in nicl·o ait~ epistor~ el nu se adre- de la mine tO~lpeLdin Asia" ~i ear11~I: "Damas m-a
'. saz1\. clerulul? De ce nu, scriEf' a~a nid Romanilor, nicl ' Co,:, lasat", ~i "intru 'resimnsul meu eel dintel nimen! n-a
rinthenilor, nicf Efesenelor, ci in comun "tut1,lror sfin~i1or mers cu mine". (UTimoth. I, 15, 4, 10. 16), pe cand a-
ce~tia chiar fiind departe de densul iI implirta~au durerile,
credincio§ilor, sau iubi~ilor", pe caud aid scrie clerulul ?
Pentru aceia, cli clericil trimisese 13. el pe Epafrodit, den~ii trimitend bll.rba~'i la densul, servindu'l dupli putere, ~i cu
voiau a avea inform~rl despre apostol, ~i cu un cuvent un CU7ent nelipsind eu nimic. eNu numa'i acurn, Qice; ' Ci
tot-deauna ~i in tot modul m·at! ajutat.) Dee! aceasta
il s-au folosit de aicl. "Mul~amesc Dumne~eulul meu, insearnnli cli H luau partea activa la propagarea evangheliel,
gice, intru t6t:l pomenirea v6str~" (Stih. 3). In alt loc cacI pe cfind el predica, eara tu serve~cI pe eel ce predicrt,
scriind (Iicea: "AscultatI pe inv:l~atoril vo§tri §i v~ su- e cert de aiel cli tu te imprtrta~e~cl eu densul la cunu-
punetl' lor, ea i1 privigheaza pentru sufletele v6stre, nile acordate. De altfeliu chiar in luptele olimpice cununa
71528 4
La. OMU.IA.lI OMILIA II 11
uu este 'numal a ,luptatoriulul', _~', a instructoruJuI, a. c?mbina .lu?ru,rile de altfeliti, daca vel sarvi pe cel· bolnav
celul ce J,a. servit, si cn un cuvent- a tuturor celor carl ~~ neputl.nclOs, da?a --intFun~ vel. aju.ta,-vel procura repaus
aif -contribuit de au exercit~ pe luptl1toriu.. C~cl cer-ce-prin' _~.!.. vel alma durenle ~ro.velllt~ dm tote aeestea. ·oAcela a C3.:-
diverse exercitH corporale au'"'C\"Jn"tiribuit la imputernicirea yut lupt.andu-se, a pr:m~t 10vlturI grave ~i rane, eI bine, tu
luptatoriulul, ace~tia ' de sigu!"' cl1 se fac p~rtal?l ~i...&iruintel s~rve~ce ~e ~~l sdr?blt 1~ .lnpt~, primEl~ee'l Cll ma.nile in-
aceluia. Inc~-si ,in resb6e nu ,numal comandantul dupa al tlllse,. ~telge-l sudorea I~Dl~tma~-I, ma.ngae, -incurajaz1i in
0
,,earuia plan ';t"'lfOst cal?tigat~ biruinta (~pLats6;;); ci I?i t(j~I fine t)ufletul olUI cel sdrob!t. DeC! d~c~ noIservim pe stint!
caril I-au servit sunt indrepta~itl de a pretinde sa ia par.tSl ~u .'o astfellU de buna.vo~llta,. de ~lgur cli yom ~ tovar~~r
la trofee I?i la_elava, c'a cel ce prin serviciuJ lor au luat la .pla.t:lLlor. Aceasta a <;llS §l Chnstos: "Facetl-ve prie-
parte cu densul~rla Jupta. Nu e putin,)ucru a plitea sa te~: : dll: ~11amona. nedr8ptateI .. ' ca sa va primiasca
serviasca cineva pe sfiiitl; " ci de VOi~T a ~ci; apoI e chiar pr,e , VOl l~ cortunle cele veclnice" (Luc. 16, 9). Ai ve- '.
m!M"@:rcacI ne facem . parta,~rprin aceastarecompenseior.cu-
venite lor. De exemplu : a' ~espre~uit cineva averilepentru Q~,t I"c~ devlll" parta§l acelo!3.? nDin g.iua dinteI, (lice, ~i , ,'
Dumne~eu, ~t~-a consfintit pentru t6tl:l viata sa luI ,:puin- p;ana. ~cuom. <Nu numa] pentru cele treeute me bueur .'
neQ.eu, exercit1l: orl-cefapta buna, ~i paze~ce cea mal mare 9-1ce,01 §l pen.~r~ cele viitore, yacl din. cele trecute eu ju: '·
seriozitate pana ,e,,;~i : in , crivint,e, '. p~na ~i in ideI si pana de.cp~ cel~ vlltore. ». j)Incredmtat fimd de aceasta)ca "
in fine ' ~i in cale ' mm : ,mic! mi$c1ir'i a luI?" Ef 'bine, e .c.el~e a mceput mtru vol , lt~crul eel bun 11 va sa.;
posibil ~i ~ie fara .;.casa ',arl1fi' ,pote 0 astfeliU de exacti- v~r.~l paM ,ol~ g.i ua .lul IisijsChristos II (Stih:--' 6). Pri-
tate ~i sel'iositate; ,s1l: : telmparta§e~cl mcompenseloj: cu- vef?cee~m . ~ lllva~~ l~ca den:. ti ,e,: moderatiune, cad dupa
venite lul. Cum in,se'7: D,acail serve~cI eu cuventul ~i cu eean:altunsl~ deodenf?ll luerun }nan, apoI ca nu eumva sa
fapta, rlaca Il manga'i,,: dactV'i vel acorda celeneces~re viete!, cada, ll1 sl~ha~lOm omine§c'i, iinediat H invata ca ata.t eele
§i dacll. H vel setVi)u ,:iqtul, caeI cel ce varaee~.malu~or treeut~; cat ~l cet~'viitore ' saJe' atribuie lui ChriRtos sUn
aceJ,.cdrum anevoiospe care el caIatoresce, tu vel it A,st- ..e.l, sa-~J ,puna nadeJdea. Cum? Apol el n-a <;lis «[ncredin~at
,feliU ca. daca admiratlpe ce'i de prin pustieta~\', pB eel ce
s-au ridicat in via~ajhgereasca, pe cel de prin bJseriGI; ' ca-, . ~lBd ~ dupa c~m a~'f i~ceptit vetI ~i termina », ci "Gel
riL&!i ajuns la acehi~linll.~time, daca, gie, 11 admirat.'l, · i?i in , G~ ~' <ll1ce~ut .m~ru,. VOl. l~crul ' eel bun, il va sa ver~i. Ii
acela~'f timp sunte~rtrii?t'i pentru ..ca sunte~l departe mult ~1 ~J~l~ nu I-a lIPSlt pe den~lrdepartea lor de ac~iune , in
de den~il, el bine, ~f posibil ca .§t vOl sa ve impll.rta§it'f cu ~aVerl?lre~ fapte.lor bune, Cael ;a (lis: "Me bucur pentru
den~il, dac~-'l ve~l , sei'vi i?i-'I vBtl"11jnta. De altfeliU i?i aceasta l~p~rta§lrea vostre intru evanghelie U , adeca ca si den.
e dirL.iconomia ~i filantropia lUI Dumne(leu, ca pe cel Ie- ' $ll .~U conl~crat cu. ~ota bo!l~o-voin~a spre saver~irea fap"
ne~I, dihi nu pot sll ' ar;~te'o via~a aspra ~i seri6s~, sa-'i tel or, .bune '. oda~a ill.Cl .nu a 11S ca succeRul este n umaI aI
conduca pe alte c1H y,';;'§i Sao] puna inra.ndul celor-l-altI. DecI lor, Cl antelO ~l pnnclpalminte este a1 luI Dumnedeilca"l
aceasta nume~ce Pavel impllrta~ire, '- aupre cum (lice: ,,0& ' ?ic~: "Nad~jd uindu-~e la , ins8§1 aceasta, eli c~lc~ '
de vreme ce gintile s ·au imparta~it lntru cele duchov- . al~ceput . lOtruo ~Ol IUlcr~1 c~} bun, it va saver§i '
nice~cl ale lor, datorl sunt ~i intru cele trupe§c.I a pana 1a Q,lUalm IlSUS Chnstos , adeca ca cel ce a in-
Ie sluji" (Rom. 15, 27). ' eMT daca Dumne(leu har~ze~ce im· ceput .es~e Dumne(leu. «Nu numaI pentru VOl dice judec
paratia cerurilor in schimbul unor lucrurI micl ~i neinsem· a~a, C1 f?l pen~ru cel c~rI vor ii dupa vOl, tot' a~a ~le ga-
nate, apol l}i servi'i sel trebuie a transmite altora cele spi- s~sc, tot a~a .ludec, » ~l nu este 0 laud~ mica, de a avea
rituale inschimbul celor micl ~i simtitore, ~i mal dreptul cmeva pe Du~ne(leu conlueratorill f?i ajutMoriil in faptele
(\icend, el este care acorda ~i pe unele ~i pe altele. Nu pot! cele bun.e, CaCl daca el nu este partinitoriti - cnm nier nu
posti? Nu potI a te isola de lume? NupoVi a te culca la e~te - Cl caut~ la inten~iunea eu care cineva saversasce
pament, nicI a priveghia nopti!e? E posibil inse de a lua bl~ele, apo.l e cert cll. no! suntem causa cll I-am aLras' spre
plata pentru t6te aces tea, de §i nu Ie-at faeut, daca vel nOlo Cu Chlpul acesta nic'i pe den~iI nu-i-a lipsit , de laudele
i2 OMILIA II
OMILTA II 13
cuvenite lor, pentru c1\. daett DU1Ilne~eu' 'aL lucra simplu,
nimic nu ar fi imp~de.cat .~ ~i EiiIli't ~i tOtl ' omini'f' in fine ' apostoJuluL ~i cum aceasta? Lucrul e simplu de tot. Apo} '
sa isbutiasc~ in fapte bune, ' sau:~1t"lle-ar mi~ca ca pe ni~ce dacrt e1 ar fi _fugit din legaturf, ar fi fost credut de-inselMoriu .
petre sau lemI1.e.,l ~i nu ar mal cere conlucrarea nostre. darll. .~cu~ ca.nd tote Ie rabda, ~i legatu!l,' i}i temnhll ~i ne:
Prin mm:g:e caiid el qice c11 Dumneqeu va srtver~i, este cazurI, pnn aceasta probeazll ca Ie sutere tote acestea nu
tot spre lauda lor, CaC! den~il prin strtruin~ neclintita- in i,l,Elntru vr'un motiv omines?, ci pentru Dumne1eu care vede
faptele eele bune, au atras asupra·li Charu1 luI Dumnegeu, ~l ,resplMe~oce. I?" a~ever, mmenl: nu oar fi preferat pa.na ~i
ca srt conlucreze eu H spre a birui natura-'omineasca. MaI- ~ort~~, sau srt l?l .la. asupra- capulm seu atate.lt. pericule,..
i:)ste apo! si cj"altll. laudll., aded\. ea ,tmccesele_lot sunt de...·o mmem nu ar fi pnmlt ca sa se loviasea de un ast·feliu de
a~a naturrt, in ca.t nu ' mi:d"~sunt omine§cI, ci mar pre sus !mpll.rat, ca Neron, dacll. nu ar fi avut in videre pe un alt
de natura omineascll., .:,.i~~dnidndu· se ~i de sprijinul lUI Implirat cu mult mar mare l?i mal puternic. A~a dar ade-
Dumne(leu. ~i ca.nd Dumne<;leu ,si:\.ver~a~ee, nicl c~ pote fi veri rea evangheliei au fost Jegliturile JUl. Darll. tu privesce
vr'un necaz sau obosealrl mare, ci trebuie numal ea eel ce cum apostol ul flir1l. vre-o osteneala mare tote le·a intors •in
· sll.ver~esc tote acestea cu'''inlesnire, sa alba euraj,ea uuia ~od invers, ~acI ceia ce deni}iI credeau de neputincios, sail slab,
ce sunt ajutatl de' ·e1. ~1 dem.n mal mult d~ acusat, aceasta tocmaI el 0 nume~ce
"Preeum im'f este mie ell dreptate aeeastaa adevenre a evangheheI, pe cand daca nu ar fi fost asa ar
eugeta pentru voLto~l, pentru ea - v/j 'am pre' vol ib fi fost cu . ~deverat slab, neputincios ~i demn de acusat.: Apol
inima, §i in legaturilemele,§i in r/jspunsul §i adeverirea ara~"a e~dragostea lui -catra den§H nu era ceva intll,mpla-
torm, Cl resultatul uneI judecll.~l -- seriose. Si pentru ce?
evangheliel, eu mine impreuna partasl darulul vol «Pentr~ .ca . yearn pre VOl, (lice, in cuget , ~i In legaturile
to~lfiind (( (Stib: 7):~" Aicl e1 arata 0 m~re dOrlh~lt ~i 0 me!e §l J,ustlficarea mea, pentru ca impreuna cu mine vol
mare poft1\. pentru den~if, de vremee.e -iI avea in inima sa, ~Otl suntetIpll.rtai}l -:darulul.» Dara ce--vta sll. (liM aceasta?
cacl chiar in legMurl fiind i}i in tp,mlHta el i~'f ·- amintea de Ore darn] acestuL.apostol era, ca el sa fie legat, alungat i}i
den~il. Nu e putinll. Ifl,\lda: pentru den~iI daca -H se arata 0 srt su~ere . mil de ' lleajunsurl §i nenorocirI? Da! "Destul
a~a de mare dragoste, fHnd cll. dragostea sfintulul Apostol
este ~l~ darul 'meii, }ice, ea puterea mea intru fieputin~e
crttra d en~ii nu era isvoritll. din niscareva idel preconcepute,
ci era resultatull1nor judeclltl i}i c~Jcule drepte, Ast·felill cli se saver§~§ce. · DeC! eu duleea~a me voiiil.allda mal
a fi cineva ' iubit de Pavel cu atata ardore, e 0 viedovadrL mult intru neputin~el,e m~leCi (II Corinth. -12, 9). ~i mal
ca unul ca acesta este cu 'adeverat mare l?i miracuJos. ' ;,~i ?eparte: ~,~ent:~1 a:;~la bme voese intni neputin~e,
in respunsul §i adeverirea evanghelie'l Ci , (lice. Dara' ce mtru ~efalman,. «Fll?d-cll. ve ved pre vOl dovedind prin
pote fi de mirare dacll. chiar l?i in teII!nita ii avea in cugetul fapte vlrtutea vostre, ~1 tot·odatll. parta§l acestul char cu
seu? eNicI chiar in timpul cand me gasiam inaintea divanulul, ee~ mal mare buna vom~a, cu dxept cuvent me g-ll,ndesc la-
(lice, i}i ca.nd eu me justifieam, vOl nu lipsiatl din eugetul VOL C~cI cel ce v'a incerc3:t pre VOl, i}i, ehiar ve cunoi}ce
meu», pentru ell. amorUl duchovnicesc este atll,t de tiranic, pe ~Otl personal, precum ~1 suecesele vostrej ell. fiind atat
in cll,t nu voe~cea ' uita nicl-odatrt, 'ci' pururea are in suflet de aeparte de nOI, ve grll.bitl' totu~'i a veni in ajutoriu ca
pe cel ce iube~ce, ~i'l dore~ce necontenit, .~i nu permite a nu O.umva sll. ·mr lipseasM ceva in neeazurl f~cend~.ve
se atinge de suflet nicl·o scarba sau durere:' CrtcI pre cum in parotai}I ~spitelor nos~re' pentru evanghelie, §i nimic nea~end
cuptorul Babilonulu! in timp ce se ridicase vapaea acelJ, . mal putm de ca.t nune, care me g1l.sesc in lupte vol carl
m:1re, 0 roua recoritore impresurase pre acel fericitI coeonr, sunte~l. ata.t d? departe; e1 bine iatll. cao sunt drept ca.nd Ie
tot ast·feliu ~i dragostea celu! ce iubei}ce ~i este placut luI m1\.rtunsesc tote acestea.» Darll, pentru ce ore nu a (lis
Dumne(leu, stapll,nind sufletul indeparteazll. O1·{·ce flacarll. "parta.§l" ci lI eom parta§l"? «Chiar ~i eu insu'mI sunt
spiritual1l., ~i'l recorel?ee eu aeea roua miracuI6s11. partai}, Q,ice, in alt mod», "ea impreuna parta§ m/j fae
,,~i adeverirea evanghelieI Ci, (lice. A~a dar1l. legMu· evan~heliel Ci (I Corinth. 9, 23), adecll. stt me fac pttrta~
rile sunt adeverirea evanghelieI, a~a dara ele sunt justificarea bununlor hotttrite i}i fligll.duite prin evanghelie. "Ou mine
OMILIA II 15
14 OMILIA II
preferll in locul s8U".pe ,oo[r'unul care ar fi -sc1tplitat, chiar ai?a §i Abraam, daoa ar fi voit sa ispitiasca ~i cerceteze eu
dacrL n'ar fi p6te ata.t de admiraL~ cem·l·alt. ~i de ce a~;;JS curiositate nu ar fi primit pe inger!. Cel ce ispitesce si des-
P~l1tru ell, Christcs voe~ce ast-~liu, duplfenrn §i gice : "Cand cose--pe al+"u
" nu .va reusi
. nie't-odata in lucrurI-marr, ci Hla]
facI pranz""Saii cinll, nu chema prietenir"t~I, nicI fratil ales unul ca acesta devine un ini?elatorii1 . ordinar. ~i cum
tel, nicI rudele tale .~;-CLca.nd· facI osplit cheama s11- _ se face aceasta, eu ve voili spune. Omul""ev]avios nu voesee
a. se ~rll.ta l~mel ca- evlavios, ~i nu '-'i?f schimM purtarea 'luI
racil, neputincio~l~'s chiopil ~i orbH .. , carl nnpot sa'tl dill ~far1\, chlar de ar .urrna sll, fie dispre~uit, pe cand -ini?e-
- intorca" (Luea 14, i2-14). EI nu a <;lis de a filce binele ll1tonul, ea upul ce pnve~ce faptul ea un mei?te~ug ore-care,
acesta cum ~i " cuI s'ar intarnpla, ci eelorflarna.ng't, celor se imbraca cu haYna unej, '~lV]avii prefacute~i exagerate. Ai?a
inpetat'i, celor goli, celor streini, si , in fine cel,or ' 'carl n-au ca, unul fllcend bille chiar i?i eelor parutY neevlaviosI, se pune
Did o::LVe re.Nici nu a gis numal 'am fost hr"apit, .ci f1:1- aillturea cu~~l .e:,]~;r~o~l', p,8cand eel ce cerceteaz1i. ~i ispi-
mand fhnd am fast hranit "ca m·atl veglltilamal'ld, tei?ce pe cel credutl evlav1b ~r,' de multe·orr se g1\sesce alll,-
gice, §i 'ml-at1 , dat de 'a'in l ' !I!1ancat" (-Math: 25, 35). turea eu cel nee'vlavib~'LDe ,aeeia, ve rog ca tote S':l Ie fa-
MerituL,de a fi ajutat' este indo]t, pedeopatteea eflarnand, cem cu sinceritate ~i :curatenia. sufletulul. "Tot celtlia ee
eara pe de alta clie sfint; caeL daca, trel:iuie ahrani pe orI- cere de la tine, gice, Q lH~i (Luc. 6, 30) i?i in alt lo~:
cine care e m.rnand, cu aM-trnai mult inca ,cand celee e "Nu cruta (nimic) <;a~il.scapI pe eel dus la morte"
flamand e si sfint~Dar daca ar fi si sfint,inS8, nuar avea (Prov. 24, 11), de ~i cel, ma't:multr din cer condamnatl sunt
nevoe, atuucl miM, cacI nu al nicr un ca~t,ig dE) aicl-, fiind-cl:l. doveditl ill fapte nHe, daratQtu~l' gice "nu cruta nimic";
nier Christosnu a dis asa. D'ir apoI nicI'ilU pote fi numit In aceasta ne yom faceegalf eli Dumneg8u, ast-feliu yom
snnt acela, caretraiei?ee 'io beJ~ug, ~i inca prime~ce eleimo- fi vrednici de admirat, i?i numal ai?a ne yom bucura de veci-
·sina. Al' vMut canu .vi s·a spus.. acestea numaicu scop de nicile bunatatl, carorafie a ne invrednici, prin charul sifi-
eai?tig uricios, dell un scop de ca~tig folositori!i voue'? A§fL Jantropia
...
-..- ~ -
lUI lisus Christos
-.
' Domnulul nostru , caruia ' 1m-.
- .". ,
dara hranei?ee ,pecel ee e flamaiid, ca s1\ nu fiI tudat hrana p~euna . cll: TaM.! I?icu ~uchul sunt, se euvine slava, stapfi-
foeulul Gheenel.. Cand saracul mananca din masata,el sfin- Dlrea i?l emstea, acurn ~l pururea ~i in vecii vecHo!". Amin.
tesce 8i cele ce mal aL Gandesce·te cum acea v Muvll, a hra-
nit pe' Elie, ~i 'riil atata I-a hrinit ""peel, pe 'c at eas·a pra·
nit, nu ata.ta a dIJ.t pe cat a luat. , AceastaB8 . petrec~.~i
astlj,gl, i?i inca cu malt maY multo Nu o.;',vadra defain~, nid Ql\HLIA III.
.... un ulcior deuntde·lemn, inse ce? Recompensa ac~stora va
fi de 0 sutll de or! mal' mare ~i vi a~a. vec,inicrt, ·' Mila lUI
Dumnegeli devine hrana acea spirituala, alua.tul acelcurat. "Ca ' martur imleste , mie Dumneg.eu, ca v~ iu-
Aeeia era vMuv1\" §i fomete era pe atuncl,dat'ii nimic din besc pre voI-top intrudragostea lUI Iisus Christos.
acestea nu a impedecat'o; avp.a cQQ.il, i?i nid aoeasta n-a im-
pedecat'o. S-" facut ~i ea deo'po~r:i,Y_l!- en vednvacea care a ~i de aeeasta m~ rog,ca dragostea vostre inca mal
'pus in corbana cei dol 'filer!. Ea nu agis in sine : «Ce voili mult sa prisosiasca Intiu .s;uno~tinta~i intru t6til. pri-
primi de la acest om, caud el ' singar are nevoie de mine? ceperea, ea sa ispititl VOl cele de [610s, ca sa fip cu-
Daca ar fi aVllt vr'o putere, nu ar fi ajuns el sa sutere de ratf .§i fitra de sminteala in g.ina lUI Christos, plinl
fome, ar fi alungat seoeta carene bantue, ~ihu . ar suferi fiind de rodele dreptatel, care sunt prin Iisus Christos,
eli to~'i ceHal~r. Sali pote ca e .vinovat Inaintea luI Dumne-
~eu.» Nimio din tote ac~stea n·a, cug~tat ..~i prive~ce acum, spre slava ~i lauda luI Dumnegeu" (cap. 1, 8-11).
ce bine esLe de a face bllle cu tot1\, slllcentatea, eara nu a
ispiti cu curiosit,ate pe eel ce sutere. Daca ea ar fi voit sll'l , Apostolul nu ia de martur pe Dumne~ei1 cacum n-ar fi
cereeteze eu curiositate, ar fi ezitat i?i nu ar fi cregut. Tot fost creQut, ci 0 face aeeasta din dispositiunea cea mare ee 0
avea fat!l. de deni?if; indemnandu-'i de a crede i?i a se incuraja.
18 01)l1LIA III
OMILTA II! 19
Fiin<!:ert a ~is crt iI s-au 1m prtrtrt!?i t Cll -den suI in evanghelie, a poI
ea sr.L nu creacll1· iI crt de aceia. H irrbe!?ee ~i dore~ce, earrt nu tamplare, inse astfeliu de iubirl sunt sec'is[- fllrll durata.
pentruvirtu~ile,lo.r, de aceiaaadaos imediat «intru dragostealul "Iotru euno~(Hnta ~i intru t6ta prieeperea, ea sa is-
Christos»-'(~y fJ're),r'J./X'IOt<; XptClt(5). Dar ce lnseamnll aceasta? pitiP vOl ce]e de foloS'JI,; gice;'«adecll cele care sunt. in
Adec111nloc srt <!ica «duprtChristQ§' fiind-cll sunte~l crediricio~I, interesul :rostr~. Etl nu vorbesc acestea pentru mine, ci
fiind-crt iubi~J peChristos, pentru dragostea cea dupa Christos ». pentru .VOl, CaCl- me tern ca nu cumva sa ,se corupa cineva
~i brtga~i samll cll nu a (lis,saunu a exprimat cuventul dra- depretmsa dragoste a ereticilor». La aceasta face alusiune
goste,p,rin yorba obiclnuita rqa.7C·~ ci .prin 0 alta mal fer- aiel. , ~i prive~ce ce spune el aid: ~nu zic aceasta pentru
m,nte: 07r~·n')(J. XptClto5" ca ~i cum flarA ea ar fi voit s~ mine; ,ci ?a. s.rt fi~l vOl cura~I, adeca nid 0 credin~tl fal~ll
91Crt "cl1 . prin afinitatea: Yos,t re cea dupa Christos, el a deve- srt ,lil'! pnml~l, chIar de ar fi venitll sub forma dragosteh.
nit acum ca tatrtal YOsti'lH. Cu adeverat ca servilor lUI Daracum de qice el in alt loc: nDe este eu putinta eu
ce;or veritabiH el Ii 'acordlldragostea prtrinteascrt (cmAd:(x')(J.),
dragoste ferbinte~i incontinllu,. «Cu acea dragoste, (lice, ve tO~l 6m~nil sa fi~l in pace ll .(Rom. 12, 18) ? , «.S.a"fi~l in
iu.besc pre tO~l> CH, ~i cum. pare ca ar (lice: «Ve iubesc pre pace, a gIS, adeci;! nu astfeliu sa ve iubi~j, in cat sa ve' va-
vOl, nu co dragostenaturala, ci eu 0 drago$te mal ferbinte, ' tamati ptin aceasta iubire », pentru ca dice: Daea ochiul
cu dragostea cea dupa Christos.'J "eil ve iubesc, (lice, 'pi:e t~,llCel . drept te sr.ninte~ce pre , ti~e, s~6te'1 pre e1 '
vol totiW; , "fiind-crt t'otlsunte~Ldemnl de iubit. Nu .potsrt §~Ile~pitd.it' de la ~me" (~ath. 5,29)." Ca sa fitl euratl,
exprim eu cuverit1l1eeia .'..ce eli ve dorese I?i cilt de ,mult , <;llc~; §l ,fa 1 a de smll1~eal~ pentru c~ de multe-orl prie-
ve iubesc, pentructi nn ,este posibil. De aceia las aceasta tennle vatl'i ma pe multI ,; ~l dacll pe tine nu te vatama
lu'i Dumne(leu, care cun61?cecele llluDtrice" ale inimeh.D~ca nimic,cela,l'alt inse iotimpinll pedid. "In giua luI Chris-
ar fi voit <la-I lingul?i:lsc1:\;n,uma'i, nu arfiJuat, pe Dumne~eu to~<[, adeca sa V6 afla~l atunc! cura~l, si fllra sa fi smintit '
de martur, ceia ee. nn arfifost farll pericol daca ofa,cea.
,,~J de aeeasta,¥c~ tile rog, ea dragoste'a-v6str~; Inca , pe:oin~va,j,Pli~l fiiod de r6deledreptatel, eare sunt ·
' pn.n"Tlsus Chnstos, spre slava ' §i lauda lUI Dumne- ,
mal mult sa prisosiasca." Acest fapt e un bunfarktnar-
gin), pentru cll privel?ce 'CU1TI: pI fiind iubit de den~i'i iria~a (I,en , adeca impreuna cu .cre?inta , a~end I?i viata curat~,
mod, doria inca sa. fie iubit mal multo Cel ce iube$ce pe cel 1?1 ,Il u cun: ,s·ar llltampla, Cl pIma de rodele drepta~ej', perlti'u .,
iubit, niclodWtanuvoel?ce' a ,se gasi lipsit de iUbire,~inicI . cil. f1" pOSlb!l de a fi dreptate, lose nu dupre Christos"
cll. pate suferi ca Sll,~epuna vr'o pedeca iubireL Pavel vo- c~ > de , pi~da 0 via~a simplu virtuosll. "Care sunt prin
el?ce ca iubirea lor saremfina aceia~l pumrea, ba Incll sa IISllS Ohnstos, spre slava ~i lauda lUI Dumnedeu" .
si prisoseascll. nNimijnul . Cl~ nirriic sa nu fit! datorl, , ',. t:a>~icum paJe·ca ar <lice: «Prive~ce, ca etl nu sp~n d~
tara numal eu q;.v~iu1:>i ' ;;nul pr-e altu]" \lice (Rom. ::;Iayamea, C! de slava ~i lauda luI Dumoedeu.l> In mu1te '
loc,:!l'j inse, sub denumirea de dreptate e1 'ln~elege milos-
i3, 8), ceia ce inseanina ell drag os tea nu se pate masura
tema. «Sa nu ve vatame, \lice, dragostea catra cuno~cin~a
~i nid nu are hotare. "Cil dragostea v6stre, ~ice, inca
cel~r de folos, c~ nu cum va, fiind-ca iube~cI pe cutare, sa
mal mult sa 'pfiso's iasca. 11 Prive~ce importan~a CUyen- ca(lJ. Voe?c ge sigur ca dragostea v6stre sa sporiascl'i, 1nse
tulUI: ;,inea ~.a} mult sa prisosiasca" ~ice, I?i a,pol ime- nu ast-fflIu In cilt si;l. ve vatame. ~i nu voesc ca aceasta
diat adaoge: "intru euno§tin~it §i intru t6ta priceperea II. srt fie creQ,uta de vol din prejudi~iU, ci sa ispiti~'i, daca nOI
EI nu admira prietenia ~i dragostea intfimplatore, ci aceia spunfm bine.» Vede~l ca el nu qice: «ca sa preferati pe
intru cuno§tinta, adeca nu ace a dragoste pe care 0 avem catrll celo ale nostre ll , ci "sa. ispitiW'. APOl nid nu 'a 9is pe fa~ii
to~j 6meni'i, cael atuncl nu mal este dragoste, ci racealll ~i inde- cnu VEl apropiat'i de cutare personii. ci, voese ea dra-
feren~ll.Darrt ce inseamnll" Intru cuno§tinta "? Adeca vElnita in , goste.a v6strtl sa fie spre folos, eara nu sit V8 afiatl nepa~
unna une'i judecll~l seriose, in urma unul calcul ore·care I?i isvo- saton. Este in ad ever 0 mare absurditate, de a nu saver~i
rIta din sentiment. Sunt unia carl iubesc fllra reson, ~i la in- dreptatea pentru Christos ~i "prin Christos". Iatrt decl
OMILJA III ~l
20 OMILIA III
Gfl "mLs-a-por-uncit oe a-I face, .a.~.:.,t51tjustiti~area " m! va fi.. ~i prediea lUI se va stinge. Daca iI lucrau in alt mod, ar fi
fila'i usora, daca.-sllllt ajutat._de it , P~U~,ru cl'l. _daca se V0r stins mania imparatulul, el (apostolul) ar fi scapat din in-
afla mul~l G_atihisa~loofili cam au cregut, justificarea.,~ _ va chisore ~i ar fi predicat eara~L Astfeliu , ded, H- eredeaii ea
fi mal usOra.» Astfeliii..decI nu _8 posibil de a face un lucru
bun dacll nu e la fJlijloc 0 intentiune buna, ~i nu numal
e bine de a intrebuinta totul, numai ca 'sa pota a-I nimici.
lnse aC6st mod de a vedea nu" era imparta~it de multl, ci
ca ~u este resplata pentru unastteliii de lucru, ci inc1\. ~i
numal de catlva dintre eel perfi~L n~i intru acestea me
pedeapsa. Pentru caa'ceia cariI voi~u., ,-sa !~pl~ce io ,ma.l
marl pericule pe predicator~l_luI Chnstos, if m~l) predlCa~ bucur, ~i me voiD. bueura." Dar ce Ioseamna ,,§i me
pe Cliristos, apol nu numa~ c_~. ",::lU vor avea respl~t1\., .Cl voiD. bueura"? Adeea chiar de soar intampla inca maLmult:
inc1\. VOl' fi respun(ll'J.torl ~i demnl depedeapslL "Eara uma dIll "C11ci il coolucreaz11 eu mine ~i fara voia lor, ~ipentru 9si
dragoste", adecll, Ca ~ciii ca eii trebuie a da respuns pen- tenelele lor i~l vor primi osand11, eara eu, care n'am c1\.utat
a lucra 'imoreuna cu ii, voiii primi plata.» A~a dara potefi
tru ..evanghelie. ceva ,mal neprielnie ca diavolul? Ai ve(lut cum el a , in.
Ce este dar? ,lata in tot .chipul, or] prin pri- ventatpedeaps11pentru predica ~i osanda pentru osten~le?
cina ))orl prin adBv~r; Christos se propoveduie§ce" Ai vMut ·in cate rele incurca ,necuratul pe discipuli'i sel?
. (Stih. 18). Dar1\.,tu prive~ce filosofia brirbat;uluf, caCI ' nu a Alve~ut cnm a dis pus eltotul ca un adeverat du~man§i
acusat pe nimenlcuputere, ci numal cat a "spus faptul in- resboinic al mantuirei acelora? Ai ve(lut apo!, cum cel Cl(3
timplat. «Ce, ~iclnp,~ice, 'ml este indefereht,?1\.cI fie io- se resboiesce contra adeveruluI" nu folosef?ce intru nimic.
tr'un feliii, fie inalt-feJiu, Christ os se prop.~vedUle~ce.» Nu ci mai mult -pe, sine singui; se love~ce, ca unul ce love~ce
(lice propoyectuiasca~ 8e,cum cred unia, (liceud c1\. intro- cupiciorul impotriva bold\1ii'lor? "Ca §ciu ell aeeasta
s,e
duce eresurJ, ci )) propoveduie§c!3:i. ~i mal 'Ilteiu el imIva fi miespre maht,uire prin rugaciunile vqstl:e;
,'1m dice propoyeduiasca'~~, ca eum ar legifera,cj numar §i: prin darea Duehulul Illf Iisus Christos" {Stih~~9).
caa vestit fa,ptulpetrecut, ' ~i al doilea, ca ehiar.daca ar Nimic nu e mai spurcat" eel diavolul. Astfeliii el ingrMe~ce
fi spus aceaf'?~a ',' !egiferfi.nd,. nid a~~ chiar nu arfiiiltrodus din tote partile pear seL cu ostenele z!ldarnice, ~i nu numal
eresurile. C11cl s11 examinam lucrul : daca , el se )asa a pre- ell. riu-I lasa a se bucura derecomperl'§e, ci inca 'f c6nsti'
dica asa dupaC11tu predicaii ,aceia, niCl i;l:~a nu a1' fi putut tuie , ~i responsabilil. A giisit elmijloculnu numa! de/ pre-
introduce eresui-He. 'De ee? Pentru ca acem predicau, C6 y" diCa, ei inca sa Ii legife{?:zeo astfeliU de abstinentl:t~i,
drept, lntr'un mod destul de sfmat()S, !?i numa'i ' s~9pul . ~j" chiar feciorie, care nu nurnar' ca-I va lipsi de resplat11,ci
cugetulcu care faceau aceasta era corupt, a~a c!l;pred!ca chiar va aduce asupra l()t. un mare reu, despre care ~i
nu era. alterat1\. Dealtminterea chiar aveau necesitate ea s11 ~ice aiurea: "Fiind aprin§f in a Iorcon~tiin~a" (l ,Ti-
- predice astfeliu, pentrl1 ca dac1\. predicau ln alt, mod,. ~i. in moth. 4, 2). '
alt mod inv11tau si nu ca Pll.vel, nu ar fi mant urgra Im- 1) De aceia ve rog, ca sa mul~amim lUI Dumne(l.eii, cl1de
p11ratuluI; acum' ihsecand Haii venit i~ ~jut.~)l'iul pr~~iceJ §i noue ni·a u~urat ostenelele, in acela~l timp lnse a sporit ' ~i
lUI, In acela~1 mod invatau, ~i faceau dlSClpuh la felm cu respia ta, Cael de reeompensele de care se VOl' bueura cel
. , liCe! a luI, prin 'aceasta . aii reu~it sa inta1'ite p~ i~lpara~, dintre nol carD: sunt legatl prin ... casat.orie ~i familiarI, nu
din causa multi mel disClpulilor. Dara un netrebmc ~l lJpSlt se vor bucura aceI feciorelnic'i dintre den~il, ci ace~tia vol'
de sim~url aeatandu-se de pasagiul acesta (lice: ,,~i cu tote fl- responsabilI deopotrivli. cu eeI ce curvesc. ~i de undeor!;l
aces tea dac11 voiau ca sa'l mahniasS,11, ar fi lucrat cu totul aceasta? De acolo c1\. nu lucreaz11 cu scop drept, ci spre
din contra adeca ar fi alungat pe eel ce deja creQuse, eara combaterea creaturilor lUI Dumne(leii( . ~i anegraitel sale in-
nieI de cat nu ar fi contribuit la p1'opagarea cre~tinismului." telepciunY.
DecI ce yom respunde? Ca aceia i~l aveaii privirea iodrep-
tat11 asupra unui singur lucru, acela adecade. a'l .i~curca
in pericul6, ~i astfeliu a'l ave a t.ot-deauna la dlSPOSltIa .101', ') Partea moralii, Trebuie a multami luI Dumne(leil, carele ni
trimite lupte cumpatate, ~i carele nu randuie~ce nimic greil !iii de
eara prin aceasta credeau crt inca mal mult il vor intnsta, nesuferit noue. (Veron,)
l4 OMILIA III
OMILIA-III 25
A~adarll. sll..n.q..-ne lenevim. DumneQeu ni·a daUuptB de jale pentru aceasta, f?i nid de cum pentru ell. ef?tI s1\rae :
mm pll.tate, ~.i. nu ave-m nici·o- durere . satt·· osteneallt peste mal ales din causa sarllciel est! vrednic de fericit. De cEldecl
puterile nostre; decl sll. .Jljt·le-(jespretuim. C~ci dacll. !3reticil invidue~c! pe cel bogat? Pen'tru cll de bunll voiea Set S"'ti!·
,e chinuiesc cu ostenele zadarnice;' nOI ce justificare yom afundat in griji··maI multe de cat tine, iiitr'o sCiavie din
wea nesuferind nid eele mal mid osteh"ele, si ~ tOtUST voind eele mal uriciose? Pent.r,u cli. este inta~urat cu banH sel. ca'
~ ca.~tiga ceIe mal marl recompense? Ce este' greu ? . ~i care cu ni~te mil ..de lan~urI ?-A. venit sara, I·a _gas it noptea, ~i .
Jin ordinatiunile lUI fisus Christos este cu anevoe de inde·· iatll cll timpul acesta de lini~te ~i repaus el n are ca timp
plinit? Nu pO~1 ca sll. trll.ie~cl in feciorie? 'ri sfjpermite a de- disgust, dt: intristare ~i de grijI. E vr'un sgomot pe
te insura. Nu potI a te lipsi de t.ote averiJe tale?''rI este afara? Densul imediat a alergat sll. vadtl. ce este. A. .. fost
prMat X. ? EI se ingrijal?ce mal mult de cat acel paguba~,
permis de a da celor.lipsitf din averea tao IlCa> ptisosin~a CaCl acela dupa ee a perdut "averea, a sc1l.pat ~i de grija,
v6str~; (lice, sa impliniasca lip~a acelQra" .(11 Corinth. earll. acesta are grije ineontinuu. A venit nopt!;l,,!, .aeest
8, 13). Acestea se par a fi grele de indeplinit: dElspretuirea liman de adapostirea nostre,dupll. ce am sell.pat de relele
averilor, (lic, ~i alungarea pof~~lor corporale,d.arll eele-I-alte din cursul \lile1, mangaerea nenorocirilor, doctoria ninelor
nu au nevoe de nid 0 cheltuealil, de nic1 .0 sil~;In adever, nostre, Iili cu tote aces tea el nu are nici·o bucurie de ve-
care anume silll te. impinge de a vorbi deTM pe ' fratele nirea e1. Cacl ~i eel ce sunt· cuprin~r de vre-o - scarM, de
teif si de a'l defalma? Care silll te impinge dea .invidia muIte-orl rems'n nepas~torl Ja mangaerile ce Ii adu0 prieteniI,
bumirile altuia ?Ce anume sila te impinge de a,um:ola dupll rudele . ~i easnicH lor, b;i ch,iar la acele ale parintuor lor, reman
slavll ?A'~I Infrana. cineva corpul seu, este .resultatul absti- reel, ~ic, la sfaturile$imallgaerile tllturor aeestora, ba ine1l. de
nente!; a .filosofa cineva in tote actiunile sale,. e.. resultatul Illulte·orI se scandaIisazll decuvillt.ele lor. Cat privesce de
abstinenteI; a rabda_cineva Jipsa celor trebuitore,a ~fj lupta, . somnul, 'care parec1l. Ii · po~·once~ce de a conteni cu' orI-ce
!Jic, cu fomea ~i setea, este -:resultatul·, abstinen~el ;.:.'-:- daTa grija~ denliliI nicI nu vor sl1audlL Amar~ciunea scarbeI mah-
cand nimic din toteacestea nu sufed, ~i'~lestepei'mis a . ne~ce sufletul ncistru mar multde cat orr-ee. a.lta. Precum
te bucura de avutul tell, dupa cum secuvioe unulcre~tin, corpul cand estd inferbil.ntat.peste masurll seS1mte pare-c1l.
apoI care e sila de a irrvidia pe altil? .De . nidUr'i dara nu mulVtmit de cea mal micll adiere a ventulul, acelaf?I lucr);! .
pr()yine invidia, de cat crt. se lipe~ce cineva, cutrupul ~i cu se petrece noptea cu sufletul nostru, predat somnuluI ea
sufletul de cele presente, sau mat bine,<;l.ice~d, . detote relele. unul paradis, care are inauntrul Sell mal multe isvore, unde
Pentru ert dad!. alcrede cuadeverat crt averea nu inseamna el i~l capllt1:1 mangaerea . . Mal dr~ptul vor~lnd nicrnop~ea
nimic, .ca ~i slava Iu.rne'i aee~tia, nu al invidia peceI ce au. si nid somnul nu Ie face acestea, Cl Dumllegeu, care cunoscend
Dar~ fiind-crt prive~cI aces tea eu Illcomie, ·.· Ie .ad.niirf ~i :i~r siltbiciunea neamulul' nostru omen ese, a dispus tote aces tea.
tremurll inima gandindu·te la ele,pe.otru aeeia te · I?i mun- Dar1l. nOI nu avem milll de noI in~i·ne, ci ca ni~te du~manl
ce~ce gandul de slavll de~arta, ear1l, tote aeestea vin,•.,de am n~scocit pe tiranul eel mal mareal repausuluI ~i al
acolo, ell tu admirI cele din 'viata presentrt. Prive~cI eu oehI necesit1l.teI nostre naturale, voiU s1:1 (lic privigherile de nopte
reI c1l, X &'a-imbogll.lit? ~i- cu tote aces tea un astfeliii de din causa bogl'ltiilor. nPrivigherea avu~iel tope~ce tru-
om e demn mal mult de milll ~i de lacramI, de cat de in-
vidiat. Darll turespun(lI ri(llnd: «Eu sunt vrednic de plans, pull (lice, ~i grija el strica somnuI" (Sirach,"31 sau 34,
~i nu acela.» De sigur ca ~i tu e~tI vrednic de prans, inse . 1). ~i privelilce cat de mare este ingrijir~a I~I. Dumne~eu :
nu pentru cll e~tI sll.rae, ci pent-ru ell. te cregI pe sine'~I nu a 11:1sat chestiunea. repausuluI la dlSPOSltIa nostre, ~l
vrednicde jale. Nor jelim pe acel ce, de ~i n·au nid un rea, nid necesitatea de somn la buna vointa, ci I~a legat de tre-
sunt totu~l veclnic nejnul~amitI, ~i-I jelim, nu pentru ell au buinti naturale, ca astfeliu ~i fllrll voea nostre srt. primin1
vr'un reu, ci pentru c!l neavend nimic~ cred totu~l ell au binele, ellc! a dormi este eerut de natur1:1. No! lnSe, ca eel
ceva. Intocmal a~a ~i cel ce s-a izMvit de frigurI, ~i care ce ne urim pe noI in~i· ne forte mult, ca ~i cum am res-
totu~t se suce~ee ~i se ihvirtef?ce in pat, de f?i estc sanMos, boi ~i am nl'lcl'lji pe altH, am nl'lscoc.it ':In tiran mare ~ip~'
- este vrednic de jll.lit, nu fiind-cll are frigurl, ci fiind-c!l ternic contra repausuluI ~i a necesltlltllor naturale, pnvI-
neavend nimie, el t0tu~I crede ca are. Dec! ~i tu e~tl vrednic gherjle, (lic, in timp de nopte, pentru paza bogatiilor. S-a
71528 5
OMILTA III
OMILIA III
~i acestea tote se petree aJc'f pe pament, veacI cand ne s11r~Cl, ~l mClde cum av~rea In banI, sail saracia. v' oe~cI :;a
yom duce acoIo, ascultli ceospU;nebogatuI, sau stapanul a devil bo~at . t~, vcare e~tl sarac? W este posibil tie care
J
mil de buour!, dupre cum: (Iicr tu,. de l?i eil nu a~l . numi voe~Cl, ,~I llImem n11: t.e Impedeca: des'pretuie~ce boglltiile
bunurl nil?te ast-feliil delrict~rf,¢icel ~~lt. indeferen~e . .A~~ 1~~e.I,. erede-Ie a fl mmlC, precum. f(li nimic nu sunt, scoto
dara asculttt ce spuneaeest st~pan ,a mn de bunMlitl, ~I vel dIn . Inlma. , ta IlOfta bo?atulor,. l?1 ~atuncI te ~i imbogll.~it.
pricepe cine anume estecu adev'~rat . srtrac. "Parinte Abra- . Cel ce ,nu , voe:;;ce a se 1mbogatl, acela este_ bogat, precum
' , arne, Qice, trimite pel4tzar:ca sa '§l iritinga- virfHl ~l ,c e!ce .nu voe~ee a fi sarac, acela este si3rac.Caci precum
degetuluI lUI in ap.a, , §isa 'm.! -reeoreasea limba, ea aceJae?t.~ cel ce bole~ce, care in plina san Mate se svarcolesce
eara mCI de Cum acela care sufere bola mal mlllt de 'cat ·
m6 ehinuiese in vapaea: aeeasta" (Luca 16, 24). Darll. cel sanatO$, tot a~a ~i in casul de fata: acelaeste sarac
daca bogatul acela niUljc'-nu sufe~ia din -cele ce. ~m spus, c~ren.u~ote _~uferi s1iracia, ci in mijiocul bogatiilor el s~
daca el 'si-ar fi petreeut 't aragrijl ~i in linil?te ..intreaga luI · CIe?e 1ll~ISar~G de. cat cei saraci, pe cand eel ce sufere s~
viata, ~i 'ce spun eil iot.\eaga~iatl1? acea cl!p_eatll de ochi, raCIa mal ~u llllesmre de cat ee) bogati, acela este in .. ~de.
cacl via~a nostre e8te ell:' ocl!p.eaH't de ochl m raport cu verv~l mal bogat. Spune-mi te rog, de ee teinfricosezI de
infiI1ituI; ded dadt totu! n isbutia dupre dorint11, ore nu saraCie? .De ce tremur)? Nu pentru teamli de fomete? .Nu
este vrednic de plans dihGuvintele lui? Dara ore masa ta pentru t-earn a ~ev sete, de trig; sail nu pentru aceastu?
nu era incrtrcatl1 cu vina~ui-l ?~iacum nu e~tl stapa~ vnicl Dara. nu,. este mCI unul care sa fie Jipsit in mod ' abSolut~·
pe 0 piclltur11 de ap11. Nu tu 6re alta data mci ca VOial sa
te ui~I la acest sl1rac? ~i a~um ce~l ca sa 'I veqT, 1il~ nimenI d~ a~€st~a".Uita~i-v6 la neamurile eele din inceput,
nu consimte. Era pe ianga u~lle caSel tale, eara acum m sanu- §l vldetl, CInfl a nadajduit spre Domnul ~i s'a rU§i-
rile luI Abraam, ·tu vie~uiai sub acoperimintelecei'lr marl ale n.at"? (Sirah: ,.2, 10), ~i earil~I: "Privitl la paserile ce-
caselor tale earll. acum in focul gheeniL Srt aud~ aces tea cel nulm, ell. mel nil samanl1, nie! nu seeera nie! nu
bogatl', salf'mal bine <;lis lllJ. cei · boga~l, cf CEli nemilostivl! aduna in jicnite, §i .. 'l'atil1 vostru eel eeres~ Ie hra-
pentru ea nu era pedepsit acela pentru crt fuaese bogat, C1
pentru cl1 .a fost nemilostiv. E posibil ca sa fie cineva bogat, ne§ce pre ,denseJe" (Math. 6, 26). Nu pote nimeni srt
si tot-odata pentru cl1 este milostiv sa se bucure de buna- arate pe _v r unul c~re. ar fi murit de fome sail de frig. A~a
t1\We cele vecinice. De aceia acel bogat pe nimen'i altul nu darll de ce. tr~mun, ~I vde ce te temI de sliracie? Nu poti
vede, de cat pe saracul care 'I cere a ajutoriil, ca sl1 afii, cl1 res~u~de nll~lc. paca arceIe ?e trebuinta, de ce te temI de
cu drept~te el pMimia acestea. Nu erail acolo mil de sl1rad ?a. Cu TIU alIa mdllmana droea acea de servitorY? Aceasta
dreptl? Cu tote acestea s11racul care ~edea la u~a casel' sale, Ins:-~mna. ca t~ te-al scapat de stapanl, aceasta inseamn11
acesta i se inmti~azl1, invatandu-l ~j pe densul ~i pe nol, tenc~rea mCO~tlI~ua, eliberarea de griji. Dara pote ca nu aJ:
cat este de bine de a nu ne increde in aver], Pe acel sarac mobile, patun §I vase tac~te din argint? ~j cel ce Ie po-
sed~ ~cestea, cu cat e mal mult de cat tme? Cu nimic,
cacI tote aCflstea sunt egale in modul de intrebuintare , , fie
28 OMILIA III OMILIA IV
29
ele fllcute din materialul acesta, sali acela. Darl1 pote Ca OMILIA Ill.
nu e/?tl considerat de grozav In ocM multora? Nici gil, fif'
vre·odat~. Pentru c~_c_e placere pote fi de a se teme altil
de tine ",si" de··{l. trefuura de frica ta? Dar!1 pote caa;l~iI se :, ~Ihint!"u aceasta me bucur, Ji inca me voW bu-
- vor sfii de~-tine? Nicl aceasta sl1 nufie. Bali cl1 pote -1~1
inchipul, crt fiiud bogat nu vel avea a teteme de Jegile tete'i cu!a. Ca §.ClU. ca ~ceasta iml va fi "mie spre mantllire,
/?i de stapauire. Ei:bine ascultll cespuneapostol.\ll in alttl. pru~ rUgilclUmle:vostre, §i prin darea DuchuluI lUI Iisus
parte: "Voe~cl sll. . nU-~l fie fric~td.e stitp;1,nire? Fit C~l'~tos. Dupre a~teptarea ~ nil.dejdea mea cil. intru
bine, . ~i v'e l avea . laudit de. !ad~nsa" . (RQ,tD. ~3!" 3). mmlC nu me voiu rY.§in~, ci intru to,ta indr~zneala,
Dar!1 pote ell, suntem nebrtgatl 10 seam,ll,/?l suSCep~I?1l1 de ~recum tot-deauna ' a§a §l ac~m se va mari Christos
a pMimi multe necazurI !?i mtilte lele, dupa cum §l J?,decl1 11~~r26;.uI mel1, '~ orr prin via~~, orr prin marte" (Stih.
cel mal multi? Da, inse nu sl1rllcia a:dure aceasta, Cl reu-
tatea. 'Fiind-ell, multi sil,racI '/?i.au ., petl'ec.ut viata 'lntreaga
f!1r~grijl sau suparllrI, !?i din contra, mrilt'f~ bogati, stl1pani·
Nimie. in vi~~~presenta nu pote sa intristeze un su.
tori si putemicl, au avut intreaga 10rvia~~ plinl1 ,.j~l? neca- flet. ~are, ~l. filosof; 11Icldu-i'manil, nie! aeusatiuDl ', nid rio
zurI ~i de sufetintl, mal grozaye~_ ?hia.r de. cat ale ta.l?ari~or meJdlJ, lllclmtri.gl sali or!·/?i ce feliu de dracH, cildr un fse.
si fi'icatorilor de rele. Precum cm ce te plspretuesc pe tIlle menea su~etfiInd refuglat ea, pe un virf de munte . este
~icl fac reu tot asa , si acela face reu deilividiaza,!?i inc1l. mal pest~ . putIlltade ',a fi atms de tot) eel de pe p1l.ment' earl
mulf,.face r~u acesta' decat eel dinteL In adever c[~ cel ce invi- se ndlCa. spre e1. AstfeliU era , sufletul luI Pavelcaf~ ocu-
diaza ' 0 , face aceasta cu tot11 puterea, pe . can<;l. : eel ce dispretu- pase un l~c ~l filosOfi~I' spirit~ale maI:nalt de ca.torr~ce vfrf
e~ee,'de multe·orI a miluit ehia:pe :ce{ dispretui~, :-/?i p6t~ doe m~nte, al ad?vt!ra~el fi~o~ofiI. ,Pelltru densul, ' tote ' cele ale
ct\.',a cesta a fO(3t mQtivul sl1r11CleI luI, E,dellJuns a 1 Imbianzi lumfl~ sunt VOl be gole§1 JucllnI copilll.re~cL Dar1l.acuin nu
nlImal eu cateva cuvinte, q.icendu·Ibuna;or11: «Adec11 mare e vor ~ de~.~estea, cllcl vorbim despre Pavel. 'Acest fericit
luCi'U: .aI sl1 facl dactl. vei nimici 1;>e ctitare, dac1l. ·yel.omori av~~ _~l pe .~~p!l.~a.t contra ~uj,§i pe al~l diferitIdu manl,
pesaraeul cutare! ~i de eatll, reeompense ~u te\rel bueu~a. earn, II neell,Jw.u /?l mc~cu tote necazurile drace~cJ, si ~totuS'i
si iaW. ea in acest mod i-amdam6lit .mama. Pe eand - Ill- ceuQlC;e el? <lNun~mal ~~ nu me intristez de tote aCl:lstea,
vidiil, Ja cei boga'£inu se sfar~e~ce, ' mal'nainte de a'!?l vll,rsa "s~ e: me ~es.euraJez, Cl mea mt! bucur, ~i me voiubucura,
tot veninul lor asuprafl-propeluL , A/?a' dar al vegut, ca nu /?l ~nu numal momentan,ei pururea me voili bucura ~ Cil.
sarll,cia si nic) 'bogatia in sine si ,prinsine este un bine ab-
sohit, c( vointa libera eu caren.oi sUiltem irrz~strat!. . §?IU ca acesta. imr va fi mie spre mantuirea"' c~a "vii- '
DecI aceast!l. vointll, libe.rasao ,punem In ra.ndUJal1l., t~re, ca.nd predlCa mea - causa dll~mll,niej ~i apismeI ce
sl:\. ne deprindem a filosofa. Dacia aeeast-a va fi bine Intoc· a~ co?tra mea , -,' v~ folosi. "Prin nJgaciunile v6stre, Qice
mitlft, nic) bogatia nu va putea sa ne scotll, din i~para~ia ' §l prm dal:ea , Dqchulul luI Iisus Christos, dupre a§~
cerurilor, /?i nid sll,r1l.eia nu ne va face aavea mal putm, tel?t.a~ea §l.nii.?~jdea mea. U Prive/?ce umilinta acestuI
ci yom suferi in linil?te ,s1l.r1l.ciaj ne primejduind niel doban- f~nclt. se gasIa m lup~a cu diferitele suferintl si eu apro-
direa bunurilor viit6re, si nid aiel eausandu-ne vatll,mare, pler~ de ~un~na cuvemta luI, mil de suecese avea pe fie-
ci vom fi mult1l.mitI /?i aid, ~i ne vo~ !nvredni~.i !?i. de bu- ee Jl, C1l.Cl dor~ era ~avel, - §i ce ar putea sa. Qiell, cineva
nuriJe cereseL Carora fie a ne invredmel eu tOtll pnn Chao mal J?ul.t? -. ~l eu t~~e acestea spune Filiopenilor Cll «prin
rul si filan'tropia DomnuluI nostru Iisus Christos, c1l.ruia r~gllcmmle vostre vom putea a me mAntuI., el care a cas-
'impl:eunll, cu TatlH si cu Duchul sfiut se euvine sJava, stll, tIgat mA~tuirea In urma a mil de succese. ~i prin dare~
panirea ~i cinstea, acum §i pururea ~i In veci! vecilor. Amin
?uChU~U.l lUi Iisus Christ os ", Qiee, adec;' «dacll, me voiu
mvred~lcl de rugllciunile vastre, me voiu Invrednici ~.
de mal mare chap, c1l.cI Qieerea prin darea (smxop-~I[:'
OMILTA IV OM ILIA IV 31
30
-= dare mal mult de ca.t trebuie, ~are din bel~u"g). toc- am ~is, cl1 nu numal via~a mrite~ce pe Christos, ei ~i m6rtea.
ffiai aceia inseamnl1, adecl1 «dacl1 ml va da mal mu~t Pa.naacuminse "prin via~a" se- maresce,(lice, «elid tra-
dacl1 'm'i.va ,da din beJ~ug D1?-ch?l, spre scl1pare.a mea... i:l.~~e iese inca, nu m-atl omorlt; dar1:'l- chiar ~i daca me voi:omori,
maiituirea mea. adecl1 «da,cl1 vOlil pute:~S~l1pa dID pruneJUla !?i a~a,. se va mari Christ os. Cum? Prin viatll., cad am sell·
aceastl;!, dupre cum am scapat de cea dl1lal~te •. De~pre"ace~ pat de primejdiJ, ~i prin marte, cael uie! chjar m6rtea nu
primejdie Qice el: "lntTu r~spunsuL mevu. cef ~mMl m- m-a putut face ca sa '\ tllgaduiesc, sau sa me leapad de-
menl n-a mefS'" cu mine, ci tO~l m-au piir:1"Slt; sa .nu densul, pentru cl1 m-a inzestrat ell atata buna-voin~a, in cat
m-a tacut mal puternic 1?i de eat .p16rtea. Acolo In fine, ea
Ii se socotiasc:1 lor, danl Domnul a stat 19p9it mme qu · m·a scl:'l.pa~_ de primejdiI, aiel inse, cll. nu m'a lasat sa
§i m-a IntJl,rit" (nTi~bt~. 4, ~6). Ac:asta, deci 0 ?reQic~ m~tem de tirania mOl·~iI. Ast·feliu se v~"m1\ri el prin via~li
si acum: "Prin rugl3,ClUm~~ vostre §1 pn~ . d~rea .Du ~i prill morte». Acestea el Ie spune nu ca eum ar fi fast
chului lUI '·IiSLlS Ohri~tos;aupre a§teptar.ea _~1 na"deJde~ t'lrt · morl1 jmediat., ci, ca atunc'i cand va. muri, sa uu f'13 tul·
mea", cMf ast-feliii :n~d1\jduiesc. ~i ca ~u c~mva n~l ~ara~l 'bure . H.. Cum cli Ie (licea acestea, nu ca cum era s\ mora
a,tunciimediat, ceia ce '1 ar fi intristat mUlt, prive~ce cum
sa atribuim totu\ ruga.d unilor acelor~, !?l nOlo cn m~lcs~
s~incurQjaza singur, !?i numal ca riu Qice: «acestea Ie spun ;
nu contribuirn, prive~cecutp ime_Qlat pune .~I ceJa c~:'lapal
\ine lUI, - speran~a, . causa ; tutu~or __ bununlor,~ ~UPHl cum uli .ea 'cum am sa mar imediat». De .aeeia ~i adauge mal '
~~pfJ.rte: ,,§i acestea nadajduinct ~eitl, cit yoiu rem a- .
dice Profetul: "Fi~ . D6mD.l3m1la ta spre nOl, precum
am nadajduit intrutine" (Ps.. 32, 22), !?~ duprec~m .se .ne.a§Limpreuna vOilipetrece . eu vol eu to~L"
. . ;. )]C~ intru nimie ---nn me .VUill ru§ina", adecll, cll;
'd'lCe SI.,III alt loc'. ; 71 Ui.t . .,.v.e
. . ati-. . . la neamunle
. _- ee13.
. . d. 1. nm-
•
nti 'mlva causa niel 0 ru~ine faptul ell. voiu muri, ci inca
ceput, -§i vide~'( cine a nadajduit spre ?omnul §:.s~a . din contra un mare folos. Penttuce? Nu sunt dora ne·
ni~inat" (Sit'ah~ ~, 11); !?i d.upre c,!m 91ce to~, fen~IL~1 rimfitoriu, inse prin m6rte eu yoi"!'! deveni mal strl:llucit,
Pavel inalt 10c:"EaraJ)ade]deanuru§me~z~'nDuple de . catd:;wa 'i'r~'i fi fost nemuritodtl.Cacl nu.este tot una,de
a§teptarea §i nadejdef mea, c~ in.~'f~ .mmH; .nu, me a .Ii nemuritoriu !?i a despre~uiinortea, !?i a fi muritoriu. Ast.
vOlli ru§ina. Ii ' 1\ceastae§t;~ nadeJdea 1~1 Pave\,~a . mtru- J'eliUca nid aceasta nu pote .f ispre ru!?ine de a muri acurrl,
nimic nu va fi ru~inat dacl.t el spera. A...' :re9ut,c~~d!?rnl:tre .in~e eubu VOiD muri. "Intru .nimiCnu m(!) voili ru§ina':,
e puterea speran~el i.nDrtmne(leu ? ~ On .!?l ce s ~L.~J,ltll.~p:a, nid .daca trtliebC, ~i nie! daca . vojli ..ruuri, Cael pe amandouMe
(lice, nu me voiU ru~ina, adeca nu vor blrUi aC81a,~ . !,CI.m- voiii suferi cu curaj, fieca t.raiesc;Iie cl:lvoiu muri. Bine! A';easta
.trll t6t<1 indrazne3Ja, / :precum-tot-deaun~, a§~~l.a?Um
epE' datQria sutletu\uI cre~tinesc."Int.ru t6ta indrazneala '.1.·
·.(lice, ca!?i cum -pare-ca ar spune :~VeQI ca eu nu me ru~ine~?
se va mari Ohrfstos in trupul meu, on pnn Vla~a, C1l.cl daell frica de morte mi-arfi tlliat indrazneala, cu ade-
ofl prin - m6rte. Ii Aceia .a!?teptatl .ca prin-- cursa ~ceasta ce veiatca atuoc'i a muri ar fi fast demn de ru~ine, dara fiind·
i-o intinp-ese, sa piarda; pe deopar~e pe.;:}?,avel, ea[a pe ~e ca nu am avut _acea frica, de aceia nu p6te fi ru~ine fap-
altll. parte sll. !?teargll. .~e ~~t predJCa 1m, ca a unm strat~glc ttilde a muri.f;. Ci fie crt traiesc, fie ca voiUmuri, etl nu
inaI puternic de cat d~n~ll. «Darll. aceasta n~ v~ fi, QlCe, .me ·voiU ru~ina; cacl dad! triiiesc eu predic pe Christos,
uu voiU muri acum; Cl precum tot-deauna, a!?J. !?l acum s~ daca earll~'i voiu muri, tot au me voiU ru!?ina, CaCl nu me
va mll.ri Christos intrupul meu.» lose c~m? :1?e multe-on " stapane~ce frica de morte, dupli cumse probeaz:l din in-
om carlut in primejdiJ nice, de la care tOtl ne-au Impedecat.» drazneala mea ce 0 'am. Dacl1 am vorbit de legaturI, sa nu
~ t.· o til (II
Oi singurl intre ' nOl judecata mor~ll am ,avu
<l , " .. I
o crede~'i aceasta ca 0 rn~ine, cael legaturile acestea au fost,
" onn
C ") lnSe din t6te ue-a'isc~pat Domnul. Tot . a~a
.. th . 1 ,v, motiv de atatf'a bunurl', incat, !?i pe al~iI 'I-atl incurajat.
' ? C 11 u
si acum se va mari in trupul metl. Darll. ce . as. n N u este ru~ine de a fi legat cineva pentru Christos, ci de
creadrt cineva !?i sl1 Qicli «darrt?"dacai~u vel !Dun, Ch!lstoS a se teme de legaturl, de a trada ceva din misterile cres-
uu se va mari~? Da, respunde el, !?I tocmal de aC81a nu tine!?cl, aceasta este ru~ine; dara daca nu e nimic din
OMILIA IV OMILIA IV 33
acestea, apol atunel legaturil~ mele Soufit.cmotiv de lndrll.z- mele viata, a vietui, a via, are, iubiWor, multe.- semni-
nealll.. Sa Ilucredetl ctCd,acll. am scapat de muite·orr de pri- fi!J.rl,... dupre cum ~i numele de m6rte, a muri, a fi mort_
mejdH, "",.rapt cu caIe me pot mandri fata qe cel necredin · I~ adever,dup~ cum este. viata corporal a" sau ai?a (Hs1f
ci6~1 - dar-a R'ar intampla ea vre·odat1t sli nu mal poCin· vlat~ a corpulu~, tot· a~a:,vlata se nu~~ce ~i acea a peca-
frunta primejdrn, apoI sli nu sEt creadli ea rul?ine aceasta; ~ulUl, pre~ur~(hce aiurea: nCaC} daca murim p~atului,
C!\cl ~i in asemenea cas lnc~,. , mal mult m-a§i incuraja. » m ce ChIP mca yom mal fi vil intrn;.den~uI?" (Rom.
Privel?ce cum el vorbel?ce aicl des pre propria stt personli,
ceia ce iIi- fiulte locur) face, clim bunti-ortt in episto1a cMrtt 6, 2): Ai?a.d~ra vlata se nume~ce I?i faptu1 a vietui In pecat,
~uatl sarna. bIlle, ve r~g~ pen.trn ca nu cum~ sa ne jelim
Roman'i: "Cael n.!!. m~ ru~inez de evangheJia)ul Chris- lrl zadar. Vlata.. nemuntore ~I eterna este viata acea din
tos" (Rom. 1, 16), pr8cun~,: deasemenea in epistola %tra cenun,dupre cum (lice: "Ca petrecerea n6str~ in ceriurI
Corintheni: - ,,~i aeestea am inchipuitintru ..mine ~i este"(~i1i~p .. ~, 20), lnse viata es~e ~i acea a corpuluJ, pe
intru Apollo pentru ... vo'i" (I Cor, 4, 6). "Orl prin ca~e 0 m(il?a .cand ~!ce: ,,0<1. pnntr.:.~nsul viem, §i ne
. viata, orl prin m6rte." El nu Ie spune -acestea ca cum ll?lJcam, §lsunt,em (Fapt. 17, 28). adeca e1 nUi:lpun~
nu ar fi i?ciut. ~cia cli nu va muri atuncl imediat, ci dupli alcI dea ntlduce~vla~ acea n~tura~~, ci viata aceaa pecate-
aceasta, inse prin acestea e1 pregatei?ce sufletul cu ideia l~r,pe .care 0 vletUlesc to~l omenn. Cel ce nu are pofttt de
mortH, . vlata 'aeeasta presenta, cum se pote (l.icectt tr1Hesce? Cel ce
"Oa mie, (lice, a vietui es~e qhristos, §i a muri se grp.be~c.e de a aj~nge rna! curand la viata ceia:hilta, cum
doband;1i1, Cl\.cl chiar murind ·.· eu31u voiu muri,de ore·ce se pote(l:~ce· pa trll~e~ce a.icI? Cel ce rl~spretue§ce mQ[ tea,
am in mine viata. Atunc'i · moat fi ·omorit cu adeverat, .. ca.nd c~m sepotespune. ca trale:;:;ce? Cel cenu doresce nimic
ar fi putut ca prin frica sa sc6t~L credinta din sufletul meu, dm ce~elj-1e; lumei,. cum. se pote spune ca traie~ce? Dupre
inse pEl"'cat: tirnP Christos este eu mine, chiar mortea de ar cum dl~mantulnu se pote incovaia, or! ~i ca.t l-ai izbi, in-
veni, eu viez. ~i lB· aceflstll, viata nu este a1 meu a via, ci tocmai'al?a :. ~iPavel. ~;Viez, dice, nU 'eu, ci viazaintru
Christos. Dar dade nic! aicl nu eS~.liial meli a via, ce este mine Christos", adecll nu dmul cel vechi'Q ci cel nou . si
. ace~sta: "Ear:1 ce viez aoum in trup, intru eredinta eara~r l,n alpoc: "Ticalos om sunteu.l 'Cine me 'va
viez" (Galat, 2, 20)? Precum- aCQlo, a~a ~i aicl <lic: "Viez izbavi?et::lpul mor~i1 ace~tia.?,' .A~t.feliu ded, acel ce
de acum nu eu, ci viaza intru mine Ohrist-os", cllc! ast· n~. se l~gnJei?e~ -~e hrana, de haine;l?i .In fine nu se In-
fe1ill trebuie sli fie cre~tinul ;. ~ eu nu viez, (lice, viata comuna, ~nJe~c.~ lntru mmlc ~e c~le pre~e"nte" cuihvietuiei?ce? Un
via~a obi?teasctt ca totl ce!·l·al~i»:·- .para cum de nu viez'i, ast-fellU de om nu vletUlei?Ce mCI chlar via~a aceasta na-
fericite Pavele? Nu ve(li i?itu sarele ca toM. lumea? Nu turalAa, pe~t:ru c~ ce~ ce nu se ingrije~ce .de nimic din cele
respir! acelal?i aer comun·tutpror? Nli te hrrllle~cl cu acelea~l pll,mente~Cl nu v18tmei?ce. NOl care facem totul pentru satis-
ma.ncllrl, eu care se br1lnesc tot'i? Nu calc'i pe pament, pre- facerea pofte1o~ acestei vietY, n01 (l.ic, trllim aceastaviata
cum ~i n01? Nu a1 trebuinta de ~~W!?.l ' 9tl haine, de 'in":" eara e1 nu tram. Pentru ctt dacli de nimic din cele de aiel
'c1lJ~llminte? De ce dec) (l.ic'i "nn viez"? Cum nu viez'i? De n,u ~e" ocupa, apoI cum atunci traia? Cum ca e1 nn traia,
ce dec!' vorbescieu fanfaronie? «Nu sunt fanf'aronade aces- i?l mCI nu cere a ca_ s1:\ vi~}liasctt viata aceasta naturala, 0
tea, "Pcac1 .daca faptele nu atesteazl'l. aceasta, cu drept spune in alt,tt parte: "Eara ce viez acum in trup intru
cuvent ar putea sa (lictt cineva cll. este fanfaronad~; darll
cand faptele atesteazt't, apoI atunci un de e fanfaronada?· credin~a fiulul Inl Dumneg.eu viez care m-a i~bit Ri
~i cum el nu viazl\., 0 vom afla indata, cttcI i?i in alt loc s-~dat p~e sine "pentru mine" (G~lat.2, 20), adectt~i!.
(lice: "Eu tn-am restignit lumel, ~i lumea mie (Galat.
Cl tUlesc ~ vJata noutt, . 0 viata cu totul schimbata.
Tote aces tea _el l~ spune pentru Incurajarea Filippeni-
6, 14, Fapt. 17, 28). Cum (iec! (l.ice "nu mar viez ~i cum
Cl
lor. «Sa nu, cred~~I, (l~ce cll me lipsesc de via~a aceasta;
apb! (l.ice:" miea vie~ui este Christos", ascu1tatI. Nu- v
dar .apol chIar alcl tr1l,md, eu nu vietuiesc aceasta viatll., ci
OMILIA. IV 35
34 OMILTA IV
pentru ce nu ne-am sinucide? Catu~'i de putin, (lice el;e una cu Christos dlC} mortea este dlIltre eele mdeferente.»
posibil de a ca~tiga ~i aiel, de ~i. nu traim viata aceasta, ei M6rtea in sine, 'nu e TeU lucru, 01 feU] este de a fi pedepsit
o alta viata cu mult mal: buna. Dara p6te va (lice cineva dupa m6rte; deasemenea nic'i' vr'un lu.cru bun nu :ste
«apo'i aceas.ta inseamna ca'tl' aduce tier6da?» Da, respunde m6rtea., ci bunatatea este de a fi eu Chnstos dupa morte,
el. Unde sunt acum ereticiI? lata ca a tr13.i acum in trup, ast-feliu ca dupa m6rte, sunt sau bune, sail rele.
este r6da lucrulul."Eanl ce viez acum in trup, intru I) Af?adara, iubitilor, sa nu jelim cums·ar intampla
credinta viez", ~i pentru ar.easta es-te r6da lucrulul. n~i ~'-;:;-partea mora Iii. Pe eel' pecato!)i tr1ijnd, ~au murind.' t!-'ebuie
ce voiD. alege, nu §ciD.." Val! Cata filosofie! Cum ada- a·1 jeli, mal cu sarna pe eel nebotezatl fll p~ eel bogatl,.-~} ca mul~
folosesc celor reposati milosteniile ce se daupentru den§l!, cum ~l
molit pofta de viata presentll, f?i cum a facut aceasta, fara liturghiiJe ce se servesc pentru pomenirea lor. (Veron.)
OMfLTA IV
OMILIA IV 37
pe cer repOSa~I, i?i nieI sll. ne J.menram pentru G€llce trll.iesc. mort, c~cl infricol?at va fi 'la urma acel pecat. Pla.ngI peeer
luse eu~ ? ~1l' jll.I!.m pe·..cel .~eCllto~I nu numa! eAnd sunt neeredincio~, plAngi pe cel care cu nimie nu se deoseb.esc
mor~l, . el ehlar cand sunt Vll.",,,Sil. .11.8 bueurr.m pE:ntru ·ceI de aceia, voiu -sa (lic pe eel du~I de la nOl tai'a a fi luJ;Ili-
bunl !?l drep~1, nu numa)' cllnd trlliesc, ci chiar ~i cAnd reo na~r cu sf. botez, pe eel f!'ira pecetea charuluI Sf. Duch.
pausazll.. Pentru cll. aceia ehiar fiind vii murise ,deja, earll. Aee~tfa eu ade.v:erat ca sunt vrednicl de jale, vre'dnic'f de
ace~tia chiar ~i ll1urind traiesc; aceia ~i in timp . ce sunt
suspine, pentru ctt se gasesc afara de imp!l.ra~ie, la nn., loc
aiel, sunt de jeHt tuturor, pentru ca sunt urit]' lUI Durnne-
qeu, eara aee~tia ducendu·se de aiel, ~i !leolo V01';fi fel;eClti, eu cel eondamna~l. "Am in <lie v6ue, ea daea nu se va
cll.cI s·au dus-la Christos. peell.to~iI .orl·unde ar ii, s,unt de· na~ee cine va din apa §i din dU:ch, nu va.Jntra intru
parte de imparatul slavelr · ~i de acela sunt ,demnl de lao impanl~ia eerlurilor~' (loan 3, 5). Piangi pe eel ee mol'
edmI; Pl:l ellnd drep~H, fie aiel, fie aeo!o, -sunt..1m'preunli cu in boga~il, ~i carl n-au , gandit niel·odatrc-de a scote din boo
impllratul, ~i mal eu sarna aeolo iI vor fi mal ,aptope, nu ga~iI vreo mangaeresilfletelor lor, carl au illtrebuintat pu-
ea prin oglindlJ: '1), nieI prin eredin~a numa.I, .ci fa~~catr!l. terea ~i boga~ia mal mult ca sa pol-a sp~la ~i astupa pilca'
fa~ll . Ded sit nu .plAngem cum s·ar intAmpla peeeI ' mor~I, tele lor. 'Pe uniaca aceWil n plan gem cu to~i'i, fie in par-
ci pe eel mor~1 in pecate. Aee~tia sunt vredriicIde 'pl1lns, ticular, 11e ~i in public" inM eu demnitate, eu in~elepeiune,
ace~tia sunt vrednieI de bocete ~Llacriml'. Cacl, carespe- ~i nu in altmod, de cil,t de a'1 avea ca pildll. pentru nOI
ranta de mllntuirepote 'fi, spune-ml, de a.se .. d,u cedneva in1?i:ne. Pe unia eaacefijtia, H plangem, nu 0 Qi niel d6ue,
acolo insotitde pecate, acol0, gic, undepecatele nu sepot ci in tot!'t via~a nObtrkO;ast.feliu de lacrima nu e resuit~tll.
indepll.rta? Pe cat timp se gasel?ce aicr, este potesperan~a din vre·o patiI;na nerationatll, ci izvora~ce din dragostea;prt·
de a se schimba" qe a se face mal bun j ', dar, ,' carid el rinteasett; acei~ e din patimtt neresonabila,~i de aeElia se .
"plecAnd de aici s-a' du~ in iad, un de nuse pOtecA!?t.iga nimic !?i stinge-- degrab; - pe eA,nddaea izvora~ce din frica de
prin pocain~a, dupre 'cum ~i gice: "Ca iniadeine 5e va Dumnegeu, rem:lne purureu. Plllngem pe unia ca acel?tia" II
ml1ri;urisi ~ie?U (PS'; 6, 6), apol atunci eums[n'li; fievre;f. .. ajutam dupa puterile nostre, yom grt'si nOI vr'un ajutor, fie
nicI de jale? Srt plangem pe eel ce astfeliii ' s-au. dU:s. de Ja c:lt de mic, sll. Ii dilmj 'inse n ajutam, ~i-l yom ajuta. Cum?
~i in ee mod? Rilgllnqu'ne pentru den!?I], punend ~i pe aI-
noI,J]u opresc, sa~l pl llngem; inse nu slutindu·ne,)1U smul-
~il de a se r~g a , saracilor a Ii da milostenil pentru sufletele
, gendu-ne perul, nu golindu-ni bra~ele, nn stxImMrid~-i!eta~a,
nu imbracAndu·ne in negru, ei in lini~te.vltrsarid laei~ml lor. Faptul in sine arp:Ore·care m:lngaere sufleteasca,cacl
amare in sufletul nostru; .Pel1trtlca este po~ibil,!?i farll. 0 ascnlta ce spune Dnmn~{!eu: ,,~i voiti apl1ra cetatea
astfeliu de pompa, de a plang.e-· amar, ~i nu nnma~ a se · aceasta, . pentru rriine, §i pentru David robuI meti"
n:omi~ari, - eael cu adeverat ca cele cese PEltrec l;lmortI (IV. Reg. , 20, 6). pax daca numal amintirea dreptulul ~i a
dm- parte a unora, intru nimic nu se deosebeS,e ,deJI1cimi~~.ril avut atAta putere, apoI ellnd sa fae inca ~i milostenil pen-
:;ji juearil copilare~cI. Citel, crede~i-me ea acele boeete,acele tI.Q eel reposat, cum ' 81l. nu aiM nieI o-putere? Nu degeaba
Mts:r in pept prin berg nn sunt de-toc plll.eute, c,i malmult s-a legiferat de crttra apostoH, ea sa ,SQ. faca pomenire la
se petree pentru , ochiI lumer, pentru ambi~ilIlie, I}elltru slav1l. sfintele ~i infrico!?atele taine penttu cel muta~1 dela nOI,
de~arta. Multe femer apoI, au aeeasta ca 0 meserie. Plangr au 1?ciut i'i ca mult folos vor avea, mult ajutoriu vor ea-
cu amar, suspin1l. in easa, pe cand nimeni nu te vede ; pMa. .Pentru ca., iubiWor, cand inLregul poporsUl cn mA·
aceasta este frumos, a-ceasta este placut, ac\')gsta te ~i fo· nele ridicate clitraDumneq.eu, cAndo elerul intreg se roga
lose~ee. Cel ee jele1?ce astfeliU pe mort, eu atat mal mult cllnd infrico~ata tainll. sta de fata, apol' eum sa 'on imbla.n·
el se va incerca ca; nieI·odat!l. s1l. nu cada in p~eateleeeluI zim pe Dumneqeu, rugandu-l pentru den!?iI? Aceasta ins~
se face pentru cel ce au murit in credin~1l., pe ca.nd eatihu
menit nu se vor invrednici de 0 astfeliu de mang:lere, c:
sunt ]jpsi~I de orT-ee ajutoritl de felul aeestuia, afarll. dE
') Textul e precnm nrmeaz3.: ob 8:& sta6ooo, ob 0:& 7t[:,~ 8WC;,
unul singur. ~i care e acel ajntoriu? E permis a da elei
any. . .. Insl:l citatul acesta este din I Corinth. 13, ]2, und e se ceo
mosina saracilor pentru den~iI, ~i prin aceasta Ii se v~
tei?ce: 6M7tof.L8V l&p u.p~: 0: '~,,67t~pou = prin oglioda. Trad.
OMILI.! · V .39
38 OMILIA IV
se duce 1a Christos pste eu mult mal bine, indemnandu·j me lauda mal ll}ult, progresand voUn virtutile evanghelice.
tot·Qdata _de a !fu se intrista pentru ace::it.a; a aratat apol, ])Prin venirea mea earu§l ea.trJ, voL a Dara te? A venit 6re
ea chiar de ar remanea, o·face aceasta pentru densir, si nu
din cal!sa vicleniel du~manilor lor. Ded pentmca sa cread3i Jadjjn~i'i? ~i aC.e asta se cere a se i?ci, daca a venit? "Nu-
ii, ani.ta i?i causa pentru care remane .• Daca aceasta e abo mai cu vrednieie dupre evangheJia:- lUi Christos sa
solut trebuitor a 0 face, voiu remanea negrei?it>; i?T nu 0 petrecetl" (Stih.- 27). AI ve~ut ca de aceia a spus t6te
(iice in mod simplu . .ci «impreuna eu vOl voiupetrece, ~ele de mal sus, ca mal wult sa-I indemne de se inde- a:
adeea voiu fi ve(lut de voL» Pentru ee? "Spre sporirea letnici cu virtutea? Dara ce inseamna nnumai U '? Acest
v6stre §L bucuria credinte1." Aiei iI imbolde~ee, ea 6re- n umal este eeia ee se cere, ~i nimic_. alta; «rind aeeasta
cum sa fie eu bagare de sarna la faptele lor. «Daca pentru Vel. ft, nimie trist nU "se va 'petrece eu voL»'.,;C<lSau ve-
vol remAn,Qice, luatr aminte ca nu eliIDv11 'sit face~l de ru- nind"_~i v~g.endu:ve, sau ne-fiind de "fa~a,sa(\rideele
~ine remiLnei'ea mea: Urmand a videa pe Christo::>, eu, pen- .
trusporirea . vostre, am prefe'l'at a remanea. 'Fiind-ca pre- v entru vol" (Stih. 27). Nu le (lice acestea:aacum deja
senta '. meaeontribuie-.atat la credillta cM si la bucuria se dusese i?i sosise la iI, ci «daca aceasta se V~t'intampla,
v6stre'" de aceia ,am preferat, a remane~ .•.;~ Dal:a 6re 'ce? El sau 8i nefiind fa~~, sa pot a me bucura». ' ..;S<1 aud ea
rem a,neanumaI ~}y~ntru FilippenI? Nu rema.nea numa'i pent.ru stati intr'un ducb ~i intr'un suflet." Ac~:ista: este mal
den~il';eara aceasta 0 (iice mal mult oca Sa'I satisfaca pe eu sama ceia ce, :reune~ce pe credincio~I ~i cimenteazadra-
denl?il;pentrlldragostea ce aveau ea~l'a . el. ~i cum era ca gostea ,dintfe iI;C!lsa fie una {loan 17, ,11),cacI ;;t6ta
d e n~iisa sporiasca in credinta? «Ca . rha:Lmult sa ve apar impariitia ceselmpare?hiaza intre sine,sepllsti'e§ce"
pre vol, <;li'ce,ca pre -ni~te pUT, carT nunevoe d:l "uici. ma, (Math. 12, 26). .De acela ~I Pavel peste tot lo:cuLsfatuief2ce
p!tna,cevI sevor invlrtoi?:i ar.ipele.» Aceasta ed0vada ma-
reI iuhirLceavea cMra i1. Tot astfeiiu si DOl fa~ern cand la concordie. De aceia ~i Christos (lice: ]; Intnl aceasta va __
voiql $a, stiniulam pe cineva, cac1, g,icem~ «pentrn tine am cun6§ce lume,a . ,C~ suntekl ucenicl afn~eI, ..' de vep
remas,ca si:\. ,te fae om -bun ~i folositoriu. > "Pentru ca a yea dragoste)ntre VOl" (loan 13, 35); ,;Saa.ud ea
lauda 'V6stresa sDoriasca intrn.. Christos Iisus prin stat! intr'un dueh . §i intr'un suflet" adeca <l1d 'c'nmva
miI1e,prjnyenire a: m eaea ra§l eatl'a. vol." Al vegut, :liind in a~teptarea mea sa ve lenevit< l}i " apol .lleveden-
dume venit Ill, VOl sa ve molei?itl eu to.t~ll. '. Eupot a
ca a ',.fi en vol aeeasta insamna ? Prives ce llmilinta lUI, me bucura deopotriv[t ~i dirJ au(lite numa'!.» Ce . vra sa
cacrd~pa: , (i 'a(liR spre sporirea v'6st;'~; apoi ar~t{ea (iica ,: n intr'lHldll'ch"? Adeca in aeel<i§lcharal con-
v
aceasUt6si spre folosul lUI, ceia ce >dealtfeliu face i?i eOrdIel, acelaal bl,lllel: vojn~I. Cael .UnU! este dnchul .adeca
at.unc'ic~hdserie eatra Romani: ]] Aeeasta este ea'::sa _.m~ Ulnd cu totilavem un duch; dara a avea :a:cela~l , '". ,
duch , " - ~ .
mangaiOimpreun<l en voi", dupa ce mar sus a (iis- : <'ste aceial?I cUa,fi un suflet. lata ell. vorbaun·suflet se
• • oj .. A _ " " " " _. ,
])Ca sa , v'e ' dau v6ue eeva dar duehovnicesc. « (Rom. Ill. aiel III lnsemnare de coneordie, ~i iat1'l ape;'! ca II),al multe
1, 12, 11) ~ sllflete se represinta prin vorba"un". Astfeli,u, c,hiar era ill
Dar ce ItlSeamna: nCa Jauda v6str~ sa sporiasca"? vechime: "Eara inima §i sufletul multimel celor ee
Adeca a trai corect, cacl aeeasta este lauda in Christos, a au ereg.ut, era unul " (Fapt, 4, 32). ,)mprtiuna ne-
se rezerna pe c'fedin~a. "Cael care este na.gejdea n6str~, voindu-v~ 1) pentru eredinta" evanghelieL U Dara ore
sau bucuria, sau euriuna lauder? Au nn §i vola pentru credinta evangheliel sa se lupte Impreuna? E posi-
(1. Tesal. 2, 19)? ~i in alt 10c: ., Ca laudav6stresuntem
nOI, preeum §i VOl a n6stre" (II. Corinth. 1, H), adeca _ . ') Te,xtul grec este precum urmeaza: ,,~OY(l.&).o1iYns ~ 'iI ,,[o~z~
'1:00 .0"n').,(Oo, Verbul aOYr~S-Hw nu inseamna a se nevoi ci a se lupta
« Cit sa me laud Cll vol rnai mult ». ~i cum? IlCa sa spo-
impreunii cu alWi, Dec! tradu cerea justa ar fi: luptiilldu-ve impreunii
riaseii lauda v6stre" gice, a deca ca sa am ocasiunea a pentnt credin!a evanghelieL 'rr~ d.
OMILIA V
OMILIA V 45
bil aceasta? Nu cumva p6teil se resboiau unil pe al~iH
Nu, ei pare cit Ii snune: «Uni~i-ve impreuna, .in. lupta pen-
tru credinta evimghellel.> ~i acum a.ugi~I ,. (Stih. 30), adeca, ave~I si exemplu. :Aiel
earll~j' Ii inal~a, arlua.nd crt pretutindenl ~i i~l t6te oeasiunile,
,,~i nesfiindu-v~ intru nimic de cel improtivnicl~
ii: s·au luptat deopotrivll cil aensU!, ca ali avut aeelea~i IS,
care acelora este ari1tarea pergare'f,ea.:ra v6u~ a pite ea ~i densul. Nu a gis a~I augit, ci a~l v~gut, CMI
mantuirel, ~i aceasta - de ' la Dumnegeu" (Still. 28). Sl acolo In cetatea Filippi s·a Iuotac PaveL Dec} aeeasta
Bine a (lis eLnesfiindu-y~, ,, cacl astfeliu sunt indreptate este 0 mare virtute, pentru ()are ~i Galatenilor scriind Ii
t6te tendintele dn~manilor, ca sa spede numal. «NicI intr'un (lieea: "Atatea atI patimit in zadar? de este ~i in zadar"
cas, (lice, orl·ce s'ar intilmpla. chiar primE'jdii, chiar intrigI. (Galat. 3, 4), ~i Ebreilor eara~lli qieea: "Aduceti-vtl aminte
sll nu ve stiitJ",c11,eI aceasta este caraeteristica 6minilor co-
recti'. Aceia nimie alt nu pot "face •.de "cilt sa sperie numa!.»- de gi!ele ceJe mal dinainte, intru care luminindu-v~
Dara tiind·c11, er~_ .. natural ca ii sa se sperie au(lin\i de mill- multa lupta de patiq1Ia~I suferit, pe deoparte Cll ocarI
tele suferinti ale lUI Pavel, de aceia pare caligiee: «Nu ~i cu necazurI priviala , facendu·v~" (Ebr. 10, 32. 33) ~i
ve spun ca sa nu ve nelini~titi de loc, ci s11, nuve stiitl, sa Macedonenilor (ThesaloniCenilor) seriind Ii spunea: "Cil aceia
DU ve temetl,qLJnci1 mal mult sa·} dispre~tiitL Ca.ei daca de nor spun ce fel de intrare am avut la VOl",
VOl" ,,-idea ca de l?i filuresc .JIlii . de viele~uguri ~i totu~l nu
pot niei macar 1311, ve speriE','d~' a}cf ' vor aveadovadct per- ~i earll~l: "Ca vOl§ti~I fratilor, intrarea n6strtl la
derel lor. Daca astfellu yeti sta, de aiel seva face inve- VOl, ea n-a fost oe§arta" (I Thes. 1, 9. 2, 1), f?ii.nfine
derata perdere~ lor ~i mantuirea v6stre. Cand .· persecutoriI tuturor acela:;;I lucfu · njll.rturise~ee: )upte ~i stramtorarL
nu pot vllUtma cu nimic pe eei perseeutaty; eand eel cn Dar aceasta nu se gase~6e astllqI pnntr'e nOI, pote- c11,. c:l
cugeta rele asupra altora, nu pot eu nimiC ' vat1:tma; cand mult sll plltimiascl'l unia paguba in averile lor. Darll ~l In
eel ce stllpanese - nu~ pot\J~we nid un reu -.celorstllpaniti t aceastll privintll mart\1rise~ee mari lUCl-urI de denl?H, _cll.eI
6re de aid nu Ji se probeaza "cu .. eviden~lle~Hsunt perdutl't unora Ii (lice: "ca jefuirea averilor v6stre, cubucu-
cll nimie nu pot; cli. t6te ale lor sunt fall?e, sunt sl;:lbe? rie a~l primit'o", .e araaltora Ii spune,,: "Ca bine a
,, ~i aceasta de Ja Dumnegeu, (lice, caclv6u~ vi s-a voit Macedonia ~i _ Achaia a face 0 1m parta.~ire 6recare
d:Huit pentru Christos nu numaI inti-uel .a crede, la saraciI sfin~ilorain Ierusalim" l?i eari1l?I: "Ca rivna
ci §i pentru densul a p,\tilPi" (Still. 29); ....Earll~T ii in· cea dintre voI,a: indemnat pre eel mul~i" (Ebr; 10,
vata de Gl'~i modera gandurile lor, atribuind .totul lUI Dum- 34. R.om. 15, 26. II Corint. 9, 8) _ .
r.eqeu, eara a suferi pentru Shristos e1 0 nume~ce char. 1) Ai V8gUt lau'!~e}e ce se aduc bllrbaWor de atuneI?
<A~a dar nu ve sfiitI, nu ve ru~ina~l, did al:1uferi pentru NOl nu putp-m suferi ;nicI' palme peste obraz, niel vre·o r~.
Chri:;tos este un char eu mult mal miraeulos, de cat eharul nire nid vre·o ofensll ..si nie! vre·o paguba de banI. Acela
de a invia rnor~il ~i a face minnnL Aici eu su'nt datornieul, cu tovii fiind rivnitoix~i marLir'i at adeveruluI, se luptau
earll aeolo (a suferi pentru Christos) am datornie pe Christos. piinll la unul, earanoile ni s·a reeit dragostea eatrll Chns·
Astfeliu cll nu numax nu trebuie a ve ru~ina, ci inca a tos. EarllsI me vM sHit a acusa lucrurile lumel presente.
ve bucura, ea unia ee aveti char.» EI nume~ce char I?i vir- Ce sa fac'? Nu voiam, lnse me v8d sili t. Daea prin tllcerea
tu~ile, nu inse cIe acela~1 fehu ea ~i cele·l·alte, cl'icl aeelea n6stre'!ar disprnea asemenea fapte, a.tund ar fi trebuic sa
in totalitatea lor depind de Dumne(leu, pe cand aeestea de- tae; d~r dacfl.· nu numal ed dispar tacend nOl, ci ~nca mal
pind f$i - de not Darll de vreme ce I?i aiel partea cea maT mult se inr8utatese, apoI atund e ner-esar a vorb~. Cel ce
mare de ac~iune este a lUI Dumne(leu, de aceia (lice cll. to· aeus:l pe cei ee peratuiese, daea chiar nimic alt nu folose~ce,
talul este allul, cu care ocasie nu destiintaza jiberul ar·
bitru, cinumal ca·l face mal modera~l ~i reeunoscatorL
I) Partea morald. Mu\te cal a pregatit Dumnegeu pentru nOl,
"Aceia§l lupta avend, care a~l v~gut intru mine, ea sa nu pecatuim; ca nol eu totii avem nevoe de mliostlvlrea luI
Dumnegeii, ~i ea nimie nu manie pe Dumne<,l.eu . mal multo ea aceia
de a fi cineva nell1i1ostiv. (Veron.)
46 OMIL1A V OllULIA V 47
cel putin nU'1 las1l. de a inaillta mal mult In peeate. Nici geau preo~iI in legea veehe, cum ~i regi"f ~i prorocil', e1l.c'i
un suflet nu pate fi atat de Ilerll~inat ~i impertinent, ca oleul era simbolul filantropiel lUi Dnmneqeu I). De aici mal
au(lind incontinuu infrunt1l.rl pentru ore·care fapte rele, sa Inva.tau, c1l. ~i stapanitoriul pOpOruJUl trebuia se aiba mila
nu se ru~in eze ~i sa nu pIece ochil In jos, din causa mul· eAtra supu~il sel, ~i ea Duchul va veni in om prin mila,
telor reutatI. Au, de sigur, chiar si eel desbraca~r de rusine fiind-ca Dunmeqeu se milostive~ee cMra ominI ~i este fiJan-
un dram de sfia!a, Cael Dumnedetl a sMit in natura nostre trop. "Milue§cI pre top:, ea t6te 1e potI" (Intel. Solom.
ru~inarea de faptele rele. Dec]; fiind·ca nu era deajuns ca nu· 11, 24). De aeeia se ungeau eu unt·de-Iemn (S),awv), cl'icl
mal frica sa ne cumintiasd'L, a mal pregatit inca ~i altemulte preo~ia din mila (sAzo;) 0 a fa.cut, ~i regil cu oleu (unt·de-
c1l.1, spre a nu peeatui, ca de pild<1: a infrunta pe cel ce pec1l.- lemn = ShlOV) se ungeau. Chi<lT de ar ia.uda eineva pe
tuiese, a se teme de legile existente, a iubi slava, a se gandi vr'uIJ st.apanitoriu, nimie mal potrivit nu-] va putea Q.ice,
la prietenie. Tote aceste cli! sunt preglHite de Dumne(leu, de eM n mila ta, milostivirea ta", eael partieularitatea
spre a nu pecatui. De multe or! ceia·ce nu s·a facut pen· st1l.panirel este de a fj milostiva. E u~or de priceput ea l?i
tru frica de Dumne(leu, s'a facut pentru frica de ominI. lumea a fost facuta de Dumne(leu din milostivire; l?i deel
Ceia ce se ca\ltll, este, Cft mal 'uteiu de tote s1l. nu peell,· l?i nol trebuie a imita pe strtpanul nostru. "Mila omulul
tuim, apol ca sa reu~im a 0 face aceasta pentru frica de catra apr6pe1e seu, eara mila Domnulul preste tot
DumneQeu, aceasta e pe al doilea plan. Pentru ca de ce
Pavel sfatuie~ce pe cel ce vor a birui pe vra~ma~f, sa 0 trupul" (Sirah. 18, 12). Cum jnse este preste tot trupul?
faea aceasta nu din frica de Dumn e~eu, ei de a nu cauta De ar. llumi pe peeatos, sau pe eel drept, cu toW avem
ra.sbunarea? "Ca aceasta facEmd, ~iee, c1l.rbunJ de foc nevoe de mila lUI Dumneq,eu, to~i ne folosim de densul,
llumiasea.-se el - Pavel sau Petru, sau loan. Dar apo!
gramad e~el pre capu1 sM U (Rom. 12, 20). Deocamdata asenltll·i ehiar pe den~il spunend, cl\c'i nid nu e nevoe de
aceasta se cere, de a sa.ver~i virtu tea. Cum Qiceam, ded,
noI avem In nOI ore-care sflala, cand facem fapta rea si euvintele n6stre. Ce dice asa darrt acest fericit ? " Am fost
din contra avem multe bunurt naturale, voiil sa qie aple~a.i'l miluit, ell. ne~ci ind> am facut intru neeredinta U (I Ti-
naturale d\tra. fapta bunrt. A~a de exemplu totI (iminiI de moth.l,lS). Dar ce? Dupa aceasta nu a avut nevoe de
la natura suntem impin ~'f catra milostenie, clltri\ filantropie, mila.? Asculta ce spune: " Mal mult de cat top: aeeia
~i niel un bun nu este in Datura nostre de insemnatatea m-am osten it, il1Stl nu ell, ci darul lUI Dumnegeu,
acestuia.\ De aceia eu drept euvent ar putea eineva sa cer- care este eu mine'; (I Corinth. 15, IC)). Eara despre Epa-
eeteze, d'e ce acest bun a fost s1idit mal eu sama in natura
frodit (lice:"A fast bolnav apr6pe de m6rte, ei Dum-
n6strti, de ce suntem apleca~i de la natura de a pJftnge, de
a ne indupJeea la ruga min tea altora, de a fi gata catra mi- negeu I-a miluit pre el, ~i nu numa'l pre el, ci ~i pre
lostivire. Nimeni nu este din natura Jipsit. de manie, nimen} mine, ca nu Intrista re pes te intris tare sa am" (Filipp.
nu este din nat:lTa Jipsit de ore-care vanitate, nim en! de la 2, 27), ~i eara~l: "Peste masura am fost Ingreuiat'l ~i
natura nu este stapan pe iuteala, pe cand a fi milostiv ~i pAste putin~a, jn cat n'aveam nOl nadejde nieI de
filantrop dUra altH, sta jn natura omuJul, orl·cftt de crud
via~a, ei singur'l intru nol judecata mortil am avut,
ar fi el, orr·cat de sl'ilbatec. ~i ee este de mirar~.J..... cand nOI
avem mila pana ~i qf,\. flare salbateee? Aceasta e proba ca. ea :3a nu fim nadajduindu-ne spre nol, ei intru Dum-
mila este 13M ita ill nol chiaT cu prisosint1't· Chiar un puiil negeu. .. ca rele din m6rte ea aeeasta ne-a izM ,Tit
de leu cfind videm crt este betejit, inca. simtim ceva mila: ~i ne va izb3vi ", !?i eara~I ,,§i m-a izb avit pre mine
apoI cu atM mal mult cand e yorba de cel rle 0 specie eu
noL Prive~ce ell,tl omen) betegl sunt primprej urul nostru;
') . NoW. D i ~erea E)..u.toy inl>eRlflnii o7~u, uut·de·lemn de masline,
el bine, aeeasta e deajuns de a mi~ca mila nostre. Nimic din .),'1.[(1. =
masiin, ,au maslina, pe eand E)..so~-oo, inseamna wilii,
nu multamp~ce pe Dumne~eu atftt de mult ea milostenia, 1nilo ~t·ivi)·e, de unde i;1i z),s"1jI'-0~6Y"1j. Sf. Chrisostom inse, Ie ia pe am an·
ea eleimosina (~As'fJ(J<o::;6v'~). De aceia eu oleu (SA(J.lO'l) se un- done in aceia~i inseinD::l.re, mal mult ea joe de cuvinte §i figllra rl.
tori ca. Trad.
48 OMILTA V OMTLIA V 4\J
din gura leulul, ~i me va izMvi Domnul. (( (II Corinth. cura lumina mare ~i minunata acolo. De5pre ' . ~'Ce3t. niefl.
1, 8 -10. II Timoth. 4, 17. l~). ~i in fine peste tot lo~ul ."- voiii sa. . ~Bleimosin1\,- mult':!. yorba face Pavel. Astfeliu
vom gasi aeelaf?l lueru, adeea "elf. eJ'se Jauda. eli a fost man· asculta-l p6 densul vorbirid';' "Numal ca sa ne aducem
tuit prin mila luI DumneQ.efl. Dar~i Petr.~ tot perMu ea aminte de ce'i."saraCi" (Galat. 2, 10); alta datl1 "De va
a fost miluit de Dumnegeu, a putut fi cem ce a fost. As ,· fi eu putin~a · a merge ~i eli" (I Corinth, 16, 4), l?i in
{lUltlt pe Christos ca.nd gice catra densul: "S\mone, Si- fine peste tot loeul II veQ.I pe densul, in dreapta~i in
mone, iatii satana v'a cerut pre volca sa ve cearna stllnga, ingrijindu-se de aeeasta. ~i earaf?l: "Sa se inve~e
ca grfiul, eara ell m-am rugat pentru tine ea sa nu ~i " al' no~trl , sa porte grija de fapte bune ... ", f?i ea-
peara credinta ta" (Luc. 22; 31. 32). ~i loan tot prin mila l~r rl1f?l: "Oa aceste~ ,)'iUnt cele bune ~i de falos ominilor"_
Duinnegeu a fast-af?a d.\lIW: cum n ~cim, f?iin fine tO~1 apostollI. Ae~m aseulta ~i pe altul spunend: "Milostenia izba-
Pentru ell. asculta ce 4tce Chrlstos: "Nu vol m~a~l ales pre ve~ce pe altul de marte" (Tob. ]2'~9), l?i aiurea: "De
mine, ci eli v·am al,es pre vo):.'E.([oan 15,16). T9.!AC:u 'un vel lua mila l)ta de la nOl, Damne, D6mne, cine
cuvent avem nevoe"de mila luLDumueQeu, "ea mila Dom- va suferi?" (Ps.129, 3), f?i eara~l: nMare ~ieinstit lu cru
nulul, (lice, pre.ste , t.Q.t , trupul" Dar daca H·aveaii nevo ~ este omul milosti v" (Prov. 20,6). Aceasta este caraeteristie,t
de ,' lllila lui DumneQ8u, apoI ce am putea QlCe pentru no~ omulnl, dd a fi 1lIi1I),.;tiv, ~i mal cu sanH aeeast<i e carac-
cef?tia·l~al~I? Pentru ce, spune'ml, resare sorele peste , cel t eristica luI Oumm'<;i8u de a milui. VeQi cata putere are
reJ,' ca peste cer bunl? D.H ore daca ar'p'loua... .t,()t anul, nu mila luI Dumnegell? Prin aceilsta a f<leut totul, prin aeeasta
s·ar perde tO~I? Dar daea ar urma to~ ll:nul see~ta? Dar a faeut lumed, ph'd~ aeeasta a faeut pe Inger!, adeel1 prin
dacli .ar ploua cu foc? Dar daca ar-tnmlte mu~tl} Dill' ee mila$i pentru bu'natat.e numa!. Pentru aeeasta a iufrico~at
gic? Daca ar Ii' faeut ca intunereeul sastap~ni3lSf)~;'-ca a}ta pl\na ~i gheena, mimal ca s'\ putem ea~tjga. implir1l.~ia ce-
d"aM., ore nu s·ar perde to~l? Dael't ar sgudm pamentul, ore riurilor, earl1 aceasta impara~i8 ° yom ca~tiga prin milos-
. riu sal'·~perde to~l'? "Oeeste ' omul ea'l pomene§cl pre tenia catr!l. apr6peJe~ De~e cregl tu ca a faeut Dumn~q~ u
e1 "? ' Este nemerit a'eum ' a <;lice: dacrt numaI ar ameninta totul ce videm? . Or\l nn pentru bunlHatea lui? Nu pentru
pimentul, en toW a~- deveni un mormllnt,:,." Oa 0 picatura' filantropii:L lur? De vel intreba, de ce a f<'leut aceasta, sa u
aceia, peste tot locul vel gasi bunatatea lui ca causa.
de ap,'\ din vas, (lice~ astfeliu sunt natjl~nile inaintea
Af?a dar, sa miluim pe eei deaprope a1 no~tri. ea sa
JUI, ca praful din balanta se vor socoti' (Isaia 40.. 15!. fim l?i noI milui~L Nu atilta pentru deof?iI stringem milos·
Pe' cat de usor oi este nouij de a misca limba c1l.ntanull1l, teniile aeestea, cat mal eu sama pentru nOI in acea <Ii. Cfind fla-
·-to t pe atat 'e de uf?or luI Dumoe<;iell de a perde tot,ul,,~i ~ cil-ra foeulul aef:>luia va fi ingrozitore, oleul aeesta (eleimosina)
face din nou. Ded el, care are atata putere ,as'U;tll.1'~ \!iIiestre, va fi stringatoriii de foe, in acela~I timp inse l?i cansa luminel
vegendu-ne pe fie·care gi pecMuiod, f?i totu~\ nepedepsin- nostre. Cu ehipul ae8flta. yom putea scapa de ace I foe al ghe·
du-ne, ore nu e cert prin &ceasta ca el ~ine in m1l.na mIla J ene'i. Nimic nu mani e pe DumneQeii ati1ta, ca a fi nemilostiv.
Dara apoY nol. videm crt f?i animalele exista pnn mIla Ill!. A fost adm, inaintea lUI datornicul aeela, care·l datora 0 mie
Ominil §i dobitocele vel mantui D6mne(( lPs. 35;7). de talantI, ear el milostivindu·se l·a iertat, pe cand acesta
S.a uitat pe pameQt, l?i I-a u(llplut pe el de vieta~L ~i nu a iertat pe fratele lui, care:J~ datora 0 sutll de dinari, ci·l
pentru ce? Peotru tine. Darli p~ tine pentru ce te·a fi'tcut? sugruma, ca sa· I platiasclt; dara pentru aeeasta fapta ~i
Pentru bunatate. Nimic nu e mal bun ca mila; ea €ste Domnul l·a dat pe el muncitorilor, panrt ee ya plrtti tota
ca.usa luminer de aiel, l?! tot ea e causa luminel ~i de dat0ria. A eestea augindu·le, iubitllor, slt fim milostivI catra
acolo. nAtund va resari de diminea~a lumina ta ((
(lice Profetul Isaia (in cap. 58, 8); inse cand? Cand vel fi l) Nota. Versu! acesta este ; "De te vel uita . Ja fara-de·Jegl
milostiv catra apr6pele. ~i dupre cum .01eI11. (un~·de·lemnul) Domne, Domna, cina va sllferi ?" In citatia Sf. Chrisostom a mal
acesta proeura lumina, tot asemenea ~l e18lmoslOa l1l pro· mult un Japsus memoriae, Trad.
50 OMILIA VI OMII.IA VI 51
cei ce ni datorese sail ni gre~esc. Nimeni sl1 nu fie resbu- aceasta arl1tl1m tot ceia'ce voiam a. spune. No] cest! pt'lmen-
nMoriu, dacli voe~ee ea sa nu se nedrepta~iascli singur, caei te~cr amintim de drepturl corporale, precum de pildll cl1n1 ar
nu atl1ta n supara pe aeela, eM pe densuJ se nedrepta~e~ce. <;lice parintele eiUra fiul seu: «de a1 vre-o sfialil. cl1tril. tata! tell
~p.aceJa p6te c:1-1 va ierta Dumne(lE:u, sail ea '] va sili sa de ai vre·o amil~tire de cre~~erea til, de a1 vre·o iubire eatr~
pH'ttiasca t6ta datoria sa; dar tu care nu ier~I nieI maear mine, dacl1 al avut vre-o considera~iune din parte-mI, dael1 ai
gre~alele apr6peJu't, cauti inca imparatia eeriurilor? Dec! avut vre-o fav6re, nu fli dll~malJ fratelul teii>, adeca . in lo cul
C11 s<1 nu pMimim, sa iertam tuturor, eacl noue ni iertam. tuturor acelora eer aeeastil. recompensa>. Pa.ve I inse nn face
Cl1nd nOl iertl1m pe aWi, ~i Dumne(leil va ierta pecatele a~a, el nu Ii aminte~ee de nie! un fapt corporal, ei numai de
n6.stre, ~i as~-feliu ne yom invred~ici de bu~urile vi.it6re, c:le duehovniee~ef. E ea ~i cum li-ar (lice: «Daclt voe~ee
pnn darul ~l filantropJa Domnulm nostru JISUS Chnstos, ,cmeva a'm! da \'re-o milngaere in ispitele mele si incura-
earuia impreunli cu Tat~d si eu Duhul Stint, se euvine slava, j ax8 in Christos, daca voe~ce cineva a'mi da vre-o mangaere
stapl1nirea ~i cinstea, aeu·m ~i pururea !ili in veciivecilor. ,pe illbire, daeil. voe~ce a'~i arMa imp1l.rU\~irea lui in dueh,
Amin. .• dae~ aveti in fine vre-o milostivire ~i indurare, impliniti-mi
' bucuria, faceti-mI pJacerea aeeasta .• "De este vre-o mi,
lO$tivire §i indurare. (/ Indurare de densul nume~ee Pavel
~onc()rdia dintre diseipuIJ, arl'ltand primejdia ee va resulta
laurmil., dael1 iI nu sunt in armonie. «Daea e posibil a me
OM IL I A VI bucura de vre·o mangaere de 1a YOI, daea pot a avea dela
dragostea v6stre vre-o eonsolati1me, d,lea a~I putea sa am
eU , vor vre-o imparta~im eu duchul, daeil. a~l avea eu vOl
"Deel deeste ' yre-o mangaere iotru Christos, v.re:o jmralUI~ire in Domnul, daeli e cu putinVt a fi miluit
de este vre o Yoire ' Quna a dr8gosteI, deestevre-o ~) , a . avea vre-o indurare din partea v6stre, pentru tote
imparti'l§ire a " ,D1,.lchuli,l i, de este vre-o milostivire §i , ac~stea arata~i·m'j, gice, dra~ostea vostre, de t6te aces tea
indurare, implihiHbuqmia mea, ca aceia§\ sacuge- me >voiu bueura, de ,,-e Yeti iubi unulpre alLu]" ,)m-
ta~l, aceia§l dnlgo~te avend, un suflet fiind" utia cu- pliniti-ml bueuria mea. "Prive~ee ce spune el aiel':
getand, nimic ctiprigonire, saD. ell slava de§arta, ci ,ca sa nu se ereadil. ea sfatul sM este adresat lorl'a
Cll smerenie unhl ' pre altul soeotind a fi mal de cl1tra unia ce au lipsit de la datoria lor, nu a <;lis faeeti-ml"
cinste, de eat pre ,sine u (Cap. 2, 1-4). ei"impliniti-mI 'I, «adicil. ineepetI a sMi in mine; deja mi.au'
d;l.t lini~tea, darl1 eu doresc a merge pana la fine ». Dara ce
voe~cl? spune-mY. Ca sa te sea pam de primejdii? Ca sa Le
Nimie nu este; mal hun, nimie nu este mallneantatoriU
ca dascrtlul spiritual, a caruia oragoste S;i fav6re eatrrt fiinta ajutam? <Nimie din t6te aeestea', <;lice, ci "ea aeeia~l sa
iubitt'l., intreee pe a orle:aruI p;\'rinte trupese. Privei?ce, ee fel eugetap, a ceia§1 dragoste avend (/, in care at'f ineeput.
de rugl1minte intr0buinteaza ferieitul Pavel el1tril. Filippenl, "Un suflet fiind, una eugetand u . Val! De eate'or! vor-
In ' interesul lor chiaro Ce spune el, Indemnl1ndu-I la concor- , bel?ce acela~l' lucru, din causa milrel IUl iulm! catra den~i'i.
die. r,are si este motivul tu turor bunatl1tiJor? Privesce ell cata "Ca aeeia§l sa eugetatl 'I, ~i mal eu sam~t "una euge-
sta'ri1in~~ se roga lor, eu eilt1\, aprindere, cn eat~ patima! tand," cil.d rnal mare semniti ,a~ie are expresiunea aeeasta,
),De este vre·o mangaere in Cbristos U ~ice, adec[\ «daca de cat cea di~ainte ea aeeia§l sa cugetap. "Aeeia§l dra-
ave~l vre-o rnl1ngaere In Christos», ca ~i cum ar Qiee eineva:
• dad:). aI vre-o eo[]sideratie pentru mine, daea al vre-o grija goste a:vend it, adeca nu numal cl1tra eredinta, ei in tote
de mine, daea 31 primit vre-o bine-facere de la mine, fa eele·l-alte, rentru ea se p6te de a eugeta aceia~l, ~i a nu
aceasta», In acest fel proeedam nol, cand stl1ruim pentru un a,:ea dragoste. "Aceia§1 dragoste avend (/, adeeil. deopo.
luel'll pe care '1 propunem inaintea tuturor eelor-l·alte, ~i prin tnva iubind, S;i nind iubit'f; nu eumva tu sa te bucurl de
OMILIA VI 53
l.i2 OiWLTA VI
~~r::ito.r~!! .rpagfi ~i fermecatorII, f?l cu unl:mvent mal pTeSUS cuno~cin~il? Al ve(iut via~il ne'ngamfdtil '? Asculta acum f?i
"de ~at tO~1 ~losofil de pe atune), pe Iosif, ~ic, care era co· pe apostolil Domnulul graind, altll-datil: "Ce cantatl
pI1 IrlC~, l?l III rob~- de altfeliil atunc]' e slav'S mal mare, .spre nol, ca §i cum cu a nostre putere sail evsevie.
cand Vllle farll de veste, fapt pentru care l·a si filcut mai am fi f<1cut pre acesta sa umble?" (Fapt. 3, 12), fili
de admirat inct'L - dec] ce (lice losif, rand s·a 'gasit in fata
ImpilratuJul? Respunde ore «da sciu imperate» TBa -de si altiljJl,tt'L: ,,~i nol ominl sun tern asemenea patima§l- ca
nu a fost nimen! ca sad contra{'ieze, d cu multa m'~dest{e vol" (lb , 1 +, 14). Deer, ctaca aceia re~pingiau astfelili .QliO·
~i 'din multa luI recunoi?~.i1:J.t~, (lice: "Au nu prin Dum·
rurile ce Ii se dadeau, ii, cari'i au filcut pentru umilinta lor
in Christos fapte Cli mult mal marl de cat ehiar Christos,
ne~eil este.,:: ,€,xplicarea lor 1) (visurilor)"? (Gen. 40, 8),
Pnyef?ce, cum el a s!livit peStrtpanul a totei:rJediat, ~i de de ::;igur ca eu pllterea data de el, - "eel ce crede intru
aeem a fost ~l este slavit . .Si nu este pU~1TI {hcru aceasta mine, m.. al marl de cat mine va face" (loan , 14 , 12) ,
. '
de a descoperi pe Dumne(le,.Q, ~i a·1 arMa ca saver~itoriui apolcum nn sunt vrednicl de jaJe si nenorocitl de 0 mie
ullor astMiu de fa pte. Cadc81e vorbitE:l le·a aratat demne de ori aeel . ce nil pot speria nid m3car pe tin~arI, dar de
de credintll, In aeela~I timp~idovada prieteniel lUI cu Dum- cumpEj ' demonI? Acel ce nu pot fi foJositorI nici macar
neQeu, ~inicl eil potefiunbun. maT mare, ca acela de a ut1li'Iom, 'dar de cum lumel intregl, ~i cu tote acestea cu·
fi prieteriii l luI Dumli e~eU:. ' "Ca de s·a inClreptat din get8. lucruri ·atat de marl, in caL intree pana si pe diavolul ?
Nimic uu pote fi mal strein de sufletul crestinulul
fapte Abraam, are lau .d'1,illS~ nu dupa Dumnegetl" Cft u~uratatea minteL 0 nl1lDesc u:;,uratate, ~i nu sinceritate:
(Rom. 4, 2): D~ca cel ,ce se ' invrepni ce~ce de char, se laudll sati curaj, pentru·ca altceva este aCr'ia, si alt-ceva aceste
ca este IUblt" fiilld~clL.lS'aacordat-- acel-' cha;~i are laud~~ did nr[Jia; .a~a ca alt·ceva este smprenia,' f?i alt·eeva este
illse nu dupa .Q umnegeu, ca aeeli,-ceia ce e dovada mare\' servilismul ~i colachi:1. ::-au li[1gu~i[("a, ~i dfl voiti ve voiu
nostre slabieiur)]::-dar inct'Lcel ...:ce, a primit ~i in~el epciune da exempledespre totI ace~tia. S·ar parea cil. tote virtutije
de la Dumne(ieu, en ca~mal'mult inca nu ar fi de admirat? sunt garnite ore·cum din tole cele contrare, dupre cum graul
A slavit;,.pe., DumneQeu,f?i a fost slavit de densul. "Pe cel dinneghiI)1t i?i trand,dlrul din ghimp1. QO[liil de i'ligur crt u~or
ce m~ S!c1 vesc pre !nine, Qice, i'i.voiu sla vi" (11m p. 2,39). s 'ar'};tmagl, pe cand eel ce sun t h1'lrbati desil.ver~itT, eu ex·
Dar apOi as eulta~l despr~,. stf~'frepotul acestuia, Daniil, de perjeh~a (je cultura spiritualll, f?ciu sa aleagii cele eu adfl'
cat care nimenI. n·a'''fost
'_ , malhitetept.
,' . ~ n Nu
' cumva , dice
• ' ~
verat. buue' cHn cele rele. Aide ded, ca ..S~L , .p.re$enUun exem-
e~tl mal intelept dec~t D~niiJ?" (lezech. 28, 3). Acest ple'de ~stfeliu de rele, din in3ei?1 Sf. ScripturlL Ai?a dar Cp
D.iniil d~ ~i a fost mal pre .sus de to~T in~eleptiI, de tO~1 esteservilismul, colachia sail lingui?irea? Siva colaehia pe
astrologu, , de t,o_~l gacitoril, P.l'lgif, fermecatorJ'i, si ma'i Davi4 la: ,uCasie, rara pe stapanul sM H defiiima; tot ast-
pre sus de totll. in~elepcii.lriea; totusl venind inaintea im- feluriilfacea i?i Ahitofel erma Abesalom. Inse nu era David
a~a, .,ci };merit. Lingui?itoriI sunt viclen'i, ca de pilda cand
paratulul, fili ti'etiui'nd a> da respuns' la intrebare, nic] el
nu 88 ingamfa, ci maI'nMiu atribuie totul lUI Dum- magi~ gie c~tra imparatul Babilonulul: "Imparate, sa tra-
ne(,ipu, (lieend: "Mie TIU ' pentru in~elepciunea care
• 0.. _ " ..
1e§cl In veCl (Dctnnl 6, 6), a~a C11 magii ace~tia erau lin,
este intru ~nine, mai multa. de cat la tot1 ominil, gUi?itorL Inca ~i in Faptele apostolilor multe exemplfl am
g<"lsi cu privire la Pavel, caud el disputa cu Iudeii nu cola·
s-a . descopent,o imparate" (Da.niil 2, RO. 46). ~i impa- chind, ci eu smerenie.
ratul ~ cil(lut pre la~a sa !?i 8·a inchinat luI Dalllil, ~i a ., De a1tfeliU,l?eia densul cand trebuie a vorbicu curaj.
poronclt sa I se dect dar. Al ve(iut umilin\a? Ai ve(lut' fe·
Caud de exernplu e1 spune: "Barba~1 fra~l, eli nimic im·
potriva . poporulul facend, sail a obiceiurilor parinte§cl,
1) Respunsul lUI Iosif <au nu D'Qeu este explicarea lor> nu a
fost dat imp~ratuluj, c,i pa,barnic;.tlui. Respunsul ef>tra imperat' e pre· legat fiind in Ierusalim am fost dat RomaniJor"
cum urm eaza : "Nu eu, Cl D·deu va r{)spunde lui Faraon ·ceia ce-! (Fapt.. 28, 17), probeazt'L prin aceasta smerenie. Cum ca cu·
va fi spre mantuire" (Gen, 41; 16), Trad. . vinte1e aceste sunt gise din smen~nie, ascultll cum iI mustra
56 OMILIA VI
OMfLfA VII 57
cu asp rime mal departe, cu care ocasie se vede i5urajulluI:
"Bine a grait DuchuL Sfi.l1t prin' Prorocu) Isaia .. ..
a videa colachia celor ce au ucis pre...,Memfibosthe 1), ~ipre
cu~ augul yetI augi ~i nu Yeti intelege, . ~i privind ve.t l
eari'i l-a ucis David? In scurt <;1icend, obrl'izllic~~se nume~ce
privi f?i nuvet! videa" (lb. 25, 26). Al v/\(lut barM.~ie c<1nd cineva se lnfuriaza ~i insultafara motIv, sali cautand
d.in piutealul? Acum asculta ~i MrlJa~ia lUI loan Boteza- a sa rllsbuna pe sine, sau in fine trufindu-se, - earrt eur:iiJ
toriul, de care a usat dltra Irod, cand" i:a spus: "Nu-ti este ~i barba~ie se..'pume~ee cand illtruntlt primejdil ~i morte, ~i
tie slobod a avea pe femeea fratelul tM Filipp" nu _bagtl sarna laprietenia sau dispre~ul altora, pentru Cel
(Marc. 6, 18). Acesta este curaj, aceasta este bi:ttba~ie, ce nl'idajdniesc in Dumne(leu. Deasemenea colachie~i servilism
eara nu aceia ce a taeut Semee f8~a de David, pa care'l este, ~i cand cinevaservei?ce pe unia ~i·'i lingui?e~ce in scop
blestema (lie end : ,,Ie~1;-'ie§1 Mrbatul sangiurilor'1' ~i bar- de vr'un benefici(ipamentesc, ear a smerenie, sau umilin~lt
se nume~ce" . ca.ndcineva face aceasta pentru eel ce nMaj-
bat fara . de lege" (IIImp. 16, 7), de ~is-ar parea ca ~i a;q§,sta duiesc in Dumne(leu,~i .pentru ca stl saver~asc1l lucrurI mari
a fost curajos. I;t;J.s/\ nu, nu se pote numi aceaRta curaj, ci insulta ~i miraculose, el sepogora singui' din demnitatea luI. Ded
~i impertinentii. ~i limba ne 'nfranatl'l. Izabela 'cand a numit pe
dacll Ie ~cirn acestea,. ferici~l suntem de Ie vom face, pentru
prorocullu "omoritorill al Domnulul seu'4 (IV Imp. 9, 31), cll n,l1 e deajul1s de. a' ~ci, des pre cum ~i (lice: "N u aUQi-
nu a arl'ltat Jbarba~ie, ti obrllznicie,Ilie lnse cand a infruutat
t.oril legel,(Iice' c ciJacatoril lege'l se VOl' . ipdrepta."
pre Ahav yicend: "Nu eli resvratescpe popor, ci tu ~i (Rom. 2, 13), ~i' rnaLajes cbiar condamna pe celce ~cie, fiji
casa tatalul tM" (IILlmp. 18, ' 18j; "a ar1'ltat l51\rba~ie, eu tote aCes tea. .este f1:lra fapte oune.
precum dease!!1enea barba~ie a arl'ltat~icanda,., vo'rbit dUra DecI ca$~ putem Bc~pa de acea condarilllare, sa. facem
tot poporul: "Pana cand YetI s(;hiop:;1ta de .?-mandou~ . fapte bune, caastfeliu st\, ne Lucuram de bunurilEr fagllg.llite
gleznelevostre?" (lb. 17, 21). Ac~asiaeste 'cu q.dev/\rat prin Chri~tos lisus, .Domnul .llostru, el'iruia se cade slava"jn
bllrbll~je, aceasta faceau ~i proroci'i. Voe~Cl acum a vedea ~i vsciI vecilor.Amin.
cuvinte de umilin~li? Asculta pe Pavel, Gand spune: "Mie
prea putin im1 estp. ea sa fill judeeat de eatra vol,
sali de giua omineasca, ei niel insu'm'f pr€) mine flU
m8 judee. Dar nu intru aceastam:am indreptat" OMILIA VII
(I Oorint. 4, 3. 4). Aceasta este purt\l.re\l.Cese cuvine crei?-
tinulu!. Voe~cl a vedea acum ~i lingu~~rea 1udeilor? Ascul-
tao] ce spun jl: "No'f TIU avem impara:t, f:ira numa'f "Oit acea;sta sa se i:1telAaga iotru VOl, care ~i
pre Cesariul:~, . (Ioall. .. ~9, 15). Voei?Cra. videa umilin~a? intru OhristCis}iSus, earele in <ehipul lU1Dumnegeu
Aseulta tot pe Pavel (licend: "N01nu ne propoveduim fiind, nu rapi~e ~ socotit a fi e1 intoemal eu Dumne-
pre nOI, ci'pre Domnul- Tisus Ohristos, eara 'fire 0 ,01 gell, ci s-a de~tl.rtat pre sine, chip de rob luand, Intru
slug'f ale vostre prin lisus" (1 Cor. 4, 5). VO~§!)r~;:¥4~ as€.m~narea 6ininilor faeendu·se, §i eu inehipuire aflan-
dea colachie si obr1lznicie? Purtarea lUI Abesalom e tip' de du·s(·, ca omul, s·a smerit pre sine, ascultatorill
obraznicie, earll acea a Zifeilor 1) tip de colaehie, cl'icl au
trll.dat pe David ~i planurile sale lUI Saul. Voe~cI apo] a videa faeendu ·se pan a la m6rte, eara " morte de cruce"
fllosofie, earlt nu eolachie? Apo! judecli purtarea lUI David fa~ll (Cap. 2, 5-8).
de Saul, cum l·a biruit, ~i totU~1 I·a cru~at 2). Voe~c'i apoI
Domnul nostru Iisus Christos indemnand pe ucenicil
') Ve~l cartea I a Imp. (23, 15 !;li urm,).
sel cn.trrt faptele eele marl, se da pe sine de exemplu, cum
2) VegL cartea I Imp. Cap, 24.
') Note'i. Lapsus memoriae. Eboste (II. Imp, 2, 3. 4.) Tl'ad,
71538
58 OMILIA VII
OMILIA VII 59
l?i pe Tatlll, I?i pe Pror091, . precum acolo unde Qice: "Cel trl~te~ce la pll.ment cn vizitiH lor, e3,r1\ el alearga singur
ast,feliu au feleut Proroeilor mal Inaiifte de vOl" mal departe cMra punctul hotarit, ~i prin urmare spre tini-
(Math. 5, 12)-,' sau: ,- "Daeel m·au gonit pre mine, §i t~l. lupteI, ear~_ pri~itoril bat din palme I?i strig11tul lor se
pre vOl ' v~ vor:.. goni({ (roan 15, 20), sau cand qice: ndlCa spr~e q~nu, ~l eu un cuvent intregul stadiu (loc cte
;TnV{)tati-v8 de la mine, eil, sunt ,,?land §L~n:eri~ eu lur.,ta, sa~ ~l publJcul luat In coJectiv) alearg.1i impreuna cu
Ci
inima (Math, 11,29), sau acolo canct'gi'ce' :' "Fltl mIlos- call, ~a ~l 0 p~~erece sare de pc creanga pe creanga de
bucun~, - ~pOl cu atat mal mult aiel pl1lcerea va fi mare,
tivl, preGqIIl §i Tatal vostru este milostiv" (Luca 6,-- cand tote slstemele de eresurl si aceJe fabric! draeest! im-
36)_ Tot ast-feliu a facut I?i fericitul Pavel, di.cI Indemnand-- prenn~ cu vizitiiI (eresiarhii) lor, Ie vom resturna Ja p1lment
'pe discipull la ,.smerenie, a-'" adus pe Chd.s tos la mijloc I?i I-a t(jtej cu ajut,oriul I?i charul luI Dumnegeu. ..
dut de exemplu. ~iaceasta nu 0 face__numaI aicl',ci I?i acolo ,. .· Daea crede~l', mal' 'nteiu vom insira eresurile aces tea
unde vorbel?ce despre'ji1l:iirea de sarllcie, cand (lice: "Cil ,in cordine- Voit1 a I~ in§ira dupa gract'uJ lor de impietate,
§citl dapu4. DomnnlllI nostru Iisns"," Christos, ca pentru ~a~ dupll ehronologle? Al~la dar sa Ie inl?ir1im dupa chrono.
VOl a saracit, bogatfiin.d,c'l vol cu saracialu'i .....sa }q~re; fimd~ca_ d~p1i gradul de impietate e maT greu ale cu- ,
no~ce, De<:!, Illamtea tuturor satreaca Saveli8 Livianul. Ce
V~ imo6gatit1" (IICdrinth: 8, 9). Nimic n'ti 'p6te ati~a un
suflet mare si filosof spre ·saversirea faptelor bune, ca aceia spune
' . . . ... acesta?
.. Ca 'l'atal, Fiul,:- si Sfintul Duch , sunt
,)
caud el afill,' ca prin 'ace'a sta se 'aserrieneaza cu DU\1lneQ-eu. numal lll§te nume simple,ce se dau unia. §i acelia§l
Ce p6te fi egal CU , aceastastimulatiune? Nimic, Aceas,ta 'p~rs6ne. Marcion Ponticul spune ': ca Dumne~eu, care
~ciind'o . J;'p.vel, ~iindeIi1nandu-l Ja smerenie, mal 'ntelu loa to~e a facut, nu este bun, Die} parinte al bunuluI
rugat, apo{ Ii a~ita sfiala sau umilinta; eael~ice: "Fiind un Ghristos, ~i un alt drept ore-care, §i n-a luat trup
suflet; una Gugetand; ". Mal sus a (lis -: "Ca ace lora este pentru nol. Marcel apol, Fotinos ' I?i Sofronie numesc pe
arilt-are ' 'a penlare1, eara v6u~ a mantuireI\ . earl'!. cuyentul energie, care energie a locuit in eel din sa~
aiGi spune,:"Aceastasa se In~eleagii intru VOl, care I)Jan~a luI David, in:3~ nll :' fiin~a 'enipostatica. Arie
~i intru' Christos Iisu$,care'~e in ehipullul Dumne~eu ,Alexandreanul il mt1rturisel?ce pe Chr:istos de fiu allUI Dum-
fHnd, nu rapire a so'cotit a. fi' eJ mtoCtllal eu Dumne~ell-" riei;J.eu, inse'~iiumal cu cuventul;pentru , ea il nume§ce
Fit1 eu bag~re de s~atfl!i;; ve, rogLl?i inel'!. e~ cea l~a1 ma~e. cl'eatural?i cu mult mal mic de ca.t Tabt11. Altil earasI nu '
Precum sabJa ascutlt1i pe amandoue latunle, on-unde ar cr,e dcll el a avut ~pirit. I~ fine 31 ve1ut convoiul acesta;
cactea, ehiar in rand urI multe I?i dese, cu u~urinta Ie , taie d~fil1l,nd? Acu~ pnve~ce ~l cadavrele lor zacend la prtment; .
si nimicesce, pentru ca este ascutitll. peste tot. ~i nimic nu ~l cum cu 0 BlIlgur1i loviturrt de sabie i-a doborlt pe to~I
p6te resiSta ascutil?ulul eI, - tot ast-feliU ~i cuvintele Du-
deodata. Cum? "Oa aceasta sa se inte1eaga intru VOJ,
chulu'i'. Prin aceste cuvinte, deel, ~i discipuliI luI Ariir' Ale-
xandreanul si aceI aI lUI Pavel al Samosatelor, si al lUI (lice, care §i intru Christos Iisus, earele in chipul lUI
" Marcel al Galatiel, ~i a1 lUI Sc1velieLivianul, ~i aI iur Mar- Dumne(ieu fiind, nu rap ire a socotit a fi elIntocmal
cion Ponticul, ~i al luI Valent, ~i aI lUI;;! Manent, ~i a1 lUI cu Dumne~eu", ~i iat1i cll a crtQ-ut I?i Pavel al Somosate-
Apolinarie din Laodicia, ~i al lUI Fotinos I?i Sotronie, ~i cu l~r, ~i, Marcel, ~i Savelie. _"In ehipul lUI Dumnegeu fiind",
un cuvent t6te eresurile au fost resturnate. Dee! vegend (llCe, ~l ,cum ~e tU. qlCl,. n~curatule, ca '~r-a luat ince-
vol 0 astfeliu de priveli~te, ~i atatea rancturI de eretic} ra- putul dill Mana, ~l C[t mamt.e de aceasta nu exista?
nitl cu 0 singurli. taieturA de sabie, ridicati·ve spre a privi, Cum de (lid inca c1:l. el era energie? Peotru cil. dacll fiind
pentruca nu cumva terminandu-se defilarea s1'1. fitJ: lipsi~I el in chioul lUI Dumne0fn-L a luat chinnl robulu], . aool ore-
de plllcerea aceste'i priveli~tI. Pentru cll. daca la ipodrom, chipul robulul energia robulu1 este, sau natm'a robululi' De'
nnde sunt intrecerile cailor in alergare, nimic nu este atat sigur cil. natura. Dee! ~i chipul lUI Dumnedefl, natura JUI
de pHlcut, ca atune! cand un cal izbindu-se de ceB·altI, n Dumne<;leii est-e, $1 prin urrriarenu .enen!i9. rata acum I?i
OMILTA YIf 61
tOtU~l seurni}e~ee,aee::;~ct e III adever umi+it ; cand inse e Exp.mplele trebuie .a fi cu llI,lJ.lt mal superiore de :at-. rna-
sUit de a fi _u milit, ap9I atunel -nu ee pote_ ~iee c1'l. este t.eria asupra- caria insistlim, ~i nic'i-odata nu ar _ mdemml.
umilit_ De exemplu :C3:!1d impllratul se umile~ee in fa~a guver- cineva pe altul, aducend exemp'le ~tre!ne de chestll~ne. A~a
natorulul, 8,1 este atuneI umHit, fiind-ea s-a pogo!"it din ini:U~ime-;i de pilda Christos indemna pe dlSClpull de a face bme ;du~
demnitll~eI sale; ear cand guvernatoriul face aeeasta, apotnu manilor, eara pentru aceasta a adus un exemplu mare, a~ela:
se pote <,).ice ca el est.L~milit, pe,n.~-crt nu 7S':"aC -pogorit din a I taUllul ceresc, carele res are sarele seu preste eel reI I?l
JnllWmea demnita~eI ca sa se umiliasca. Ntl" este posibil de preste eel bunl, i?i plou~ pr~ste cel drepti I?i preste ,~el pe-
~Cse umiIi cineva, daca el nu este rnaIsuperior, i?i prin tatOSl. Indemna pe dlsclpulJ la toleran~a fa~1l. de al~lI, ~ara
urmare cu 0 autoritate pre-care asupra altom. Daca-ins~ ca e~empl\1 s-a dat pre. s~ne: n lnvat~f~-v~ ,,",?,e la ml~~,
necesitatea .cere-" de a te umili 'ii'i fara de voe, apol faptul Qlce, easunt bland ~l sment eu 10lm<t (~ath. 11,21:1)
nu este resultatul voin~eJ, nu , este isvorit din cuget, ci din si earasi: Daca eli, Domnul §iinvatatonul vostru
silll, i?i dec1 nu se pote -humi umilin~a, Umilin~a tocma'i de
aceia se numei?ce, pentru ea eu', bupa voe te injosel?eI, i~'i am facut '~ceasta, eu cat mal mult vol" (loan. 13, 14)?
smere~c'f cugetul. . . ,. ' . , ,. Ai ve<,).ut ca ' el nu I'>:.a ?epartat de subiect cu exemplele
Spune-mI, te rog, daca eineva.fiindlmpedeeat, adeea avend aduse? ~i ' nic'i c!:\. treoUl8 a ne departa vre-odata a.~a de
putere .i?i prilejul de a rtipi avutul al.tuhtfemane in avutul mult, dupre cum~i facem chiar .i~ conversdt lUlll1e nost~:.<
seu ca$tigaty il yom 11luda ore 1l0Ypentru dreptatea lu]? DaraicI e;xernplul nu e macar mel cat de pu~m .apropla.~
De sigur ca nu. ~i'p-entru ceore ?Pentru ca faptul SaVAr- dlO chestiune.' ClJm? Daca a luat chip de rob, apol este i?l
~it din sila n pnmei?ce lau'd tlfapt.ululsaveri?it de buna-v)e. mal mic,i?i,prin urmare ascultatoriu celui ma~ . mare. :Qar'
11
In adever, spune-ml: ~:da.ca cinev;,l neputend . imparati sau aceast.a nutste umilin~a, ~i apostolul trebUlc1 a fac~ dm
tiramSl remane retras i,n . viata , particulara;-ore - it . yom contril, trebllia. dH a arMa ceva superior asculta.nd i?l .su-
ll!uda nOI, PPlltru cae -faradei)iC'io>o,cupatiune ?, 'De sigur punendu-se inft'I'ioruluI, 'daxfimd-ca vorbmd de Dumne<,).eu el
cli · nu: Tot 3J?a ~i in casul defat1l; "pentru crt, lauda, o! VOl nu ,~gasit mare ~i mic, apo] a ad us inaintea, nost,re eg~luL
carH sUllte~1 mal nedtrturar'i declit toti ce'j-l-altT, nu se d& pentru Daea Fiul era inferior Tatalul, exemplul n-ar fi fost suficwnt
asemenea lucrurI, ci pentru.-sliyer$irea faptelor bune. Lauda spre a indemna la umilin~a. ~i pentrvu ee .ore?, Pent:~ ca ~
decl, este vrednica n,l1mai incasuLacesta,pe cand in cela-l-alt nu se ridica inferiorul contra celur mal mal e! sau a nU-l
rl:l.pi stapa,ni rea , sau a-I fi aseult~torju pan~ la morte, aceasta
cas despre care am y'orbit, eelmultp6te e ineva fi aparat de
eri tica. Acum pri ve~ce~i pe Chtistos'.Hl.udand in acest mod, nu se chiarila umilin~a. iJealtmmtrelea pnvei?ce ce spune el
cand gice: "Veni~1. birl:e:, yuventatif parintelul meu de inaintede acest .
exemplu: "Gu smerel1ie UOll] pre - a1tul
, ' ((
J11o§tenip: iJ11varatia eareeste g·i1tita -..vou~ de-'Ix-inte- "soeotind afimal de einste, de cat pre sme ,ca'-i?l ~un:
meiarea lumel, ei1. am flamanzit,§i mi ·a~l dat. sa ma- pare ca ar 1ice : <Fiind-cli i?i dupa. natu~a un~ snn te~l, i?l
dupa cinstea acordata de Dumnelteu, de aceJa fie cuvme de
nane, am insetat, §i "mi-atf dat de am Mut" (Math.
25, 34. 35)_ Vide~l ,elJ.. el n-a gis: <veniti de mo_~t.en iF.im a ve cinsti unul pre altul. » Dar cand e yorba _ de mar~
paratla, filDd-ea~,nu atl !'3Plt, Bau nu a~l ln~elat pe altul,- si de nlic nu ar fi putut spune aceasta (socotmd, ~onsl
eacl acestea sunt fapte ..m-iCI -, ci pentru e1\, m'aU hranit, -fiind derandu-ve = &,obfLsvo~), ci cinsti~l pe eel mal man de
-- eu fll'imand •. ~i cine ar fi la~~at vre-odata pe prieteni sau ~i cat vOl dupre cum si 1ice aiurea: "Asculta~l pre inva-
pe du~manj, cum a'i laudat tu pe Christos, ea nu a luat ~atori1 ''1o§tii, §i v~ supunetl lor " (Ebr. 13, 17)- Aicl
o stapanire care nU-l apartinea? Dara cu'm-pote fi lucru supunerea este din porollcll, ~ara acolo este lsvOnta dm
de Iaudat, ea e1 n-a rllpit cinstea i?i stapanirea ce nu i Be judecata n'ostre. "Gu s~erel1le, 1i?e,. unu1 ~re" a1tu~ so-
.
cuvenia? "Nu rapire a socotit, dice , a fi el intoemal cotind a fi mal de clDste, de cat pre sme,~ cem ce
ell Dumnerleu."
'f .. Si
~ ce inseamna aceasta? IJuaf-~ ~ aminte , si Christos a facut. Acnm, dupa ce a fost astfelm re~tur
'Ie rog, cael: lung ni este cuventul. Dealtfeliu cine ore ar nate tote credintele eret.icilor, trebuie 3. vorbi de ale nostre
indemna pe altul la umilinta cu aBtfeliu de exemple?
64 oMILTA VIC OMILTA VII 65
1a nrml1,' fiind,ea-a1e acelora Ie·am expu-s- mal .'iiaitnoe pe scurL aieL Deel, sa- ve -aminti~I cele vorbite. ..,plillll. , a.Cllm, care v~
arlHand, crt indemna.ndla umilin~a nu ar fi putut' sa aducll. vor folosi in resturnarea credintilor acelora. Pl1na acum am
1a mijloc ideia de mic, SUDUS si ascultlltoriu celu! mare. t1i.iat spiniI, ear1i. acum vom arunca semin~ele cele bune
Dacrt ar fi lndetlinat..pe,J:lerv] ca srt ascultede stapanl,. de 'dupa ce am scos spinH, ~i se va recori pu~in pll.mentul c~
sigur- ca .ar, fl,. put.ut face a~a; darll. cand eLindeamna.pe astf~liu .. depart1l.nd de .la densul totl1 reutatea. sl1 primi~sea
cel slobo<;lJ a ss slJl£~i celor ~lobogl, de ce at'un'cr' a adus cuy"m1::dti't bun1i. vojn~a semintile dumnedeescL
ca exemplu supun~aservuluI crtt.c1J.. stapan? De ce supu- 1) Sa mul~~mim lUI Duinne~eu pentru eele spuse, sa-l
nerea celuI mic ch trll. cel mal mare? Nil ' a dis dorll.: ' ceI rugilm ca sa DI dea putere de a Ie pastra si a avea M-
micl supune~i-ve cAlor ' marl, ci, fiind egali supune~i-ve unul gare de sama; "cli' astfeliu ~ ~i;noI ~i~: voi.( sa ne 'bucuram im-
p~'eun,a, earli ereticiI sa se ru~ineze. Sa-I ruglim ca ~i pe
a1tuia :, unul pre altul socotind a fi mal de cinste,
vntonfl sa deschida gura nostre, ea tot eu aeeiasI rivn1i. sa
de cat pre sine" gice. Darl1 de ce ore nu a adus cel pu~in expunem ~i cele ale nOstre. Sa ne rugam lUI, ca s~ ni acorde
exe_mplul femeil, ~i srt gica: cll. precum femeia se bupune o via~ demna de credin~a intr'ensul, ca astfeliu sa viem in
I?i ascultl1 de Mrbat, a~tL ~i vol sl1 ve supune~f? Dacrt inse slava lUI, ~i ea nu eumva numele luI sa fie defaimat pentru
ceia ce est.~ egal ~i Jiber nu a adus ca exp.mplu . .fiind·ca
supunerea aceasta este Cll tottil mica 8i nebiigata in sarna, no1. nVai v6u(:3, <;lice, pentru care numele luI Dum-
C~L atat lIlal rlll~!t 'exemplulrobul uf'-iiu\I ave a locu!. Am "" ne~eU sedesfaima: " (Isaia 3, 5). Daca nOI pe fiul nostru
QIS acum de cur1l.nd, cll. nimenl nu lauda pe cilleva pentru :--~i. ce ,pote fi ma.I dragi11a~ca'fiul ?~U departam de la noI,
depa,rfai'ea lUI de reJe, ~i niel eli va giee cine va dUra acel lJunm .I?i nU"ne ~tingem de el, ellndsuntem defaima~I perl'
pe care voesee a'l lauda, ell. , e vrednicde landa pentru crt t~u el,-'-cucat mal mult InCa Dumne<;leiiore nu va uri ~i res·
nu llumal nu ',"a, cllrvit, ba Illcaci1 . }'l·a ati(liiii.t pana :;;i de plOge,. dela el, pe servii sel nerecunoscMorl, carl il def<:iima
contaetul ell femeea Sel. Nicliirl iii"'~fine, nu faeem Yorba de I?i it jnsulta? ' ~i pe care Dumne<;leu it ura~ce si respinge
depa rlarea de rele, eand voim a !auda, Cael aCpasta ar fi ci~e o~e ilv\l. iubi \li il va apropia de el ? -Ri menI, de cat
ridicol. Am <;lis apoI, .. ,eachipul robulu! este adeverat sieu pote ' dlavolulsau demonD. Dar pe care il vor stapani demonif,
nil}l'lt mar inferior, si prin urmare si ' ehipiil 'luI Dumned eii ce 'speran~a de mantuire va avea? Care mangae re in vja~a V3,
este (in el) perfeCt'''''$'i nu este).nferior cu nimie. Daril dR' CR avea? Intru y1l.~ ne gasim in mllna lUI Dumoedeu nimenI nu ne
n ·a Q.is ore <in ehipullll1 Dumnedeu facendusQ.' ct, fiind"? vaputea' rapi, eiic! mllnu lUI este puternlea; cllnd inse suntem
afara dem,1l.~la 10.1 '.li lipsi~I de ajutoriU, apoI atunc'i' suntem per-
Aceasta e egal eu ceia ce"Qlce: nE ~l sunt cel CA , c:;nrit.~·
du~j',~rgata;"d1)" afi rapi~l de fie-cine "cauri ziditi darimat ~i
(EX'lO. 0, 14). Arata alcl asemenarea exacti1. a chiDullll.
fiind ea es te chip .. N"u esteposibil ca lilnd cineva de 0 alta ca un gard surpat,u (Ps. 61, 3), Cari'd zidiul (paretele)
natura sa alb rt c.r,irp.l;l~l, l~nel alte natur]; de exemplu nimeo! est.e sial), apoI e u~or de sarit pentru fie·care. Sa nu cre-
dilltre 'omeni nu are chipul ingp,rllluI, precum nie1animalul det] eil. eeia ee ve voili spune e ~is numa'f eu privire la
nu are chipul omulu\. Cum aec] are fiul? ApoI, cand e Ierusalim, ci :;;i eu privire la fieeare om: "Canta-voiu a-
Ymba de ncrl-, fiind'c rt suntem compu~l, chipul este al cor- cum celul iubit cantarea iubituluI meti, pentru via
puluI; ' fiind yorba inse de simplu ~i neco m'pu'S~ chipul de mea. Vie a avut iubitul meti pe 0 campie rnan6sa
sigilL cil. este al naturel Dadt inse (lid cll., pe cata vreme
se SDune aicl de Dumn'eCler((3'~" EY (.LOP'fil ecoi) 0rra.(mt)Y) np.- f~rte, ~i 0 am ingradit, ~i am facut imprejur ~ant,
articulat. aDol aeeRs ta nu aratane 'l'at~iJ, e1 bme; eu it! ~l am s<1dit vit1l. aleasa, §i am zidit turn in mijlocul
voiu arrtta aceasta DPUSll. in multe lOCn]'] t'ar :1 artieul. ~i el, §i teasc am facut intr'ensa: ~i am a~teptat sa faca
ee ~ic in multe locurI? ca nd e chiar in piisajul acesta. )) Nu strugIJ.l"l, !?i a f<1cut spinI. ~i acum omule cel din
rapire, glCe, a socotit a fi e1 intocmai cu Dumne~eti." --- - - - -
Vegi cil nu a (lis tii) eEl!>. vorbiild de Tattil, ei simolu ecG). , I) Partea moralii. No! ,trebnie a 1I1ulturnilul Dumn egeii, i$i a
Voese a aaaoga aiei ~l credmWe nastre, inse me tern v!etUl in slava luI ducend 0 viata demna. Contra inbirel de argint,
sa nu vi se intuneee cugetele vost.re ingrami1.dindu·le tote ~ l contra tradMoriului Illda, (Vel'on) ,
OMILIA VII 67
011ULIA va
66
atuncl va fi [dcos'- caun stru~.» "Galca~l peste ~erpl ~i
1uda, !'•.'l·: eel.. ee locuit'l • in I eru,sa lim , j.udeca~'1 intre
0 1 peste sc6rpil", <;lice. A~a' darll 1-:1. friu~_ pentru calcarea
mine"'i intre via :x:.nea. Ge trebuia _ a face viel .. me oe piciorel6r nastre, daca vom voi. ~i acum privef?ce, cat1:l
. nu·l-am."fitcut? Ca am ':'a~teptat sli faca st~].1gun, ticalo~ie, cat ris, cil acela pe care I-am primit spre a'l c~lca cu
~~ ea a i~cut spin1. 9i acum voil:1"' ~.?:.mevou~ ce piciorele, nOl it Hlsam de a sta asupra capulul nostru. Cum
~oiti face viel mele: lua-voiD. gardul el, §l va fi d~ se face are ·aceasta ? Prin nOI in~i·ne; daca voim e1 este
mare ~i puternic, dar daca voim el devine mic. Daca sun·
jar-t. ~i voiti surpa §an~ul. el,~i va fi ~?reca:eare. ~l tem cu...l?agare de samll, de nOl in~i·ne, ~i suntem impreuna
voiti parasi via mea., ~1; nu se .v.~ tala,. m~l se .a cu imp~ratu1 nostru, el se sfiel?ce, f?i devin~~ mal bland. ..ca
sapa, ~i vor cre~ee intr .e nsa spml; ca :nt~ o,~ara pn eopi1 in lupta contra nostre. Cand ne departr.lm "de d&t!·,
gina, ~i v.o lu.poroqci ·rtbrilor ea sa n~ ploe. mtr ens~: !.iul, el sufla greu de mfl.nie contra nastre, lIluge!?Ce, SCra$-
Ga via Domnulul. Sabaoth ea~~ ll:1 18ra11 este, ~l ne~ce-cu dintil', pentru ca se vede lipsit de tlivl'l.ra~ia nostril,
Cael e1 nu se apropie, daca nu·I permite Dumnedeu. Daca
omul din luda odraslatin~ra ~1 lUblta. A~.teptam ca.. :f iIn'" cutezat a intra in turma cea de porci far~ voea \ UI
sa faea. judeeata', §i',afacut fara de 1eg~, ~I nudrep- Dnmne(leu, ·cu atat mal mule in sufletele ominilor. ~i-l per~
tate ci tipet (Isai;3,'f5,}'-"")' Aceasta ~e .pote spune p"en- mite Dumdeq.eu, sau ca sa ne certe, sall . ca sft ne peqep-
tru'fie-c~rp- suflet. Cand,iubitoriul de - o:llmI Dum~Elge\~"a sia~ca, sau In fine cd ' sa ne . faca mal jncerca~r, ca de pilda
tacut totul ceia ce .trebuia a face! inse v!a sufletululn~~dr~ pe lob. Nu·l vedl cl'l. nu se tlpropie de lob, Ca nu cuteazIt
- lefe de struO'urlfaces'pinl, apol atuncl V;)\,. st.nca .g '. . a ' veni langa el, 'ci ~ade la () parte spaimantat ~i tremura!1d?
~~ si va dari~a zidul el, ~ivo~.Jemfl.nea de jaf. Acumas~ .~i ce VOl be:sc eli de lob? Cfl.nd. navalind asupra lUI ~Uda,
,.._, .. ' . . l' d rl' . Pentruce a1 . ~i inca nu a cutezat a'l lua: sub st~panirea sa ~i a intra in
cu1ta cUll."! ~i un ,al~~rofElt Je m u·se "lCea . ,~ . '0 •. • • •••..•..
din neamul teu, !?i dispretuie£?ce chiar pe muma £?i pe taUi.1 cum sa Iovim, ~i cum sa deschidem rana cu eharul lui
teu.» ~i ce Rpun eu de tatrt ~i de muml1, cAnd el se lea- Dumne!Jeu, ca astfeliu sa nu ~farime vasul, ci sa·1 indrepte,
pMa panrt !?i de sufletul sM? ~i cu tOte acestea asculta sa·l netezasca, ca sa·l faca folositoriu·.· stttp9.nulu!, ca sa·l
cu supunere. Val! cum eel ce poronce~ce de a fi cineva produca;.luI cu saniltate stralucita, !?i bine lustruit ca in
barbar, neimbIAn!Jit, £?i crud fatrt de apropele sM, este as- strug, in acea !Ji, cl1nd fluviul de foc 1!?1 va tnalta fladira
cultat mal: mult de cat eel ee poronce£?ce de a se purta en asupra pecilt0iililor. ea astfeliu sa nu aiba nevoe de para fo-
blandetii. De aceia ne ameninta eu gheena, de aeeia eu fo- euluI. Daca nu yom eurl1ti prin foc sufleteie nostre aid,
eul eel nestins, eu verme]e ne;ldormit.. apo! de sigur ca se vor eurll.ti silite acolo, cacI altfeliU nu
~cilJ, iubitilor, ell. multi dintre voi nu ne aseulta eu e cu imtinta. "Ca:-: gilla Domnulul in foc 'se vaTdes-
plll.cere, vorbiDliI noi de aces tea. Dar nic! eu nu Ie spun coperi ({ (L Corinth. 3, 13). E ·cu mult mal bine: de a ve
aeestea eu pia cere, pentru ca ce nevoe este de a vorbi de arde cu cuvintele pe un timp :scurt, de .cat a fi ar!?1 pentru
densele? A£?i fi voit a ve povesti pur urea de imparrttia ee- vecie in acea flacara. Cum ca vafi a£?a, e cert, ~i nOl de
rim'ilor, de repausul de acolo, de apa aceia a odihner,de multe orI am dat dove91 necontrariate. De sigur ca:.trebuie
locul eel inverzit. "La apa odihnel, !Jice, m-a hraoit, ~i a'se convinge 'cineva din scriptur'1; inse fiind-crt unia strt·
in locul pa§uoel m-a salil.§luitli (Ps. 26, 2). A~i fi "Voit ruiesc in indilrMnicia lor, no] Ie·am pro bat ~i cu multe ra-
a vorbi despm locul, de unde a fugit scilrba, dure1'ea£?i tionamente, ~i nimie nu ne Impedeca de ai~ l e spune ~i acum.
sllspinarea. A!?J fi voit de a ve povesti des pre dulceata.pe- In adever ca oricar! ar fi,E!in!, rudel, Eceti cI ~i Cre!?tinf,
trecerei cu Christos, - de !?i tote acestea sunt mal presusde cu toW milrturisese acest · tUCl:U;" e,l'; Dumnegell este
Juder.ata omineascll, - dar totUf?1 a~I fi vait de a spune nu~ drept". Dar in lumea aceasta :sun·t mul~'i pecato~( carI)lleaca
. mal de aces tea dupa puterele mele. Darn ce sa fac ?Nue dincolo nepedepsitI, precu 1ndeasenlenea pleaca !?i multI
. permis de a spune despre imparatia ceriurilor eeluI Mlnav virtuo:;;\, cariI au pl1timit aiel mu!.te rele. Decl, daca Dum-
.de f1'igurI, sali celuI ce sLl11'eu eu sanatatea; cu unulea beQeu este drept, apoI unde va ·recompensa cu bune pe eel
acesta trebuie a discuta despre sanMate. Nu trebuie a·vorbi. buill, !?i eu pedepse pfl ceI reT, · dac~ gheena nu este, ~i dacil
de cinste celuI acusat de vr'un fapt urit, ci trebuie a 'ca.u ta . invierea mortilor nu va fi ?Acest cuvent repetat, neconte·
cum sil-l scapI de os:lndrt !?i pedeapsa. Dacrt aceastanu .. se nit. f;li acelora, f;li noue, nu ne va illsa de a ne indoi despre
face, apo! cum va fi ceIa-I·alta? De aceia deci eu vorbesc inviere. Cel ce crede in inviereinse, () mal mult r ca sigur
necontenit de acestea, ca. fi'ira intl1r<Jiere sil ajungeml a cele' Cil se va sili ca in aceasta viata sil traiasca eu multa ta-
I·alte .•Ca !?i Christos de aceia a amenint<1t cu gheena, pen- . gare de sam3, ca sa potil :{ sebucura de vecini cele ;buna·
tru ca nirnen! sa nu cadrt in ea, ci cu totiI sa ca~tigarri til~L Carora fie a ne invrednici .cn totir, prin cllarul £?i fHan-
imparatia ceriu1'ilor. ~i nOl de aceia ve amintim incontinuu tropia Domnulul nostru IisuR Christos, carui a impreuna Cli
de gheena, pentru ca sa ve impingem ciltril imprtrll. tia ce- Tatal £?i cu Duchul :; Sflnt, ,: se euvin e~ slava, s W.panirea \Ii
1'iurilor, ca prin gr6za muindu-ve cugetul vostru sa ve pre cinstea, acum f;li pururea ~i in veciI vecilor. Amin.
gatim de a lucra cele demne de imparatia ceriurilor. Sa nu-
ve nelini£?titl dec! de greutatea cuviotelor, cad greutatea
cuvintelor face rn a! s printene sufletele si mal usore cte
a fugi de peeate. Dealtfeliu ~i ferul e greu, voiu' s1'1 q,ic OMILIA VIII
~i cioeanul e greu, dara eonfectioneaza obiecte de aur
~j de argint folosit6re, eara pe cele strimbe . le ind1'eaptii,
pe cand daca nu a1' fi gren, nu ar putea indrepta acele . "Ca aceasta sa se in~eleaga Intru vol, care ~i
obiecte strimbe. Tot3~a ~i euventul nostru cel grell va intru Christos Iisus, carele in chipul lUI Dumnegeo
putea indrepta sufletul. Decr, iubitilor, s1.\ nu fugim de tUnd, nu ril.pire a socotit a fi e1 intocmal cu Dum-
greutatea cuvintelor, ~i nid de ranele ce pote ni Ie pri- negeu, ci s·a de§<1rtat pre sine, chip de rob luand,
cinuiesc. Rana nu se face cu scop de a grturi, sau de a
imbuc3ti sufletul, ci de a indrepta sufletul. ~ cim nol bine intru asemenarea ominilor facendu-se. ~i Cu inchi-
72 OMlLlA VIII
OMILIA VIII 73
chiar .pe cruce fiind l~r. ~1l.teau joc de el, ~i nid con~ciinta no~cetI pe Dumnegeu tot af?a, dupre cum se cunof?ce el pe
propmlor lor plkatp, DlCI faptul cli erau si il in aceiasI sine. ~i de aiel prin urmal'e este invederat cat de departe
osind11. ~i niel c11 patimiau de9Potdv11 cuel; nn puteau sl1 ii sunte~l de ideia de Dumneq.eu. Aeeasta este slav11 ? spune'm'i.
st11pamascl1 rEjutate:l lor, ceiace dealtfeliu a recunoscut si Ded, dupa pll.rerea vostre, mal 'nainte de a se face omul,
unul dintre deof?if, cand a grllit celuHalt ~r-I-a inchis gura: mar 'nainte dn a se face ingeriI, mal 'riainte de a se face
"Nu te tern! tu de Dumne~eD, cll. §l nOl in aceia§l archangheliI, el nu era in slav11. D,lr daca aceasta este slava
luI mal pre sus de orI-c:e slavli; dac11 aeesta este numele
osinda ne aflam ?'l (Luc:_ 2~~ 40). Ceia ce dovedea marea lUI mal presus de orl-ce nume, apol de ~i era in s]avl'l, insEj
lor reutate. intr'o slav11 mal mic11 de cat aceasta. DecI, pentru aceasta
"Pentru aceia §i Dumne~eu pre den suI I-a prea a Htcut el tote, fapturile, cu scopul adec11 de a fi slavit?
iml1tat, ~i 'l·a daruit luI nume care este preste tot DecI nu a creat -lumea din bunlitate, ci pentru cl1 avea nevoe
n~rnelp.." Ca~d fericitul Pavel vorbe~ce despre corp, spune de slava nostrEj? Videti VOl acum prostia ? Vide~l neevsevia
tote cele umllJte cu mult11 libel·tate. Pan11 a nu spune c11 a la care ajunge~I? Daea insEj tote acestea sunt qise cu pri-
luat chip de rob, ci discut11 des pre dumne(leire privei;lce cat vire la eel lntr'lpat, apoI atunc'i a avut reson, ' ct\cl Dum-
de inalt vorbe~ce, - (lic lllalt in ce privesce' putere'a VOl'- negfu-Cuventul ing~due de a se spune de acestea cuprivire
belor, cllci in ce pl'ive~ce valorea ~i demnitatea JuI nu vor- Ia corp, pentru c11 nu se atinge de natura lUI dumne(leeasca,
be~ce ~i nier c11 pote. "In chipul lUI Dumne~eu ftind,
ci totul e eli privire la iconomia lUI fa~11 de om. Dar 6re-ce
(lice, nu rapire a socotit a fi el intocmaI cu Dumnedeu." inseamn11 "al celor cere~cI, al celor pamente§cl §i a1
Dar dupl1 ce a (lis e11 s·a intrupat" la urm11 far1\, sfiala
0
celor de desupt ( l ? Adeca intreaga lume, f?i ingerl, ~i omin)
grae~ce de cele umilite, tiind sigul' ca eu mmle nu se va- f?i demonI, sau Cll. semnifica ~i drep~ij, ~i eel vil I?i eel pe-
t11ma dumneg.eirea lUI, f?i ca corpul lUI primef?ce cele umi- r.t\t0l?l. ,,~i t6ta limba sa marturisasca, ca Domnul
lite. 17 De aceia §i Dumnegeu pre den suI I-a prea inal- Iisus Christos jntru slava lUI Dumnegeu Tatal", adeca
~at, §i Ta daruit lUI nume, care este preste tot nu- ca tO~l s11 (liert af?a, cac'i aceasta este slava Tatt\]uI. Al vEj(lut
mele, ca intru numele luI Iisus tot genunchiul sa se ded, cum peste tot locul cand fiul se sIave~ce, se slave~ce
impreunJ. ~i tataI? Tot astfeliU f?i eand este necinstit fiul,
pIece, a1 celor cere~cl, §i al celor pamente§cl. ~i al se necinstef?ee ~i tatal. Daca aceasta se intampla cbiar f?i
celor dedesupt, §i t6ta limba sa marturisasca cit Dom- printre nOl, unde deosebirea dintre tatrt ~i fiu fste mare, eu
nul Iisus .Christos ir:t,ru slava luI Dumnegeu TaUI1." atat mal mult cand e yorba de Dumnegeu, unde nu e niel-o
Am_ fost (lIS c~tra eretlCI: daca aces tea sunt gise nu pentru deosebire ~i asupra lUI se res fringe f?i cinstea, ca ~i necins-
cel wtrupat, CI pentru Dumneqeu Cuventul, cum I-fl. prea tea. Daca lumea se supune fiulur, aceasta este slava tatliluL
inilltat pre den suI ? Ca f?i cum pote i-a daruit ceva? DecI A~a dar f?i cand qicem c11 el este perfect, nelipsit de nimic,
in aceasta privinta era imperfect, I?i pentru nor a devenit ca nu este inferior tatll.luI, aceasta este slava lUI Dumne~e u,
perfect. Dac11 nu ar fi rescumparat, omenirea, nu ~'ar fi bu- ca a nascut ast-fe1i~ ·de fiu. Aceasta este ~i cea mal mare
cura~ ?e aceasta cinste. ,,~i-l-a daruit, (lice, nume. (l lata, proM, de puterea, f?1 de bunMatea ~i de intelepciunea luI,
c~ ,Dlo:I nu.me macar nu a-:ea, dupl1 vol. Dar cum se gase~ce ~i crt cu nimic nu este mal interior tatalul, nid cu intelep-
alGI Cll. pnn char a luat ~l ill dar, ba inc11 f?i nume mal pre ciunea, f?i nicI cu bunatatea. Cand eu spun c11 este Intelept
sus de orl-ce nume, dad\. el a primit a lua asupra'f?I datoria ca f?i tat111, ~i cu nimic mal inferior, aceasta e dovada marel
omenire!? Care nume insEj, yom videa. "Ca intru numele intelepciun'i a tatalu]; cand 1ic ea este puternic ca ~i tatal,
aceasta e dovada puterel luI; cand (lic ca este bun ea ~i
lUI Iisus Christos tot genunchiul sa se pIece. (l EreticiI tatltl, aeeasta e proba bun11tayeI lUI celel mar'l, ca a nt\scut
spun c11 numele In1 este slava luI. Dar ore aceasta este un astfeliu de fiu, cu nimic mal pre jos de el, sau lipsit de
slava \1.1r mal pre sus de orI-ce slava? Slava lUI, eu un ' ceva. Ca.nd gic ca cu nimic nu e mal inferior dup11 natura,
cuvent, e~te de a ne inchin3.1uI? lnsEj Val vEj departat1 mult ei egal, ~i nici de a alt11 naturll, f?i in aceasta eu admir pe
de magmficenta IUl Dumnegeu, dacl1 vi) inchipui~l Cll. cu- Dumnegeu Tatl1l, ~i bunatatea luI, ~i puterea ~i intelepciunea
80 OJdILTA VIII OMILIA VIII 81
lUI, ell. ni-a arll.tat nou~ pe aitul dintr'ensul in acest mod, doria aeeasta l?i tuturor ,discipulilor seI? ~i ce .~puo eu _de
afara de tatlil. Af?a ell. orI-eate a~I spune des pre fiul, marl aeeasta? S-a inaltat pre sine Abesalom, s-a umIht prA ::nne
~i miraeul6se, tOte aeestea se raporteaza la tatl11. Clid daea David; e1 brne, care a devenit inalt? Care a devenit slavi~?
acest fapt mie ~i nebligat in sama - pentru el1 eu adeverat Ce pote fi mai nmilit de eat cuvintele acestea, pe care DaVId
este mie fa~a eu slava luI Dumneqeu de a-I cinsti f?i a i se Ie-a (lis pentru Semee: "La.s'a~i-l pre el sa blesteme, cit
lnehina lumea intreaga - daea, (lic, ~i aeest fapt mie se sliver- Domnul I-a ~is lUI" (II Imp. 16, ll)? Dar apoI oaca ~r~
sasee spre sJava lUI Dumne(leu, apoI eu cat mal mult eele- detl, sl1 eercetrim luerurile mal departe. Vamel?ul s-a umlht.
I-ahe multe? pre sine, de l?i dealtfeliu faptul nu era i1milin~a, ei mal'
1) Sa eredem deeI in slava luI ~i 811 vietuim in slava
mu1t recunol?cin~a, eara Fariseul s-a Inaltat pre sine. Dara
InI fiind-cl1 nnmaI una din aeeste doue eu nimie nu ne fo- sa examinam insesi luerurile. Fie de exemplu dol omml,
lo;esee- Cand nol il slcivim bine, inse nu vie~uim bine, atunel ambiI deopotriva de bogatI, bncurandu-se de , mllita cinste,
maI· mult il neeinstim, pentru ea reeunoseendu-l pe el de si ambiI eugetand ]ncrurI marl in privinta intelepciunel', a
stapan ~i daseal, it despretuim ~i nu ne temem de judeeata st1ipanirel ~i a altOl: calitatI lume~t! ; .apoI unnl din il c~ar~
aeea dreapta l?i infrico~atl1_ Dael1 Elinil vie~\liesc in mod onoruri de la totI, IllSe sa nu pntmasea de la. Ollnelll, ~I
neeurat, nimie nu este miraeulos, ~i niel cl1 este atat de neprimind infurieze-se, sail sl1 ceara mal mult de cilt trebllie
vrednie de hula, inse a videa Cre~tinI vietuind in necura- ~i 'in fine inal~a-se pe sine; pe cand cel-I-alt disp~e~niase~
tenie de si s-au faeut pl1rta§l atatur taIne, I?i s-au bueurat faptul acesta, l?i dandll-i-se onoruri e_1 sa Ie respmga. Er
de atata siavl1, apol aeeasta este tot ce pote fi mal urleios l?i de bine care din amendo! va fi mal vredllle de eillste? Cel care
nesuferit. Cael spune'mI: a aseultat ~i a fast supus eu supunerea caut'a. onorurile si nn Ie capata, sau eel care primiridu-Ie Je
c.ea ma'i de pe urml1, pentru care a primit cinstea cea de sus; s-a dispretue~ee? Negre~it ea acesta. Nn e posibil 'in alt mod
f1leut rob, ~i de aeeia es te stapannl tuturor, al 'ingerilor I;> i al tl}-- de a te bucura de slava, de eilt numa! fugind de densa. P e
tUfor eelor-I-alte. A~a ea nid nOI sa nu eredem crt ne ·am pogont cat timp nolo alung1:l m, ea fuge de nOl, ~i eand nol fugim de ea,
din demnitatea nostre, daca ne umilim pe nOI In$i-ne. Atunel apo! atund ea ne alunga pe nol. De voei;lcl a fi sl1ivit, nn dori
mar eu sama este a se inal~a, atunel mal en seam a trebuie slava, daea voe~d a fi inalt, lin t e in al~a . Dealtt'eliU chlar a~a e
a fi de admirat, ~i en' drept Cllvent. CaeI dael1 cel inalt este firea lueruJuI; pe eel ce nu nmbla dupa slava, totI it respectll., pe
umilit si eel umilit se inalVt, pote ca ar fi deajuns numal cand pe ,:elce 0 cauta totl il dispretuese. A fost faeut
hotarl~ea luI Christos; inse ca sa pricepem sl1 examinam pare-ca genul ominese ambi~ios l?i antipatie. Dec!. sa di~
Inerul mal deaprope. Ce jnseamnl1 ore a se umili? Nu ore a fi pretuim slava, cael numa)' a~a yom putea sa deve~Jm ~ml
criticat, nu a fi invinov1itit, nu a fi defaimat? ~i ce inseamna li~l', sail mal bine (licend inaJ~atI. Nu te inalta pe sme-tI, ca
a se io1ilta? De sigu!' ci'l. a fi cinsti~, a fi landat, a fi ~la sa fir astfeJiu inaltat de altu]. Cel ee se jnalta pe sme, de
vito Bine aeum sa videmde node vme aeeasta. Inger fimd altul nu este inaltat· eel ee se umilesee pe sine, de aitul
Satana s:a In1il~at pre sine; l?i ce? Nu a fost ore umilit on este umilit. Mare 'reu este prostia ominiasca ! E maI de
mal mult de cat orl-ee? Nu are ore locuinta pamentul? preferat de a fi nebun, de eat prost; Cael atuncI eel putin
Ore nu este defaimat de tot'f? Om fHnd Pavel, s-a umilit este ouma! 0 smintire a faeultaWor mintale, pe eand a fi
pre sine. ~i ee? Nu 6re este ad!llirat? Nil este laudat? prost e cu, mult mal reu, c1:lcl atune! ne1:)unia este unita
Nu este prietenul luI Christos? Ore nu a infrun~at e1 pe cn prostia. Cel nebnn e un reu penlru sine insu~r, pe cand
diab01ul de mnlte orI ea pe un rob al se~? Ore nu a eel prost este vatamatoriil l?i altora. Ded ma.ndria se n~l?ce
f1leut el lucrur'i mal marl dA ea.t Christos? Ore nu purta din aceastl1 patima. N u e posibil a fi eineva ma.ndru, ~l sa
pe diabolul lncoee l?i incolo, despre cum porta gadele nu fie ~i smintit in acelai,ll timp; ded eel plin de prostia
pe eel condamnat? Ore nU'§I btltea joc de el? Ore nu avea aeeasta, este 1n aeela~l timp l?i smintit. Ascultli pe iotelep-
sub pieiorele lUI eapul diabolulul sfarjmat? Nu ore tot el
tul, earele spnne: nV~~ut-am om, cl1ruia i sa parut
') Partea mOl'Ult'i. Sa credem in slava Inl DumneQ.eu!j?i sa. vie~uim intru sine a fi in~elept, inse mal multa nadejde a avut
in slava lui. Despre umilin~a. ~i cii .fara de virtute sllntem mal ra! cel nebun. de cat acesta" (Prov. 26, 12) .. AI ve(lut; ea nn
~de cat animaleJe ceIe necllventat6re .. (Veron.)
82 OMILIA VIIl
OMILTA VIII 83
in zadar giceam, c1!. mandria este un reu maI mare de cat la care sunt parta~1 fiJi dobitocele eele neeuventatore si
nebunia? "Mal multa. nMejde a avut, gice, cel nebun sela viI, ~i eriminalii?til, §i idio~ij, fiJi talharil ~i hoW? 'Dar
. de cat acesta. II De aceia ~i .Pavel gicea: "Nu fi~l in- pote cIade~t'i case _stral~eite? ~i ce este eu aceasta? Mul~1
~elep~l intru VOl in~i-ve" (Rom. 12, 16). Fiind yorba de croncaDI vle~uesc m mal frum6se case de· cat ale tale si
corpurl', spune'ml care corpurl (licem crt sunt sanMose? au Iocuin~e cu multo mal importalJte. Sau p6te n·aI vedut
Acele care sunt umflate peste mesui'1i, ~i au in1iuntru mult pe c~l inebunJ~I. d.uprt ban.i, cum au cl1'ldit case pana ~(in
. aer fiJi sunt pline de apa, sau acele care sunt potrivite, ~i locunle pustn ~l m cAmpI!, care au devenit locuinte corbi-
care au suprafa~a lor umilita? De sigur ca acestea. Deei' !?i lor i?i eioreloI'? Sau pote cugetr lucrml maTI din causa voci!
cand e yorba de suflet, acel ce se umfla (lngamta) este sUl- tale? Dara nicl-odat1'l nu vel putea canta mal dulce de cat
panit de 0 bOla mal rea de cat idropica, pe cand cel mode- pri~ig~itorea sa~ lebuda. Sau d\' pote te mAndre~cj pent.ru
rat este scntit de or'i·ce patim!\,. Dar apoi ('Me bunml nu ya.fl~~lUnea anel tale? Dar ce pote fi maY intelept in aceasUl
ni lla~ce noue umilin~a? Ce voefiJcl? Nu ore de aid se nafiJce pnvmt~ de eAt albma? Car~ I?ecanie, care pietor, care geo-
sinceritatea, linifiJtea sufleteasc1i, filantropia, infrfinarea ~i metru In fine ar putea sa Imlteze lucrul ei? Pote ca te
b9garE'a de sE'am1'l? Tote aceste bunur'i sunt izvorite din mandrefiJcl din causa- fine~ef hainel tale? Dar'aicI te biruesc
umilint1'l, pe eand din mandrie tote eele contmre. De necesitate p.~ianjpniL Dar p6te e1'l te mandre~cI din causa iutimel pi-
ea un astfeliu de om va fi ~i batjocoritoriu, fii batau!?, i?i clOrelor tale? EaraFiI protia 0 au si aicI epuril si caprele
furios, i?i amarnie, ~i faril zimbet pe buze, ~i mal mult 0 salbatece, ~i cate alte feare salbat~ce, care nu sunt cu mult
feara selbateca, de cat om. Ei?tI puternic !?i cuge ~l lucrur't mal pre j?S de cele din tel. Dar pote ca ctilatore~ej mult?
marl? Apol toernal pentru aceasta efiJtl datoriu rle a te De :,ngur. ~nse c~ nu mal mult de cat paserile; ~i apoI
umili. Pentru ce cuge~f lucfurl marl, eand in realitate e a~este ,llIel .cit au n~voe d~ merinde, nieI de cal ~i trasura,
yorba de un Iueru cu totul de nimic? Pentru cll si leul Cl la tote II e suficlent anpele lor. Acestea sunt si nava
este mal curajos de cM tine, i?i pOl'eul salbatec e n;al pu- jd
acest.e~ fiJi caiI,. aC8s.tea fiJi trasura, aCE'stea ei venti)l, ~i
ternie de cat tine, ~i tu fat1'l de ace~tia nu e~ti nic] cat un fine once ar (lICe cmeva. Dar pote eli 31 viderea ascutitll
~in~ar. Dar apoI fiJi talharil, i?i ho~ii, i?i servitoriI tel, ~i pote ~i fin1'l? De sigur inse ca nu 0 al ea a cliprioreI slllbate ee
chiar i?i cel mal pro~tj, sunt mal puternicI de cat tine. Deer sau ca a vultllrulul. Ar pate audul fin? Si cu tote acestea
aceasta e demn de Iauda? ~i nu te sfiei?tf, cAnd cuge~l te intrece magariul. AI mirosul fin? Dar'canele uu te lasa
pentru aceasta Iuerurl marl? Dar pote e~ti frumos ~i eu sa'l intreeT. Pote ell ei?tI strangfltoriu? Est'i inse in urma
ehipul Infa~i~atoriu? Apo] acew;ta este lauda ~i ingamfarea fum ice]. EfiJtI imbracat eu haine aurite? lt~se nu asa ea fur-
cotofenei. Nu efiJtl tu mal frumos de cat p1'lunul, Diel de nicele indice. In ce privei?ce sanatatea ~i eonstitu~i~, ea si
cat florea fiJi Dicl de cAt sbur1'lt6rele. In aripele gainei este puterea corporala, apol animalele neeuventMore sunt supe-
biruin~a; cu penele el ~i cu fnlmnse~ea el te coviri?a~ce ri6re ~oue, ele nu se tern nid de fomete- nPrivi~l, gice,la
multo Dar :;;1 lebrlda este forte frumosa, fiJi altele multe din- pasenle ceruluI Ca. nid nu samana nid nu secera
tre paserl, catra care dadi te vel compara, te vel pri vi pe . . "
§l mc'l nu aduna in magasiI!( (Math. 6, 26).
tine ea 0 nimicll. De multe-od fiJi copiil sburdalnie'f, ~i fete Ded, iat1l. ea DumneQeu a creat animalele necuventa-
feeiore, ~i femel desfranate, ~i barba~l ui?urel, de multe·or], tor~ c:u mult mal superiore noue in multe: Ai veQut ce p6te
(lic, au avut aeeasta ca laud1:1. Dara pote e§t'i bogat? De plltl ewe-va, daca nu se gi:lndesee serios? AI vedut ce I'M.
unde? Ce al cA~tigat? Aur, argint, sau petre pre~iose?
Dar aceasta este Iauda ~i a talharilor, ~i a criminali~tilor,
cru
este c~ndw nu se examinea~l). 1u rile ? ~i a1 veQut' apo'ila ee
consecm~l ne duce exammarea deaprope a faptplor? Acel
si a· celor ce lucreaza In mine metalice. Durerea celor eon-
car~ee er:de I?al mul~ de ci:lt to~'i omiGil, s-a gasit ea este
damna~l decl, este lauda ta? Dara pote e1:1 te impodobesel mal pre Joe fill de ammalele necuventlHorE'. Dar, iubitilor
~i infrumu8e~ezl? Se ved de multe·orl §i cail impodob{~'i,
sa crutllm pe astfeliU de ominl, ~i sa nu-] imitam, fiJi' nici
eara la Per~l vede cineva impodobite fiJi camilele, ~i pe sce- o
pentru cll au eugetat mal pre sus de natura nostre sa'l
nele teatrulul ve(ll pe to~l. actorii impodobiti. ~i nu te lllsllm in .randul animalelur neeuventatore, ci sa·] ridicam
ru~inezl daca; tu cuge~l luer~.rl marl in astfe1i? de nimicurf,
de acolo, :nll pentru denfiJii personal, diet pote sunt demn!
84 OMILIA VIII
OMILIA lX 85
de a patimi rele, ci ca ~ii se arate filantropia lUI Dumneq.eU
!?i cinstea lUI ciitra no!. Sunt imprejurarl, in care anima- nu este tot una: a lua eineva stapanirea si a 0 trada, si
1ele nu pot avea c~ nOl nimic de comun. §i care sunt aces- eu a nu lua din timp. ~i eel ee Imparate~ee', dacll. pote este
tea? Evsevia,!?i viata virtuosa. Printrele densele nu· vel giisi mal reu de cat unul Qin garda sa, apol mal bine era sa
curvar'i, nicl desfrfilla~l, niel: criminalil?tl, earl1 noi ne-am de- nU'~l mal fi pus pe eorpul sM purpura Impiirateascl:l. Tot
partat de ele. Dar ee inseamnl:l aceasta? Pe Dumneqeu n a!?a ~i in easul de fata. De aeeia !?eiind nol e~ tara virtute
!?cim, pronia lUI as.upra nostre 0 eunofiJcem, eara, asupra ne- suntem mal reI de cat animalele neeuventatore, S3, ne exer-
murirei sufletulu] nostru no] filosofiim. Aiel necuventMorele citam eu ea, ea sa devenim ominl, f?i chiar ingerl, ca. astfeliu
reman in urma, ~i nu te vor eontraria. Cugetll.m; f?i aiel: sa ne bueuram de bunatatile ·tagaduite, earora fie a ne in-
neeuventl1torele nu au nimie de eomun. In multe altele inse vredniei, prin eharu! ~i filantropia Domnulul nostru Iisus
fiind inferior! lor, no] totu~i Ie stapanim. In aeeasta se gl).- Christos, ciiruia impreuna eu Tatal ~i eu Sf. DllCh, se eu-
se!?ce un prineip mare, el1 nOl fiind in multe interiorl lor, vine slava, stapanirea ~i einstea, ar:um si pur urea fiJi in veeB
totu~] Ie stapanim, fiJi principiul este, ea sa afli cii nu tu e~tI veeilor. Amin. .
causa tuturor acestora, ei DumneQeu eel ee te·a pHi.smuit
!?i 'tf.a dat judecata. Intindem curse ~i JaturI, Ie prindem in
eJe !?i Ie supunem. Printre nOl ominil ar trebui sii impara-
t:tsea sobrietatea, blandeta, bunMa tea !?i dispretuirea ba-
nilor. Dar fiind-ea · tu, unlll dintre eel u~uraticl, nu al nimie
din tote aeestea, eu drept euvent euget'! luerurl mal marl OMILIA lX
ea to~j ominiI, de ~i dealtfeliu te constitul singur eel mal'
pre jos dintre neeuventatOre. - Dealtfeliu la aeei:lt resultat
duee prostia !?i impertinen~a; sali ea te inal~ii mal mult de "Dec! iuhi~il mel, precum tot-deauna a~l ascultat,
cat trebuie, i:ll:lU crt te umiJe~ee tot pe atata, ~i nicl intr'un nu numal preeum caud eram de fa~:':l, ei eu mult
cas nu pastreaza simetria. Suntem egalI eu IngeriI in 3ceasta, mal virtos ca.nd sunt departe, eu frica §i cu eutre mur
impiiratia eeriurilor ni-a fost, fagMuita, petreeerea impreuna
cu Christos ni-a fost fagactuita _ Omt~l pote sft fie biciuit, !?i mantuirea v6stre 0 lucrap, ca Dumneg.eu este care
totuf?l nu eade; omul dispretue:;;ce mortea, nu tremurlt de luereaZ:l intru VOl, ~i ea s:':l, voiti §i ea sa luera11 pen-
ea, nu se infrieo~aza, nu poftefiJce rna'! mult de cat are. Af?a tru buna voink3. T6te Ie facetl, fa ra de cartirl §i
ea aeel carl nu sunt astfeliU, apol sunt mal reI de cat ne- fara de indoirl, ca Sa fitl fara de prichana ~i intregl,
euventatorele_ Cand prisose:;;cI pote in eele eorporale, eara fiI luI Dumneg.eu parta§l, in mijlocul neamulul celul
in ceiespirituale nu, cand nu ai caJitiit'f suflete!?e't, apol cum
nu est! lDal reu de cat animalele neeuventrttore? Ada, aeum Indar:':l,tnie ~i resvratit, intre care sa str:':llucikl ca ni§te
la ml.iloc vr'unul, care in reutate a intreeut pe neCllventa- luminat orl in lume, cuvtmtul vietel cupring.end, spre
tore, unul dintre aeel carY traiese in dezmerdiirl !?i prin lauda mie in g.iua luI Christos" (Cap. 2, 12-16).
rapirI_ Er bine, iat1l. ell. calul este mal' voinic de .e at el, por-
cuI selbatec mal' puternic, epurile mal iute la fuga, pl:lunul Sfatuirile tot-deauna trebuie a 8e face Ia un loe cu
maY frumos, lebada eu voce mal frumosa, elefantul eu mult laude\e, elicI atune) ele devin bioe primite, de ore-ee indem- ·
mal mare, vulturul cu vederea mal fin1i, ~i tote paserile maY n1:tm pe eel sfl).tui~l in propriul lor interes, eeia ee :;;i Pavel
bogatede cat el. De unde vine cii tu e~t'i demn de a stapani a facut aiel. ~i prive~ce incl). cu efit1:t intelepciune. II Dec]
animalele neeuventatore? Pote ea de la ratiune? Dar nu
este a~a, pentru ca acel care nu face us de ell. dupa cum iubi~il mfl!" (lice. Nu Ii-a spus simplu Cl a~l aseultat,
trebuie, este eumult mal reu de cat aeelea. Pentru eti avend ci mal 'nteili 'i lauda, cad gice ]) precum tot-deauna
ratiune ~i toLUf?~ ef?tI mal pejos de ele, apol ar fi fo st cu mult akl ascultat", adeca .imitaV, vEl rog, nu pe ann,e;
mal bine daea de la inceput nu eral fiinta rational1'l. Cacl' pre VOl infiJi -vEh. "Nu numa! pre cum cand eram de
fa~a, d cu mult mal virtos Gand sunt departe." .Si
86 OMILIA IX
OMILIA IX 87
de ce ore cu mult mal virtos in lipsa mea? Fiind-ca pote uchiul deschis ~i til cu frica sa uu caQI, cacl multe ~mnt du-
atunci eredea~I crt e bine de a face totul pent.ru respectul
churile cele viclene, care voesc sa te larunce jos. "SlujiP,
~i sfiala ce 0 aveatl clUrl1 mine, aeum inse nu. DecI dacrt.
acum se probea7.fi crt vOl continuatf, ~i in crt eu indoitl1 putere giee,." DomnuluI eu frica §i ve bucurap: luI cu cutre-
in faptele eele bune, de aicr se invedereazll. cl1 ~i atunci nu Illm (Ps. 2, 11). Dara cum ore estEl cu putinta a fi cineva
pentru mine ve supuneati, ei pentru Dumne~eu. Nu facet! vesel, in ac:-Ia~j timp ~i cuprins de frica? Cum e cu putin~a
aceasta, ca Si. ascultati de mine, ci ca cu frica ~i cutremur. de a se gaSl vesehe ulllta cu cutrt'mur? Aceasta eSLe sin·
Rrt Jucra~i ma.ntuirea vOstre. Nu e cu putinta ea f&ra fricl1 gum bucurie: ca.nd facem binele asa fel, ca si cum ne am
sl1 facl1 cineva, saii sa arate ceva m~ re~ ~i nobil.» ~i nu a afla facend ceva eu cutremur, numaI atune!' ne bucuram.
9is nurnal trica, ci ,,~i cu cutremu," ceia ee este inten- "Ou frica §i eu cutremur mantuirea v6stre 0 lucratl."
sitatea friceL 0 aSLt'eliu de lrica avea Pavel, pentru e~re ~i (Mst&. rpoooo IW.t tpo[1oo t-ljv &CXOtwV oootwlcxv 1W_tsPlaC€~{}s).
Qicoa: "Me tern ca nu cumva altora propoveduind, V 8deti ca el ~-a qis sllnplu tPIa.~E(j{}c = lucratl, ci "y'cxt8PIa.~E(j{}c"
insum'i sa me rac netrebnic" (I Corinth. 9, 27). Dacl1 adedt lucra~l cu multi!, bl1gare de seaml1, cu multl1 sirguill~il.
in cele pamellte~ci nu e cu put-inta oe a reu~i fara frica, ~i fiind·ca a spus "cu frica §i cu cutremur" prive~ce
apoi cu cat IDal virt,os in cele duchovl1iee~ci? Pentru cl1 cum lini~te~ce frica lor, cli.cr iata co 1ice: "ca Dumnegeu
spune'ml: cine a inva~at carte fara de fricl1? Cine a ajuns este care lucreaza intru vol", ca ~i cum pare cl1 ar Qice:
meseria~ experient fl1rl1 de frica? Decl, dacl1 acolo unde nu «n U te teme, ca el am c.;Iis "cu frica ~i cu gr6zel", . cad
pinde~ee diabolul, ci numa! Jenea, ~i e trebuinta de friea,
nu a.m spus aceasta ca >;11, ve impedic, ea sli. ve inchipuiti
ca astfeliii sa aJungi'lm lenea natural a, dar inca unde e nevoe ca vlrtutea ar fi greil de indeplinit, ci ca sa fi~'f eu brJ.gare
de atMa lupta, unde sunt ata.tea pedice, cum stl. fie eu pu- de seama, ca sli. nu fi~l distratI. Cll.nd aceasta este, Dum-
tinta de a ne ma.ntui frlra de frica? Dara cum ~i in ce feliii
sli. fie aceasta fricli.? Dacli. yom avea in minte, ca Dumne1eii negeu totul Juereazlt, tu numal sa fir cu euraj.» "Oa. Dum-
este de fata, cli. tote Ie aude, tote Ie vede, nu nUmll! cele negeu este care lucreaza int,ru noL" Dec! daclt el lu-
Sl1ver~ite sail vorbite, ci ~i tote eele oin inim1l. ~i din fun- creaza, trebuie ea ~i vOl sa conluera~i eu e1, avend pentru
dul cugetulu! nostru. "Oa. el este judecator cugetelor aceasta bunli. voin~a concentrata vecYnic la fapta buna,
~i g{mdurilor inirnei" (Ebr. 4, 11). Daca noI starn astfeliu,
striosa ~i pironita numal Ill. aceasta. "Oa Dumnegeu este
nlmic reu nu yom face, nimie reu nu vom vorbi, ~i nid care lLlcreaza intru VOl, ~i ca sa voitf, ~i ca sa lu-
chiarnu vom cugeta. Spune'm!, te rog; daca aI fi veclnic langa cra~'i pentru buna voin~a." <Dar daca el lucreazli. in nor
Rege, 6re nu ai sta cu frica? ~i tu cum de ~e(lI lungit in ca savoim, sau rna! bine gis pana ~i a voi, apol' cum
fata lUI DlmOe~:3U, ~i rig,:?i nu te sfie~ci, nie! nu tremurr? de ne mal indeamna la aceasta? Dacli. chiar ~i a voi el 0
N u dispretui r1l.bdarea luI, caeI el jndel ung ra hda ea sri te ad uc1l.
la pocainta. Cil.nd mli.na.nci, inchipui-tl pe Dumnegeii in fata ta, face, de geaba ni mal spul ca atl ascultat, eilcI nu aseultam,
pentni cl1 chiar si est.e de fata; cil.nd voesel a te culea, cll.nd ci suntem mi~catl automatic; degeaba spul ea sa fim cu frica.
te jllfuriezl, cando de desfiltezl, ca.nd rape~dlucrul altuia, can'd ~i cu eutrem~r, dac~ totul este a luI .Dumne~eu.» Aceasta
in fine faeI od-cll din acestea, iochipui-ti pe Dumnegeu de s-ar putea ob18cta In casul de fa~rt. lDse tu privel?ce ce
fatlt, ~i atunci nieI odatl1 nu te vei face de ris, nieI-odata respunde apostolul: <Nu pentru aceasta am SpUB "ea e1 este
IIU tEl vel aprinde de ma.nie_ Daca at veeInic aceasta in eu- care"Jucr~aza. in~ru vol, §i ca sa voi~l, §i ca sa 1u-
getul tM, veeInic vei fi cu frica ~i groza de pecat, ea unul
ce te gli.se:;jcI alaturI de imparatul a tote. Architectul, fie crat 1 , el am VOlt ca I;'l\, imprastiii frica vostre. Daca
el ca.t de experient, ~i chi;H cel mal bun dintre arehitee~l', v?~~c't, numaI atunc'i I?umn~~eii v~ lucra. ~u te teme, ~i
mCI s~ te le~e,:e~cr, cli.Cl _ el ill dli. I?l bunrt-voIn~li. pentru lu-
totul?i st!). cu frica, ca nu eumva sa eadli. de pe eladirea Cll
o face. ~i tu al ere<;lut, ai f<lcut multe bunli.t1l.~I, te al rid,i- cru, ~l energle III acela~ tlmp.» In fineca-nd nOl voim atuncI
cat la inli.Jtime; pazel?ce-t!3 ded ca sli. sta!., in siguranta; aI ~i el. va spuri voin~a nostre, precu~. de ex.: voesc' a face
, ' ;'
un blI~e ore-care; el mica insuflat a face acest bine si tot 81
• , , 10 ~
OMILIA IX
OMILIA IX 89
88
1) AI ve(lut cum H invatll. rle a nu carti? Astfeliil odatll, ingropati sub darlmaturile caselor! ~i ce spun? Ore
decl, a carti este fapta celor nerecunoscetorl \li fll.ra simtire. ~i s·a poroncit de a sfal?ia pefiul teu, i?i a'i sacrifiea, dupre
Care fiu, spune 'ml, ostenindu-se in trebile tatll.lul sell, cu~ s-a poroncit ae_elul prea _ferecit patriarch, l?i sll.'l- ve~l
cartel?ce in timp ce se ostene~ce l?i eu ale sale propril? ln~e ar~end pe altar? Cllle a elactlt altarul? Cine a pus pe el
legI, forte bine, cll. pentru tine insn-tl te obose!?cI, pentru tine lemne, \li cine I-a impedecat de a'l sacrifica? Dar pote te
insu't'i adunl. Particularitatea de a carti este a acelora cariI iail in ris unia? ~i ce este, dad! au(ll de aeestea din partea
se obosesc' pentru altH, ~i pentru altil muneesc ; dara tu prietenilor veni~I spre 11 te mangaea? NoI acum avem
carr adun'i pentrn sine'tT, de ce carte\lcI? Ca ave rea ta nu multe pecate, l?i eu drept cuvent suntem luat'i in ris, - pe
sporel?ee? Cel ce luereazll. de bun!l. voea sa, l?i nu silit, de ee cand atunc'i acel drept, acel iubitoriu de Dumneqeu, acel om
eartesce? Mal bine este de a nu mal lucra nimic, de cM a rara reutate, el care fugia de orJ-ce fapta rea, auqia de la
lucra' cu cartire, de 6re-ce se perde \li eeia ce a fost facut prieteni'i' sel tot lucruri eontrare acestora_ Dar ee est-e, spu-
deja. Dar nu veep, Ca l?i in casele nostre particulare acela\li ne'ml, dac1l. al au1it pe femeia ta luandu-te in ris 9i gicend :
lucru il facem tvt-deauna, aceia\ll ([ieem vecInic: < mal bine "Eara ell ratacesc ca 0 slnjnicil, umbland din loc in
nn mal flieeai aceasLa, de eM sli eartel?c'i>? ~i de multe or1 loc, ~i din casil in casa a§teptand pana va apune
preferll.m a ne Jipsi de serviciU, de cat a suferi cartirL Uricios
lneru este eartirea, cac'i ea este veeina cu blasfimia. Car- s6rele, ca Sa me odihnesc de ostenele" (lob. 2,9)? ~i
tirea este onerecuno\lein~a mare, de aceia cel ce sunt sta- de ce vorbescl acestea, femee rara de minte?Nu cumva
panitl de ea sunt demn'i de pedeapsa. Cel ce carte\lce este p6te barbatul teu este causa acestor rele? Nu este el, oi dia-
nerecunoscetoriu catra DumneQ-eu, eara eel ce este nerecu- bolul. "Oi \li vr'un cuvent catnl Domnul, (lice, ~i morL"
noseet,oriu cMra Dumne(leu, e~te blasfemt'ltoriil de Dumne- ApoY, daell el ar (lice un euvent catra Dumnf'Q eu \li ar
(leu_ Ma'i cu sam a pe atunc! erau ispite incontinue, primejdil muri, tu ore at fi intr'o stare mal buna? Nu este 0 b611't
ee se tineau lant, nicl 0 lini \lte, nici 0 mul~amire, l?i din mal grozava ca aeeasta, chiar de a'i spune mil de bole_ Ast-
tote par~ile curgeail nenorocirile, - pe cand acum lini~te feliu era, cll. nu putea trll.i nid in casa, ~i nic! in mansarda
profundll., u~urin~a in tote. Dec!, de ce earte\lcl? Ca el?ti (OTcOOP0'flO'l), astfeliu era, ell. totI se p~ziau de eel bolnav.
sll.rac? Dar gande\lce-te la lob. Ca e\lt'i bolnav? Dar Ddea e1 nn ar fi avut 0 MIll. incnrabila, IIU ar fi stat afara
ee este daca ~i tu, cunoscend in sine'tl atatea bunurl \li de eetate, fiind intr'o stare en mult mal rea de eat cello-
suceese cate \li acel sfint, te·al imboln1l.vit ca 9i aeela? vi~i de leprll. ACf'\ltia intra ~i in case, l? i vorbese impreuna,
Gande~ee-te la acela, ell. multll. vreme fiind plin de bube pe cand acela l?edea intr'una suh ceriui liber, pe 0 movila-
rele, ~edf\a afara pe gunoiu ~i'~l ~tergea cu un harb pu- de gunoiu, gol cu desaverf?ire, cael nu putea a se imbrrtca
roiul din bubele sale. "f.?i trecend vreme multa a is 1 cu nimic. "f.?i se mistuie trupul meu de plltrejunea
catnl lob femeia lUI: pana cand vel rabda, g\cend vermilor , ~i rezemandu-m~ m'oil1 grunziI pamentulul
iata voill a~tepta inca puFna vreme? Qi vr'un cu- de puroiii (( (lob, 7. 5). Ore tote aeestea nU-1 adaoga lnca
cuvent catpl Domnul ~j mor'i'.(i (lob. 2, ~). Dara pote ell. la durerile ee Ie avea? Corpul luT scotea din el vernll ~i
a murit copilul teu? ~i ce este, dadl pe totI i-a! perdut puroiil, ;'li aeeasta nu 'pe Gn timp, ci incontinuu. Videl!i cum
prill 0 morte grozavll., ca ~i acela? Vol l?citr ca este 0 nnmal augul aeestora pare·ea v-a amor~it? Dec! daell. nu
mare mangaere de a sta pe langa eel bolnav l?i pe patul sunt de suferit acestea nicl de a fi au~ite, apol de a Ie vi'
mor~il, de a-I inehide gura f?i ochil, de a te atinge de barba dea sunt de suferiL? DecY dac1l. nu sunt de suferit nicl de
lUI l?ia'i mangaea, de a aseulta in fine cele mal de pe a fi ve~ute, apol cu at.at rna! mult d8 a suferi asemenea
urma cuvinte ale muribundulul. Darll. de nimic din acestea MIll.. ~i eu tote aces tea a suferit dreptul lob, uu pe
nu s-a Invrednicit dreptul lob, eaer to~i al se'i au fost de- timp de doue sau trel 1ile, ei pe timp indelungat, ~i totuf?1
n-a pecatuit nieI macar cu buzele salf'. Darll. tu care anume
bOla de feHul ace~t,ia at a'ml arlita? Ore 0 astfeliu de bola
1) Partea moralii_ T6te cele care contribuie~c spre mimtuirea nu este cu mult mal :rea de cat schilogirea membrel6r cor-
n6strl), noi s~ Ie facem fara ciirtire. (Ve?-onJ pulul ~ "Ca ved ca put bucatele, mele, cum ~: pute
OMILIA IX 93
92 OMILIA I X
fesc." El nu a (lis de~i mar, preeum ~ieea elitrrt Timo- ,UI a tahtt din peeatele ce era 811 Je mal faea_ Dar11. p6te '
theiii, seriindu·'f: "C~ eu iata ml!l jertfesc, §i timpul sa sehimba in traiul sM, ~iel tu. Dae11 era sli se sehimbe,
je sigur (:a Du'l lua DumneQeil. dintre eel vii, el care totul
de~par~irel mele s-a apropiat". (U Timoth. 4, 6), man- ieonomise~ce pentru mantuirea n6stre. Dee], dac1\ el era ea
g9.indu-I pentru despar~irea sa, ~i tot-odata invata.ndu-I do, a sa mul~amiasea pe Dumnegeu in viitorii\ de ee 6re nu I-a
primi eu mul~tl.mire m6rtea pentru Christos. Ca 0 jertfa. lasat? Dec! daea e1 nu lasa pe eel ee nu Ee sehimh1l., apol
me adue ~i eu., ~iee. O! fericit suflet; el nume~ee jerLfll. in- eu atat mai mult pe eeY ee se schimM. Af}a dar11 de preste
toreerea lor. Asa dar e eu mult mal bine de a proaduce ea tot locul sa piara boeetele dintre Dol, sa eonteniascl'l orl-ee
jerWl sufletul, 'de eM a-I proaduee boL «Daetl. deel, pe lfinga suspin. Pentru t6te sa multamim luI Dumne(letJ., f'rtra ea.r-
aceasttl. proadueere me adaog ~i pe mine insu'ml ea jertfa, tire t6te 811 Ie faeem. Sa fim veseH, sa-I multamim lUI,
m6rtea mea, me bucur.. "Pentru jertfa, (lice, §i slujba ea astfelitJ. sa ne bueuram f}i de veclnieile bunata~i, prin
credinteJ v6stre, ml!l bucur §i Impreuna mi3 bucur Christos Iif'lus Domnul nostru, earuia impreuna cu Tatal,
eu VOl eu top, a§ijderea §i vol vl!l bueura~l, §i im- ~i eu Sf. Duch se euvine siava, stapanirea ~i cinsteiJ., aeum
~i pururea f}i in veeil veeilor. Amin.
preuna vi3 bucura~l eu mine" CVers.17. IS). Dar de ee
te bueur! impreuna eu den~iI? Ai veQut ea el arata ca ~i
den~ii trebuie a se bueura? • Me bueur ea pot fi ea 0 Jiba-
tiune pentru VOl, ~i Impreunrt me bueur, dl.cI me proadue
ea jertfrt, ~i de aeeia l?i val ve bucuratY, ~i impreunli ve
bucura~l, eli m-am proadu3 jertfrt. Bueurati-ve decI impreuna
eu mine, care me bl!eur pentru aceasta.» Ai ve(lut decI, ea OMILIA. X
m6rtea drep~ilor nu de laeriml, ei de bueurie e demna .?
Daca ii (dreptil) se bueura, trtlbuie a ne bueura ~i nol im-
preuna eu il, pentru eil. in adever este absurd de a pla.nge, "Nadil.jduesc intru Domnul Iisus ca pre Timo-
in timp ee den!?i'i se bueurrt. Dar p6te veY giee: ne faeem
obieeiuL Inse aeeasta e un pretext, este un motiv nejusti- theiu fara de za.bava il voiu trimite la VOl, ea §i eu
fieat_ Prive~ce ee porunee~ee el: "BucuraV-ve §i VOl, §i sa-ml fae inima buna in~elegend r,ele pentru vol. Ca
impreuna vl!l bueura~l ell mine." "P fae] obieeiul? Ce pre nim enl n-am de un suflet cu mine, care eu tot
obieeiii? Daea ar fi ea tu sa rema.l aiel p6te ea eu drept dinadinsul sa se grijasea de vol- Ca tO~1 ale sale
cuvent Qic'i aeestea; dara ca.nd eu putin dupa aeeasta vel eauta, eara nu ale lUI Christos Iisus" (Cap. 2, 19-21).
ajunge din urma pe eel ce a plecat, ce obieeiu indepline!?eY?
Un astfeliil. de obiceiu il faee eineva ea.nd pentrn totdeauna A ~is mal 'nainte: "Ca cele pentru mine mal v~r
e despartit de eel plecat dintre nor, dar ea.nd f}i tu vel ea-
JllLori pe aceiaf}1 cale, ce obieeiu facI? Pe eel ee sunt in tos spre sporul evangheliel au venit, in cat legatunle
ealatori'i de ee ore nU-I pla.ngem? Ore nu dupa gitia 'anteia, mele s-au faeut aratate intru Christos in tot divanul a,
sail. eel mult a doua, ineetam de a mal fi sea.rbi~i de des· a gis apol ."De me §i jertfesc pentru ·jertfa §i slujba
par~irea n6stre de den~iI? Daell. it! fael obieeiul, apol pJttn- credintel v6stre", ~i prin aeestea el mal mult 'i-a intarit
ge-l atMa timp numai, ca.t cere natura .• Nimie nu sut!),r, inca in eredinta. Pote ell. den~il ar fi presupus, ea euvintele
giee el, ci inca rna bueur ea me due la Christos, eara VOl de mal 'nainte aU. fost ~ise pentru lneurajarea lor, lnse ee?
nuve bucura~r? "Bueura~i-vl!l", Qiee ... «Trimit pe Thimotheiil. la vol» Qiee, de vreme ee den~il
, Af}a dar sa ne bucuram §i noI, iubi~nor, cand videm doriail. ea sa afle eele de8pre densul. ~i de ee 6re n-a, gis
vr'un drept pleeand dintre noI, ~i eu ata.t mal mult inca ea sa aflat1 vol eeJe despre mine, ei eea 811 me veselese
vr',unul dintre eel desnad11jdui~'i. Unul pleaea ea s11 primiasea afland eu eele des pre VOI>? Mar 'nteiu, pentru ea eele des7
plata ostenelelor'sale, ear11 cela-I-alt pentru e11 eu dueerea pre densul -urma a Ii vesti 10r-,-maI 'nainte de sosirea lUI
96 OMILIA X OMfLIA X 97
TimotheiU-Epatrodit, pentru care ~i <;lice: nDe folos lueru af?teptl1.rilor luI. Se vede ca si aicl face Ufl de acelasl metod
pe care I-a intrebuintat fata de Ccriathenl', cand f?I-a amanat
am soeotit pe Epafrodit a-I trimite la vol" (vers. 25), ducerea sa intre den~iI, cu scop de a se corecta, pentru care
ear1\. pe d~ alt1\. parte pentru Ctt el doria ~u aprindere a .afla
Ii scria: "Cruti'tndll-ve pre v01 n-am venit pana aeum
cele despre den~il. Acest Epafrodit sttltuse. mal mult tlm~
din causa b61eI pe langa apostol, a~a ca donn~a apostolulm in Corinth" (II Corinth. 1, 23). Dragostea nu tie arata nu-
de a atla cele des pre d8n~iI, era justificata. Prive~ ce acum, mar prin faptul ca Ii face CUl10scut cele atingll tore de el ci
cum el atribuie totul lui Christos, panl'.\. ~i trimiterea lUI ~i prin faptul cl:i. el eauLa sa afle despre dem;;i'i - l?i acea~ta
TimotheiU, cacI <;lice: "Nadajduese in Domnul lisus", e grija de capetenie a unuI suflet care se Ingrij a~ce ~i vecfnic
adeca. am incredere crt Dumnedeu ImI va inlesni aceasta se gande~ce la obiectul iubit. Prin faptul ca Ii trimite pe
Timotheiii, el H ~i cinste!?ce mult. Dara ce spui Pavele? Tri-
"ea ~i eu sa'mI fae inima b~na intelegend cele pen-
mi~i pe Timotheiii? Cum aceast a? Da, respunde el; nea
tru vol". «Preeum v-am relncurajat pre vol, <;lice, au<;lind
pre nimenl n-am de un suflet eu mine", adeca care
des pre aces tea, adeca c1\. evanghelia s-a respandit, ea dUf?-
mani'i e1 s-au ru!?inat, c11 prin ceia ce voiau den~i1 a vI:) va- sa iogrijasca ca f?i mine, )) care eu tot dinadiosul sa. se
tama, prin aceia toemai au remas ru~jnatI, precum acestea ingrijasea de vOl". A~a dara nu avea pe nimen! dintre
mi Ie doriati mie, tot a!?il f?i eu dorese a afla cele pentru eel de pe laGga densul? Da, pe nimenI de un suflet cu el,
VOl "ca ~i eu sa-mI fae inima buna intelegend cele adeca, «deopotriva cu mine IngriJindu-se !?i interesandu-se
pentru vol". Aid arata ca densi'i trebuia sll S8 bucure de pentru voL ~i nid ca ar prefera cineva, <;lice, de c; ~I alege
legaturile lUI, ~i lor sa urmeze, c1.cl legl'l turiJe acelea 'I cau- aceasta cale, tocmaI din aceasta causa.» Ar fi putut ca sa
trimita f?i pe altiI, inse nimenl nu era af?a dupa cum doria
sau lUI mare placere. Cand el <jics "ca ~i eu sa'mi fac el, afar11 de Timotbeiu. .Cel care vI:) iube!?~e fJre vol ca ~i
inima buna" aceasta arata, adeca. precum !;ji vol. Vail cat a mine, este Timotheiu», <;lice; de unde urrnei:lZtt ca a fi de
dorin~l:i avea de Macedonia! ~i Thesalonicenilor tot aceia!?l un suflet cu el, inseam na de a iubi pe discipuli deopotriva.
ml'lrturif;e~ee, eand ~ice :~Eara nol fra~ilor, remanend cn el. "Care sa se ingrijasea, ~ice, eu tot dinadinsul
sirimanl de vol pentru un timplll) (I Tbesal. 2, 17), eara de vol", aded!. parintAf?ce. "Ciicl top ale saleeauta,
aiel: "Niidajduese, 11ce, a trimite pe Timotheiu, ea sa
eunosc eele pentru vol", ceia. ce e 0 vie dovada de cea
. ' .
eariinu ale luI Christos Iisus", adeca fie-care lSI caut11
hni ~tea sa f?i cum ar putea stt fie In siguran~a, ceia ce scria
mal mare ingrijire din parte-I. Ca.nd el nu pntea sa se duca ~i lUI Timotbeiu. Dartt 6re din ce caus11 sa plange el de
trimitea pe discipuli, neputend rllbda de a fi in necuno~cinta acestea? Ca s11 ne invatam nol cei ee Ie au<;lim, ea nn cum-
despre deo§iI nid chiar pentru un timp scurt . .Nil tot-dea- va sa cadem in astfeliu de gre~ele; ca sa ne inv1\.~am de a
una, ~i nu t6te Ie afla el eu spiritul, ~i aceasta ~u _dre~vt nu eauta numa'i lini~tea ~i molatatea, c1\.cl cel ce cauti
cuvent, ca.ci daca. soar ti convins des pre aceasta dlSClpulll, linif?tea, nu cauta ale lUI Christos, ci ale sale propri'i. A~a
ar fi devenit far1\. sfiala; acum inse inchipuindu-!?'i pote ctt dara treb uie a se pregati cineva pentru or1·ce suferinta,
el se &.fla. in complecta necuno!?cin~rt de den!?il, l'orectarea lor pentru orl-ce nenorocire. "Ca nevointa luI, <;lice, ~ ~eitl,
de venia mal u~6ra ~i cu mal mult merit in acela~l timp. e;\ preeum unul tata fiul, impreuna eu mine a slujit
Dara prin aceasta el n face mal bag11torI de sama incl'l, c1\.cI
intru evanghelie." «~i nu 0 spun aceasta UUIllaI eu, ci
prin expresiunea "ca ~i eu sa-mi fae inima buna" la
,,~i vol ~eitl ea impreuna ell mine a s Jujit intru
aceast.a tinde. Prin aceasta dec), el i-a facut mal serio~'i, ca
astfeliu sosind TimothelU acolo stt nu afle lucrurI contrare evanghelie". Pune aici ca exemplu pe TimotheiU eu drept
euvent, ca astfeliu sa se bucure de mare cinste din partea
lor. Aceasta 0 face f?i fata de Corinthenl, cand Ii <;lice:
1) Expresiunea din original »itpo<; ,,-a.tpOY wpa.<;" nu in_seamna la "NimenI sa nu-l defaime, ea luerul Domnululluereaza
weme de un ceas, cum se gasei?ce in editiunea de Buzeu, Cl pentru un
timp ore-care: Este aicl un elenism, care nu se tradu'ce ad-Iitt.eram. (Trad.) ea §i mine" (I Corinth. 16, 10) ou dora ea. tie Ingriia~ce
OMILIA X
OMILTA X 99
98
de el, ei de delJ~il, adedi. de eel ee-l primese pe el, ea aRt- tare sa am" (Stih. 27). De aiel apol pregatesce si alt-ceva,
feliu plata lor sa fie mare. "Pe aeesta dar nlidajduiesc arat~nd cum si el scia ca era iubit de detJsi'i~i' acesta nu
e putin lucru 'pentru cel ee iubel?ee. «A~l au'qit cum el a
sa-l trim it in data, dupa ee voiti videa ee1e pentru fost bolnav, glCe, at! augit cum era mfihnit fiind-ea jnsa-
mine" (Stih. 23), adeea efind voitl videa resultatul la care nat?l?in.du-se nu a putut sa ve vada; dar ac~m v-a sea pat
am ajuns, ~i ee sfirl?it vor lua Imprejurarile prin care eu de lIltnstarea pe care 0 ave~'i' pentru bOla luI». De aiel
tree aeum. "Dar am nadejde in DomnuJ, ea ~i eO fara pregate~ee inca l?i alt-ceva, aded\' ca se justifiea 6re cum,
de zabava VOl ·veni 121. voiti" (Stih. 24). «A~a dara nu de de efl dupa trecere de multavreme Ii-a trimis pe deoparte
aeeia II trimit la vOi, ea cum eu nu am aveni, ci pentru pe Timotheiu, pentru ea nu avea pe attul de un suflet eu
ea sa 'mi fae inima buna eunoseend eele pentru voi, ca ast- el, eara pe dealta parte pe Epafrodit, pentru bOla ce a'1U-
feliu sa nu fiu in n8cunol?cinta In acest interval.» "Am n3.- sese. ApOI aratand ca acea bOla fusese lndelungata l?i mult
dejde in Domnul", <;lice. Privel?ce cum el totul atribuie timp il eonsumase, gice: )' Cil a fost bolnav aprope de
lUI Dumnegeii, l?i nimie nu vorbel?ce din propria sa cugetare. morte." Al vegut cum Pavel are griji\ de a sc6te din ra-
Nadajduiesc In Domnnl, adeca daea Dumneg8u voel?ce. dacina c,rI.?e banuia18 din cugetul discipulilor sel, despre
"Eara de folos lucru am soeotit, ea pre Epa- vre-o lenevlre sau nepasare de denl?if, l?i cum el se incearea
de a-I face ea nid maear sa bl'tnuiasea, ca daea n-a venit
frodit frateJe ~i eonJueratorluJ, ~i osta~ul eel dimpreuna la den12il, apol aceasta ar fi fost pentru c>t nu i-ar fi iubit sau
eu mine u (Stih. 20). Priv8l?ee cum l?i pe aeesta II trimite ca l-ar fi dispre~uit? Nimic nu p6te stimula abtt de~ult
la densiI tot cu aceleasI laude, ea f;li pre Timotheiu. Pe aeela pe disl'ipul, ca aceia de a fi el eonvins ca dascalul seu se
il reeomanda din doua' punete de videre, finteiii pentru ca ingrijal?ce de el, ea este nelini~tit de el, ceia ee este semn
n iubea Intr'at~t, In cat "eu tot dinadinsul se va in- de 0 dragoste ne~ermurita. n Ca a~l au1it~ Qiee, ea a fost
griji de den~il" :;;i al doilea ca a slujit intru evanghelie, bolnav; ca a fost bolnav aprope de morte." «~i cum
__ eara pe aepsta (Epf\frodit) tot din aeel punet de videre, cil ell nu 0 <;lic aceasta numal ea pretext ascultatI: n Dar
tot din aceial?I causa I-a laudat. ~i cum I-a Hiudat? A-I
numi frate l?i eonluerlHoriii, l?i inca nu s-a marginit numaI Dumnegett I-a miluit pre e1." Ce giel aicI, 0 ereticule? I)
aiel, ci I-a numit f2i ostal?ul eel lmpreuna eu pI, pste dovada Aid el 1ll1mel?ce mila ~, luI DumneQeli faptul de a remanea
ca el partieipase la t6te primejdiiie apostolulul, l?i ca l?i in via~a, eel ee era sa se duca dintre eel viI si sa vina
densul a marturisit aceleal?'i ea l?i apostolul. Expresiunea earal?l; 3i eu t6te a?estea daea lumea esterea, dup~e cum qiei
tu, apOl nu este mIla aceasta, de a remfinea cineva Intru
jmpl"euna osta§ este mal insemnata de e~t eonlueratorii eel reu. Daea catra eretic'i' este u~or de a respunde cres-·
cael p6te ca a conlucrat cu el in luerur'i de putina insem- tinulu'i' inse ce vom respunde? ellel l?i aeesta p6te' ca se
natate (Sy 4lAOtC;; 7tpajp-CI.0l), pe c~nd in lupte ~i in primejdi'i' Iudoiel?ee l?i <;lice, ca daea este cu mult maY bine a se eli-
de loe; al?a ca numindu-l aiel §i impreuna osta§ toemal bera cineva l?i a fi impreunl't eu Christos, de ee aiel rema-
aceasta a invederat. ))Eara al vostru apostol §i sluji- Berea intre ce!viI e numita ca 0 mila a lUI Dumnedeu?
toriti a1 trebij·mele a-I trimite la vOl", adeca ve bara- Eli lnse voiu giee: de ce apostolul insul?I spune ca rna'l de
zim voue dintr'ale v6s:tre, adeca trimitem v6ue pe al vostru, trebuin~a este voue de a remanea aiel? Preeum atuncl
.sau pe cel ee ve invata pre vol. A pol adaoge multe l?i des- ~ra trebuinta ca sa remfina €II, tot a~a ~i acum era trebu-
pre dragostea luI, qieend: nDe vreme 08 doria sa ve lIl~a ca sa rem~na Epafrodit, ca la timp sa se duca la
vada pre vol pre to~j, §i era mahnit, ea a~l auc}it Dumnegeu ?u mal. ~ult curaj fili Cll rna! multa boga~ie de
ea a fost b~lnav" (Stih. ~6), ~i apol mal departe arata suflete cfi§tlgate 31Cl. Pentru ca daea m6rtea lUI uu s-a In-
gravitatea b61el: "Ca a fost bolnav, gice,aprope de
morte, ei Dumneg.eti l·a miluit pre el, §i nu numa! ') Ereticil la car A se adresaza Sf. Crisostom, sunt Manichtlil.
me e1. ci si tire mine, ea TIU intristare peste intris- (TradJ
100 OM1LTA X
OMILIA X 101
!?i nu s-a departat cMu~1 de pu~in de slujba luI cMre mine»_ buie a servi pe sfint!. Pentru e~, in adever, cum sl1 nu fie
Dar dacl1 el pentru a servi pe Pavel s-a predat pre sine pri- absurd de a proeura imp~ratului pamentese t6te eele tre-
mejdiilor, cu mult mal virtos ar fi facut· aeeasta pentru pre- buit6re ,luI ~i armatei eoneentratl1 in tabarl1, ~i haine, ~i
dica. De altfeliu §i aceasta era pentru predicrt, dacl1 el pati- hrani'l, ~l nu numai pe cat trebuie, ei inca ehiar ~i de prisos,
mia pentru apostol, eael cununa martirismuluf nu se acorda earl1 imparatului eerese §i armatel lUI eel pusa in linie de
numai celor ce se jertfesc, ci !?i celor ce se indeletnicesc cu batae in fata unor du~manl eu mult mal grozavl, "Cael lupta
astfeliu 'de ocup,i~iunI; ~i daca soar putea Qiee inca, cu atilt nostre nu ni este' impotriva trupulul §i a sa;hgelul"
mal mult sunt pre~Ulte aces tea de cat acelea, Cel ce infrunta (Efes, 6, 12), sa nu aeordam nid mamr strictul necesar?
morteapentru un fapt mic, eu attlt mai mult 0 va face Val, catit nerecuno~cintl1 ~i cat nesa~iu de ctl~tigurI uricio3e !
aceastapentru unul mare. Astfeliu §i noi dtnd videm stin· Dar: d~~a cat se p~re, pe nOl ne stl1ptlne§ce mal mult frie:).
~ir in primejdil, sa ne Incurajam. Nu e cu plltin~a de a sa- de omllll, de cat fflca de DumneQeu, de gheena ~i de muncile
ver!?i vreodata ceva mare~ acel ce nu indrazne!?ce, eara cel viitore. De aeeia s-au si rBsturnat totul pe dos de aceia
ce se ingrije!?ce mal mult de siguran~a de aic'i, va cMea de afacerile politice pe fie·care Qi se SaVer!?eSC cu m~tta graM,
sigur din cea viitore. "Ca sa impliniasca, (lice, lipsa !?i nimic nu se uita, earil, despre cele spirituale nicairI mi
vostre a slujbef eel c? tra mine_" Dara ce inseamna aceasta? se face vre·o yorba macar. Cele cerute sau luate cu deasila
Adeca«de !?i cetatea nu a fost de fata, totu~l prin el (Epa- !?i cu tortnrl pote, ca de la ni!?ce sclavl, se depositeazft
frodit) pe care mi I-a trimis, am fost servit la tote trebuin- cu multa plaeere, PO cand aicl, de ~i e vorba de eel liher'i'
~ile. Deel lips a vostr8 el 0 a impJinit, a~a ca cu dreptate !?i de cel ce pot da nesilitl de nimenl, totul lipse~~e. Eu nu
este de 1:1 se bueura de 0 mare cinste, cad eeia ce trebuia a vorbesc contra tuturor, ci contra acelora numal, carii se
face vol to~r, aCflasta a facut-o el pentru vol», Aid arata sus trag de la asemenea datoril. Adeca nu ar fi putut Dum-
ca aceasta era cea anter slujba ce 0 faceau celor in pri- neQeu ca sa facl1 a~a cle a fi sili~l ace!?tia ca sa dea? Ar fi
mejdil cel in sigurantt'l, cad cuventul lips:1 se (lice !?i cu putut, dara nu a voit, cael el VB cru~il, mal mult pe vol,
privire lil, slujba ce ii trebuiau a 0 face apo3toluiuL AI VB- de ctlt pe cel hrl1ni~1 sau a.iutora~l de vol. De aeeia el nu
voe§c~ c~ vol sa da~I cU: de<1sib, fiind-ca nu ar pute<tfi
Qut intelepeiune apostolica? Aeeasta nu 0 face el din U!?U- v v
incl1 sa se umiliasca. el nume~ce §i Jipsa lor slujba, ca ast- pnnose ~l eara!?i Qeciueli, ~i alte QeeiuelI, ~i dupa aeelsta
l~ fin~ de trei-orf(leciueala I) (tPl(J)(/Y.lOSX.,ztcx.<;) ~i sielul, !?i
felitl ~i noI sa nu credem lucrur'i marl daeil, proeUl'am cele
trebuit,ore sfin~ilor, ~i nid sa ne inchipuim ea cu aceasta mmem nu (llCea ea consuma mult preo~iI lor. Cu cat mal
no] Ii mul~amim, sau Ii charazirn ceva lor personal. r:mlt "vor primi aceia, cu atat mal mult §i plata aeestora va
1) Dealtminterea este trebuin~a de a se procura cele fi mal mare. Nu spuneau: primesc prea mult, i~l imbuibeaza
necesare sfin~ilor din partea n6stre, fara sa credem ca prin pantecele, etc. vorbe ce se aud asta(ll din parte a multora.
aeeasta 'Ii charazim ceva. Dupre cum' celor ce sunt con- CeI ceo elMesc case .mi1re~e ~i cum para ogore, se considerl1
r,entratl In tabara ~i se lupti psntru cel ce stau. It! lini~ce ca llma ce nu au nimic; pe cand daca vre-unul din preotl
pe la vetrele lor, li se cuvine cele necesal'e, pentru ca se ar Imbraca vre-o haina mal frum6sa sau 'sl-ar procura
lupta pentru ace~tia, tot asernenea !?i in casul de fa~a. Daca hrana necesarl1, sau ar avea vre·o sluga, ca s~ nu fie silit
Pavel nu ar fi predieat !?i ItlVa~at pe credincio!?J acleverurile de a se arata in ochi! Jumel fara randueala, apoI faptul e
cre~tinei cine ar fi putut sa'l puna in temnita? A~a ca tre·
taxat de boga~ie. Ou adeverat ca ne imboga~im in astfeliU
de. acusa~iuni, ceia ee in~il marturisesc fara sa voeasca. No!
chlar de am ave a cat de pu~in, suntem taxatl de boga~'i, pe
1) Pm'tea moralii. Trebuie a fnlesni eele necesare dasealilor, dupre
cllm se o-bicinuia ~i la Ebrei ell gecinelele fli a-ltele, -\Ii des pre aceia
ea nn trebUie astrInge avuti\, si eft si apostolii aveaii trebuinta de . ') Nota. A se vi4ea Cartea Facerei 14, 20 28, 22. Nu~mere 18.
doue haine. (Veron.) .' - .; -. 21-&2, LeVit. 27,31. Deuter, 12, 17. 18. 14,22.27. Levit. 27, 32.33. Trad.
~ :
104 OMILIA X
OMILIA X
105
cs'nd aceia chiar de ar fi imbell?ugat'i in totul, se considerli
sl:'lracL f;?i 6re pl:'ln::t cand yom fi nepriceputI ~ Nu ajung~ 6:e ii.i lor" (Sirach. 3, 11). Dar ce? Trebuie 6re·ca el sa se to-
cli un tapt pOie de putina insemnMate I?l ne constltme pmsca de fome? Darlt nicI aceasta nu este demn ~i nu 0
voe~ce Dumne(leu. ' .
vinovatT ~i demnI de osindil, i?~ mal trebuie incl:1 a adaog~
7
l?i acusa~iunI de aces tea, care ~l aduc p~gubrt Dacll tu al Dar cand nOl spunem aceasta, ce ore filosofisazll. ii
dat ceva acestuia, !?i pe urmli II vorbescI d~ rtm pentru ceJa ime?iat? ~~te scr!s,. (lic: " N u v~ agonisitr aur, nie]
ce are, apoI aiperdut plata ce ti se cuve~Ja. In scurt,dac~ argmt,
. mel bam In bniele . vostru , nid traist<1 in eale ,
tu al dat, apol de ce condamnl? Cand tu )·.al d~t, ~Illgur al mel d.ou ~ harne, nieI inc11ltaminte, nid toeag, ea
marturisit mal 'nainte de tOtI despre sarl:'lCJa lUI, pnn faptul
ca i-al dat apoI aCllm de ce condamnI? Nu trebuia sa dar, vredme e.st~_ luocr~toriul de plata sa" (Math. 10,9. 10),
daca avea/gand ca sa condamnI. Dara p6!e ca (lid ac.este~ P€) ,can~ deoi?ll. au ~l cate treI sau patru haine, I?i paturI
pe comptou] altuia care da? Apoi atun.cl faptul e l?~ II?aI mo~. MI-a. veDl~ acum sa oftez cu amar, ~i daca nu'mI.ar fi
urieios eael ne dand nimic tu condamnI bmefacerea stl,veninta rUi?IDe chlar a~I plange! .. Dar ee inseamna aeeasta? Pe cand
de alt~l. Cam ee plaM cre~j ca vor avea acel?tia, cariI asculta pentru grel?alele altora, sau mal bine (lis pentru paiul din
astfeliii de clevetirI pe socoteala lor? Cael t6te aoce~tea ~l OChlUl altom suntem eel mal scrupulosI examinatorr iata
Ie rabda pentru Dumne(leu. Cum, l?i p entru ce? EJ bme, If c~ nOI caril avem MrneJe in ochi! no~tl:j, nicI macar ca sim.
puteau, daca voiau, eil sa ducl:\, 0 VIatil negutltor~asca,. de ~lm! Spune'm~, te rog;. de ce ore nu gici ~i tu in sine.tI
si pote nu 0 mOl?tenise de la strl:'lmoi?l. Aud pe mul~I vorbllld aceasta? .Cael sunt (lISe cu privire la dascall. respun~r.
aceRtea cu nerul?inare, cllnd nol spunem crt cuta:e e s:->ra?: Dara cand P avel (lice: "Ci avend hranl1 si im braei1minte
«dacl:\, ar fi voit, (lic, ar fi putut sa fie bogat~, ~J d?pil a?eJa ell aeestea indestulatI vom fi Ci (I Tim~th. 6, 8) ore pro:
in mod batjocoritoriu spun cum a fost tatal seu, ~au bUlllcul nunta aceste cuvmte numa! pentru dascall? Nicl de cum
sen sau cutue din familia lui, «pe cand acesta lata ce fel ci c11tra totl ominiJ; earl). aceasta este invederatrt din eel~
de hainil portil aSUi(lI.. Daril ce? Spune'mr: trebuie 6re a p~·ecedente, cacI (lice : " Inse ca§tig mare este buna cre-
umbla pe strade gol? Tu censurezI via~a lUI i?i fael cas de dmt a eu indestul a r e, ea nimic n·am adus in lume
acestea; vt2(1i lnse, sa nu Ie vorbel?cl aceste~ eotJtr~ tao arlitat este ea nie] a scote ceva n u putem (( (Ibid:
Asculta povata Mantuitoriulul care (lice: "Nu Judeeap, ea
~tih. 6 - 9),. dupl:t care imetiiaL adaoge: ,,OJ ~vend hrana §i
sli nu fitl judeeatl" (Matheiu 7, 1). Era cu. putintrt, (licl~ lr~bracammte, cu aeestea indestula~l vom ft. Eara
daeil el voia, sil duc1'L 0 viata de comersant ~l speculant, .~~
de sigur cil nu ar fi fost lipsit, inse n-a VOlt. De ce, ,Q.l~I cel ce ~o: sa se im bogl1tasca, eaq in ispite, §i in
tu, el cauta s1:\ ca~tige aid? Dar ce ca~tlg1i ,el? Spu~1e m!. curse, ~l In pofte multe fa ra de soeoteala ~i vi1tama-
Este 1mbr1'Lcat cu hain e de mi'ltasa? Are pote mu1tlme de tore . (( Acum al veQut, ca el a vorbit catra totl 6minil si
servitorI dupa el, cand se duce in pia~il? Umbla pote cillare? nu numal dascalilor? Ce inseamna apOl ceia ce ' gice in' ait
Cladesce pote case marete, in care sa stea? Daca. face Joc: "Eara purtarea de grija a trupuluI sa nu 0 face~l
aces tea si eu 'U can damn i?i nu '1 crut de loc, ci chlar H
arlit e;' nevrednic de preotie. Pentru cil cum va putea el spre pofte U (Rom. 13, 14)? are nu (lice aceasta clltra totI
sfatui pe al~il ca s11 nu se ocupe cu deacestea, dacil ~l !lU ominiI? Ce Inseamn1"i apoI: "Bucatele panteeelul ~i pa~
se pote sfatui pe sine? Dar dacil pote are hrana trebmtore teeele bucatelor, earil Dumneg.eu ~i pre acestea ~i
in imbel~ugare, apol 6re pentru acea~ta nedrepta~el?ce el pe pre aeelea va strica U (I Corinth. 6, 13)? Ce inseamnl:t
cineva? Dar ore trebuie ca el sa colmde casele l?1 srtv c~laril apol ceia ce el spune: "Eara ceia ce petrece intru des-
de pomanl:'l? ~i tu ca discipul al sM, nu te rU~lDezI .ore? fatare, de vie este m6tt;1" .? vorbind de vaduve. Nu cum-
.Daca ar face aceastn. tatal teu cel trupesc, al consldera
faptul de ru~jnos; l?i cand parinteleo t~u cel. spiritua~ ar fi va 6re I?i vaduva este dascal? Nu tot el a (lis: "Femeel
silit a 0 face , aceasta, nu l'a1 acoper! ore, ntt al g11~l dt e ~u dau voe de a fi da~cal ((? DeeI daca el inter(lice p<lna
bine sa·1 imti~acl? "Neeinst~a tatillul, (lice, yste neelTIstea §l vildu velor purtarea neJemna, adec11 ~i acol0 unde p6L~
71,,28
1()
106 OMILIA X OMILTA X 107
virsta este Inaintata spre b8trane~E',-e::tra betrane~a are teapta, pentru ea invinova~i~l pe preo~I de fapte de aeesteCl
nevoe de multa ingrijire, .cael a~a este natura; sexul feme- ascultatI: a fi eineva de parere ea astfeliu de preo~l eald
nin are nevoe de 0 mal multa linii?te, ea unul ee este mal lege~ luI Dumne(leu, este 0 mare povarnire spre peeat.
slab,-oaca, gic, el ehiar i?i acolo unde vlrsta ~i natura nu Haide de~l. sa examinam i?i aeeasta. Christos a (lis : "Nu
ingaduie de a petrece in desfatarl, i?i 0 nume~ce pe ? ast- ve agomslt1 aur, nicl argint, nicl banI in braele
fpliii. de vaduva morta de vie,-~i prive§ce ell, nu a giS nu-
vostre, nie! traist:1 in eale, nier doua. haine, nie! in-
mal ell. 'petrece intru desfatar'l, ei "eeia ee p etrece intru
qalkaminte, niel toeag" (Math. 10; 9). Dar ee ? Spune.mt :
desfa tad de vie este morta", ceia ee inseamna ca a i?i Ore Pel;ru taeea contra poronciI MantuitoriuluI? Cum de
scns'o dintre eel vii, ca pe un eadavru Lrecut in putrefactie, el avea /?i eingatore, f?i haina ~i InelHtaminte? Cael: asculta
- apol ce seusa pote avea omul facend de acestra, daea ~i
ffm eea vaduva si betrana este peoepsita? Dara acestea m- ce v?rbei?c~ it~gerul clltra ~ensul: "Ineinge·te §i te inealta
menl nu Ie judeca, nimenI nu Ie cerceteaza in eapul seu_ eu m e<11~ammtele tale (Fapt.] 2, 8), de i?i nu era
En am fost silit de a Ie spune, nu cu intentinnea de a lu a at!i.ta nevoe de indU~aminte, pentru cll. era posibil de it fi
ap ararea preotilor, ci mal m nIt spre a ve cruta pe vol. .:;i descult In aC:l timp, eara nevoea cea Ulare e pe timp dEl
Aceia ehiar daea dupa dreptate aud critid de acestea la Iaruil, - i?1 tOtU~I avea. De ce ore Pavel seriind luI TimotheiU
adresa lor, adeca dac!). in ad ever string bogbt/f, nu pot fi iI giee: "Sil e~ce· te a veni mal 'nainte de larna (( si
intru nimi c vatamat'i de ve·l; ci fie ca atI vorbit, fie ea DU apol 1'1 poruncei?ce: "Felonul care I-am lasat in Troad~
atf vorbit de den',lil,' ii totu~I vor da resP,uns a?olo inaint~a · la Carp, viind sit mi-l aducl" (II Timoth .. 4, 21. 13)?
dreptulul j udedltoriu, ai?a ca vorbele vostre lDtru. DImiC lata ea aiel spune de felon, de ~i n·ar putea cine va spune
Dn·I pot vatama. Nu tot asa inse se petrec luerunle eu ca nu avea ~i. un altnl, pe care'! purta pe den suI deja. Daea
vOl c ~cl chiar de ar fi adevera te, san de ar fi neadeverate el nu purta lllmle pe trupul sen, era de prisos sa scrie ca
{;el~ ce vorbi~j de den§iI, ve vatama~'f in~I·ve . ~i de ce ore? sa i se ad ucil aco8t felon, i?i daca nu era pO!:iibil ea sa fie
Pentru cll. daca buna-ora. ar fi adeverat ceia ce spnne~I, ve desbraeat, este cert ca avea i?i 'un altu]. Dala ce yom putea
vatamaV prin faptul ca criti ca~I pe dascaliI vo~tri, i?i r es-
turnatl ordinea st abilitit in bisericl'l, cad daca nu trebUle a l,ice, cand ni s a spune: "Ca a petreeut Pavel dOl anI
judeea' pe fra tele t!lU, cu atat mal mult pe dascalii t el; deplin eu a sa c heltuea Ja (Fapt. 28, 30)? Asa dar a
(I
daca cele ce vorbescI InSe, sunt neadeverate, apoI pedeapsa fos t neascultatorin luI Cbristo"" el vasul alegereI,' el care
ta va fi nespusa, pentru ca acolo yom do, sama de orj'·c:e qice: "Vie7. nu eu, ci viaza 1ntru mine Christos"
cuvent rostit in zadar. A~a dar ceia ce nOl vorbim. a?um, (Galat. 4, 20)? EI, gic, pentrn care insu§I Christos a mar-
este m al mult in interes ul vostru. Dupre cum am glS Insti, turisit Qice nd: "Vasul a legerel 1ml este acesta" (Fapt.
nimen! rlU examineaza acesLea, nimeD! nu Ie cerne 3!?a (li- 9, 15)?
cend In · cugetnl seu, nimen! nu Ie gice 10, propria sa personn, Ar fi trebuit ca sa departatl de la vol astfeliU de in-
ci numa! pe comptul altora. Voi~I a mal adaoga i?i altelo? doel6, ca sa nu vi se arate resultat ul final al chestiuneI
E'i. bine, ascultatl': "Care nu se leapa,da .de tote ~vu,; i11se iata ca a~i primit pedeapsa lene! v6stre, cAnd e vorb~
tille
• sale, ilice
y Christos , nu este vredme de mIne dli cercetarea SHnteI ScripturI, c[!ci tote aeestea de aicl Yin.
(Luc. 14, 33), san. acolo unde gice: nCu anevoe va intra De aceia ~i sllntem atat de aprigi examinatorl al gresalelor
illtora, eara de ale nostre ni cI 0 yorba nu facem' de 'aeeia
bogatul intru imp ara~ia cerurilor" (Math. 19, 23) sail gic, pentru ell, DU i?cim Sf. ScripturI, pentru ca· n'u inva~arr:
,,
Val voue bogatilor~
ca ve 1uat! mangaerea . vO!;ltre"
I leglle dumnegeei?c'l. Trtbuia sa nn fi luat 0 astfeliu de pe.
{Luc. 6, 24). Nimen! nu examineaza acestea, mmen , nu deapsa, inse ee se fac? Multe hatArurI fae parin~iI fiilor lor
Ie judeca, nimen} nu Je vorbei?ee cMra propria sa persona, ~i pote mal muIte de cat trebuie,din causa prea mare! 10;
d eu to~iI ne gasim .grozavI examinatorl al altora. Da) iubir} di. tra den~il; ~i chiar de ar videa pe copilul lor In
aceasta inseamna toel1laI de a se face eineva partal? 1a re tristat, sau nemultamit, iI sunt inca mal Intrista~r de cat
Jele altora. lnse pentf;u ca sa ve scap; de osinda ee re ai? cooilul aeela, ~i nu vor ioceta de i~ fi intristatI pana ee nu
OMILIA X OMILIA X 109
108
vor indeparta .:;ausa care a provocat. aeea intristare. Darrl. acestea se petreceau in acea pustie, pe un:1e it ealato-
eu VOl m1l.car aeeasta inta.mple-se; fi~l tri~tr ea nu vi s-a riau, ~i unde raQ.ele soreluI cad mai ferbin~I, putend de a
Hlcut niclun hatar, ca la timp sl1'l primi~l cu mul~amire. topi pll.illl ~i chiar petrele. A~a dar11 de ce a poroneit e1
Dec! ce aveam de ~is? Nu soan 'impotrivit apos.to!ii poron- aceasta? Pentru tine. Fiind·ca nu te vindeeal de bOla ta,
cilor MS,ntuitorulnl, sa nu fie una ca aceasta, CI dIll contra ci eral 'ntr'una ranit, de aceia 'ti-a pus inainte medicamen-
iJ s-au conformat in totul aeelor poroncl. Acele pOl'oncl, tul. ~i aeeasta e eert de aeolo: cl=lcI spune'ml, te rog, nu
inse, despre care am men~ionatma! 'nainte, au fost tem- putea elore ea sa hr1l.niasea pe Pavel? EI, care i~1 da hranC!,
porale, ~i nu pentru tot-deauna. ~i aceasta nu 0 vorbesc ~je eare il dispre~uiel?eT, are nu ar fi dat el . eu atM mal
pe inehipuite, ci cu SCinta Scriptura in ma.nl1. Cum? lata mult luI Pavel? EI, care dadea mana lsrailtenilor in pustie,
ce spune Luca de Christos, ca a gis apostolilor sel: "Cand desfran4ilor ~i idolatrilor, are nu ar ti putut da eu atat
mal mult lUI Petru, C3re a fl\.cut totul pent.ru densul? EI,
y-am tlimis pre YOl fara de punga, §i tara de traista, care ingilduie de a exista l?i Mrba~i neeueernicI, are nu ar fi
§i fara de ineaJ~aminte, avut-a~l !ipsa de ceva? putut eu atat mai mnlt inca sa harazasGl1 cele necesare lUI loan,
9 i el au gis, de nimie. Aeum inst3, eel ee are traista, carele f?i-'l. prlrllsit f?i pe tatal sM pentru densul? Dara n-a
sa 0 ia" (Luc. 22, i15. 36). Dec! ce trebuia are? spune-mY, voit, ei H hran e~ce prin tine, ea tu sa te sfin~e§c'i. ~i pri-
ca sa aiM 0 singura haina? Dara cS,nd ace a haina ar fi ve~ce ml1rimea filantropieI: 'f?i·a ales pe diseipulii seI eu
trebuit ca sl1 se spele, apol atund apostolul era S3 stea in ore· care lipsurI, pentru ca tu sa respiri pu~jn, cacl' daca il
casa gol? Rau daca cerea vr'o imprejurare, apol trebuia sa facea pe den~iI f<1ra vre·o Jipsa, (a.vzvoss[c;) ar fi fost cu mul t
iasa pe strade gol? Acum gande~ce-te ce ar fi putut faee mal miraculo~j, rnult mal slavi~,[, dara §i mantuirea teL
Pavel, care a cutrierat lumea, dad\. neavend haine ar fi fost, soar fi intrerupt. Dec! nu a preferat ca aceia sa devina
impedecat ~i condamnat sa stea in cas a ! Dara daca ar 1i miraculof?l ca tu sa te mantuie~cl, ei a preferat ca d} sll.
dat peste densul vr'un ger mare, sall l-ar fi plouat, sau ar fie eu lIpsurI; ~ i a ingli.duit ca iif Sa fie cu lipsu rl, ca tu sa
fi degerat, cum ar fi fost eu putiuta de a se m~ca, sau a te potI mAntui. Nu este deopotriva de respectat dasealul
se indrepta? Trebuia are ca eara~1 sa stea in casa gol? care primeii'ce aj utore eu cel ce nu prime~ce; eel ce nu
Daca vr'un ger mare ar fi betejit corpul lUI, apol trebuia primeii'ce mal mult este respectat., inse discipulul nu se
ea el sa se deterioreze xi sll. se nimiceasca, in cat sa nu folose~ce atunc!, ci mal mult este pitgubiL. Ai ve(lut inte-
lepciunea lu) Dumnegeu l?i filantropia lUI? Dupre cum el
mal vorbiasca? Cum c1l. nu li se fauriS8 lor niscareva. tru-
puri de diamant, aded!. tari ca ~i diamantul, asculta ee nn a e1'tutat la slava sa, ~i nici ca a avut in videre ale
spune Pavel d'ltra Timotheiu: "De aeum nu mal bea sale, ci fii nd el in slava a preferat a fi necinstit pentru tine,
tot a:;;a ~i Cll dasceLliI, earil de §i puteau sa fie venera~l,
apa, ci putin vin prime~ee pentru stomachul teu. totU~1 au preferat pentru tine de afi disrre~ui~l, ca tu
~i p entru cele dese slahaciun'i ale tale" (I Timoth. 5, Ra te folose~cJ, ea tu sa te imbogate~cL Pentru ca tu sa te
23). ~i aiel in epistola catrll Filippenl, ~ata ce spune des pre imboga~e~cl in eele spirituale, de aceieL el este in lipsa de
eela-l-alt eonlucratorin al seu: "De folos lucru am so- cele corporale. Decl' dara el putea sa-I fac1l. f1\r1't vre·o lipsl1,
. cotit a trimite la vOl pe Epafrodit, apostolul vostru inse a arl:i.tat ea pentru tine i-a Ja::;at ea sa fit;) sl\raeL
§i slujitoriii al trebuin~ilor mele. Ca a fost bolnav Aeestea deci sciindu-Ie, iubi~ilor, s11 nu alerglim eu graM
la acusatiun!, ci mal cu sqma la binefacer! eatrl1 den§il'. Sa
apr6pe de m6rte, ci Dumnegeu l ·a miluit pre el, ~i nu eernem relele altom, ci sa ne gandim la ale nostre; nol
nu numa1 pre el, ci ~i pre mine", astfeliu ell erau ex- sr, ne gandim la succesele altora f?i sa judecarn gref?alele
pU~l tuturor suferin~ilor. Dara ce? Trebuia 6re a se perde nostre, cael in acest mod vom mul~ami pe Dumnegeu. Cel
cu desaver~ire? Nu, de sigur. De ee atuneI a ordonat aceasta? ce se uita la gre~alele altora, in acela~l timp §i la suecesele
Voind a arl'tta puterea sa, ea aded)' putea s1l. fac11 astfeliu lUI ce'i?! inchipuie ca Ie are, se vat1l.ma indoit; cacl privind
~i dupl't aeeasta, dar n'a f1l.eut. ~i din . ee causa n-a facut? la unele el se incurajaza, earil la eele-l-alte cade in tran-
. Aee~tia au fost eu mult mal miraculo~l de eM lsraili~il, d;)vie. Cand el· va intelege ca eutare a pecatui-t, eu m;mrin~a
,
: ale c1l.ror inc111~rtminte
. ~inid .:hainele nu se rupeau, de ~i
OMILIA XI 111
110 OMILIA XI
respectata de cat S:lmbata, totu~'i' In ore-care tim purl nu .se tata in trup. este taiere imprejur, ci eel intru ascllns
respecta cu sfintenie, a~a cli In timp ce nu S9 respecta tale- Tudeu, ~i taierea imprejur a inimel intru Duchul, eara
rea Imprejur, cu at:lt mal mult nu se respecta Silm.bata. nu prin litera" (Rom. 2, 28. 29). La urma apol chiar 0
De aceia si Pavel cinste~ce numele el, cacl nu (lice talerea lipsel?ce I?i dedenurnirea el obielnuita, caCl nu mal este taiere
imprejur; ci "paziti-ve de taiere." ~i nu g~ce ci:l taierea imprejllr, ~ice, ci taiere. Pentru ca ~i tipul intr'atilt se nu-
imprejur este un lucru reu, sail ca este de pnsos, c~ sa nu me~ce tip, intru cat nu a sosit adeverul; dar a cand adeve-
sup ere pe barbatl, ci iconomisel?ce lucrul?u multa ymtelep' rul a. venit, el nu se mal nume~ce tip. De exemplu: avem
dune, cael sco~end din expresiunea obiclnUlt~ tocma~ faptu! dinainte un tabloil in perspectiva, cineva a pictorat pe im·
in sine cuventul l·a facut mal placut, ba mca chlar mal parat, Flail mal bine gis a facut conturul (schiagrafia) tabloulul ;
princip~l de cilt faptul in sine. "Paziti-ve de taier~",. (lic:. e1 bine, pan'," ce nu i se adaoge colorile cern te nOl nu (ltcem
In epistola catra Galatenl inse, nu spnne afja; CI fimd-ca «iata imparatul", dar1:\, dapa ce i se adaoge colorile, tipui
acoio b6la era grea I?i primejdi6sa, iata ca e_1 fara sfia~il. este aeoperit, sau lllal bine (lis,este indosit de adover, este
{,up.vii "ii xErpc(Aii) I?i cu multa autoritate se atl~ge de r~na, astupat ~i nu mal apare; atuncl 1?i 4icem cu rlrept cuvent,
pe cilnd in casul de fa~l fiind-ett Filippeni! nu ~acuse mmlc iata imparatu1. EI nu a dis <ca taierea imprejur este in
Din ceia ce faeuse Galatenii, privel?ce cum el 11 arata mui- noh, ci "nol suntem taierea il11prejur", I?i cu drept cu-
~alilirea sa pana i?i prin modul expresiunilor. "Paziti-ve de vent, cael taierea imprejur cea duchovnieeasca. aceCl. virtu-
taiere, ca nOl suntem taierea imprejur." C~m a~a ? 6sa, aceia arata pe adeveratul am. ~i nicI n-a, 1is «ca Ja
"Nol, caril cu duchul slujim lUI Dumne~elt, ~l nu ne denl?ii este Uliere" ci "paziti-ve de tiiiere", dand a in~e
nadajduim in trup." Nu qice «sa cercam amandouey aceste lege ea den1?Il sunt stapani\il de reutate i?i perzare.
taierr imprejur, I?i sa vedem care e mal bnn~:', b~ mcr ~ac~r «Dar1:\, t8ierea Imprejur, 0ice, nu se face in trup, ci In dueh,
nu a numit'o pe cea dintel cu numele el "talere W1preJur , In inima.» ,,9i nu ne nil.c\ujduirn, <,lice, in trup, de §i eu am
'lnse ce gice el? .Numa! ,leea taiere i~n~rejllr este talere nadejc1e in trup" (Stih. 4). Ce numpsce el aiel "nadejde"
adeverata. Si pent.ru ce? Pentru cil mlmc alt nu fae, de ~i "in trll p"? Adeea lauda, eurJj aI, (iemniLatea in vorbire
cat isl taie carnea de pe trllp. C:lnd ceia ce Se face nu estA (GEp.VQAOnp.a.). Bine a f<lcut eil a adaos aceasta frasa, cacl
legiuit nimic alt nu esle, de cilt 0 serijilitur1:\, sail 0 taietura de acusa taierea Illlprpjnr unui dintre gintI, fji nu atilta
ill car~e.» S'iil ell. acesta este sensul vorbei, ,uil e1:\, faGe taierea imprejur, pe cat pe eel ee intrebuin~ail ace1.sta, pote
alusiune la cel ce se incercail sa taie, sa desbine biseriea. ea s-ar fi parut ca lipsit de lloble~a iudaica atacand'o, adeca
N 01 numim Uti ere faptul acelord, caril SrlVerl?esc asemenea in necunoscinta de eele respectabiie,~i e21 unul ce n-a luat
act tara vre-o arta, ci numal a~a cum s'ar irltampla, e3,r~ parte la acestea; - dara acum cand eel ce acusa este to\"-
daca e vorba de a cauta adeverata taiere impreJur, apOl mal ~el ce s-a jmparU'l~it din acele obiceiurl religi6se, apol
aceasLa se gaS81?Ce numalla nOI cre~tinii. "N 01, carD cu nu pote fi acusat ell. a fost in necunoscint1:\, de cele ale lU-
c1uchul slujim luI Dumne~eu," adee1:\, no! carii adoran: daismuluI, ci, c1:\, a fost convins de jnsutiei~u~a lor, s'a del?-
pe Dumne<;leil duchovnicel?ce. Spune'ml, te rog; ce est: m~~ teptat, ~i a ajuns chiar 13 cunol?cinta adeverulul. Prive~ce
bun: sufletul, sail trupul ? Negre~it ca sufletul. Al?a aar1:\, fjl acum' ~i ce Qice in epistola ci:ttra Galatenl, c:lnd s-a ve(lut
taierea imprejur a sufletulul este cea mal buna! ba nu nu· nevoit a sl'une despre densui luerurt marl, cum ~i atunel
mal cea mai buna, ci chiar singura Uliece impreJur. In tlmp inca ,nata umilinW. "Oit ap au~it, (lice, des pre cre§cerea
ce stap:lnia tipul, Cli drept cuvent ca era de preferat. mea in iudaisl11 (( (G3lateni 1, 13), i?i aiel eara~I: n De se
"Pentru aceia taia~i-ve imprejur, dice, invarto§area pare culva altuia a se nadajc1ui in trup, eu mal mult"
inimel v6stre" (Deut. 10, 16). Tot astfeliil i?i in epistola (Stih. 4), i?i apol imediat adaoge: "Ebreu din Ebrel."
catra RomanI el distruge taierea imprejur, ~icend: "Oa nu n De se pare cuiva", qice, arata,nd prin ac,easta neeesita-
eel dinafara ariitat est\) Tudeu, nid cea dinafara ar~- tea IU care s-a vequt, c1:\, adeca pentw aceia vorbia. «Daca
vOl ve nadajduitl, (lice, eil Inc1:\, 1na1 mult", cu care oC:1sie
114 OMILIA Xl
"MILIA XI 115
el face us de 0 dojanl'l. ul?6rti, etiel nu ~un;el?ee pe nim~nT, Ded daea el covirl?a nmltora eu nobleta, eu voin~a, ~i eu
dAndu·\i prin aeeasta oeasmne de a se mtoree dm rlHtielre. modul de viatli, apo! de ee atune! a par1\.sit tote aeele cali-
De se pare cniva a se nad<1jdui." Bine Qice "de se tati respeetabilfl, daell, nti pentru el'l. a gasit acele ale lu'!
~are", sau et\. pote den~i'i nu au astfeli~ de n.Mejd~, sau Christos cu mult mai insemnate ~i mal marl? . Drept care
crt aeea ntidejde nu era in realitate. "Tl1lat fimd 1mpre- ~i adaoge imediat: "Darl1 eele ee 'ml era mie ca~tig,
jur a opta <}i." ~i mal 'nteiU pune aceia ce den~i~ 0 con- t6te acestea Je am socotit pentru Ohristos paguba"
siderau ca fal1\., tlHerea imprejur,apoI adaoge n dm nea- (Stih. 7). . .
I) Pe ci1nd Pavel avea <i astfeliu de viata seriosa incll,
mul lUI Israil", ar1\.Hind prin amAndoue aeestea e1\. el nu
din copilarie, si 0 astfeliu de nobleta,; pe cAnd el depunea
este proselit l?i ni~I dintre proselitL ~ Prin 9icere~ n tl1iatin:- alMa osteneaui ~i grijli.; pe cAnd el jnfrunta ati1tea primejdH,
prejur a opta 11' dovede~ee cll. nu era proseht, earl'l. pnn ata.tea uneltirl Indreptate contra sa, ~i eele ee mal 'n3inte
eeialnlt1\. "din neamul luI Israil" crt niel dintre proselit'i erau pentru dE-nsul c3.l?tig. acum Ie soeotia tote ea paguba,
nu era. Dicend apoI din neamul luI Israil, ca sli. nu creQl numal eu seopul de a ci1~tiga pe Christos, nOI nicI macar
et\. Dote era din eele dece semintii carp, se des binase l?i for- averile nu Ie dispretuim, ca sa putem ell~tiga pe Christos,
ci preferam chiar de a eMea ~i din viata vii tore, numaI ea
ma~ regatul Samariei: adaoge "din semin ~i~ lu~ Veniami~:> sa nu ne despartim de def;l1l.rtll,ciunile vie~el ace~tia, de ~i
aded! din semintia cea mal jneereatli.. nEbreu dmtre Ebrel , tote aeestea nu sunt de ei1t spre paguba nostril. Spune 'ml'
adeea nu proselit, ci din jneeput chiar dintre Ebreil cel mal te rog; cllnd noI examinam In parte tote eele -ee compun
ineercatl. Se putea sa fie cineva din Isr~il~ l?i. ~1\.. nu fie Eb~eu asa numita :were, ce alt aflllm, de eM ea sunt tote sprfl
dintre Ebrel pentru cll, multI deja nu ~eJau mel ltmba ebraIcll" . paguba nostre, osteneaHl zadarnica, fll,ra vr'un folos? In
de ore ee e;au amestecat'! cu ethniciL Sau aeeasta voe~ce a adever, ce folos putern avea din multele baine ce Ie posedam,
o arata el prin aceste cuvinte, SCIU marea lUl nobletll,· ~i in ca pote de mare valore? Ce ca~t ig putem trage din
Dupa Jege Fariseu«, Qicf', cu care oeasie lntrll. in exa- fa ptul ell. suntem imbraeati cu ele? Nimic alt, de cat ea
~inarea celor atingat6re de propria sa vOinta, crtc'i eele de pagubim numaL Cum? ~i saracul care are pe trupul sM
mal sus erau illvoluntare. A fi taiat imprejur nu depindea. o haina rupt1l. ~i de nilllic, sll, nu creQI ca pe timplll cal-
de densul, cnm ~i a fi din ncamul lu~ Is:ail" ~i din serr:-int~a. durelor Bufere mal mult de eM tine ar~ita soreluI, ba jnea
lu'! Veniamin ear&~l nu apartineau vom.tel !UJ, a~~ ea ~l pru~ en mal mult1l. m;mrinta. de cat tine, ea.cI acele hai ne rupte
acestea el covlr~a~ce altora, de l?l multi pote erau pe acela~I ee Ie are pe trup H lasa maI in libertate trupul, pe eand
grad cu densul. ~i uude ore este faptul prin ?are el eovin~a hainele cele noua, ehiar de ar fi fine ca pa.nza paianjinulul,
altbra? Mal eu samtl. In aceia (je a nu fi proselIt, pe deopart.e, totu~l nu vor lasa trupuluJ aeea libertate. Tu apoI, din
eara pe dealta ctl. meea parte dio. e~a mll.l Incercatll dintr,? causa. mandrieI eelel proste al doue haine, !?i de multe orI
semin~i'i ~i eresurl, care 0 avea dm I?Ceput. ~e la "s~remo~l, trel, a1 dupaaceia ehlanidll, (pal ton), eingatore ~i nadragl,
eeia ce de sigur eli nu 0 aveau multL De alCl apOl lDtr~ m pe eand acela este imbraeat eu 0 singurahaina pe care 0
exa minarea eelor ce depindeau de vomta sa, unde mal eu porta mal cu ul?urintu. Din aeeasta. causa apol videm pe
sainR.-covir~a. " Dupre lege FariseO, dupre rivnli gonind ceI boga~I ca pal?esc pe drum a lene, ~i-r apuca nMu~ ala
biseriea" (Stih. 6). Dara nu ajunge numal atat, de vreme (asuda.), pe cAnd pe ceI saraCI nu-I videm p1\.timind de aces-
ee e posibil de a fi einf;VCl. ~j Fariseu, ~i sa nu fie eu ~ult1\. tea. Ai;;a dara, cAnd acea haina rupta ~i de nie} 0 treaba
rivna, drept care adaoge f?i aceasta, care este cela ce eOVlrf?a-= itl aduee un servieiu tot pe atilt de bun ca ~i aeeleR pen-
tru care aI platit atil.ta aur, apoI ore nu este paguba ceia
"dupre dreptate". Darll, fiind-ea era posibil l?i alt?ra de
a se arunca 1n primejdil, pentru cll, umblau duprt ant61etate ce e mult ~i de prisos? Nimie nu ti-a adus mal mult in
pote, dupre cum faceau Archierei'i, eeia ce nu arata de loe
a fi cineva rivnitoriu lege], de aeeia l?i adaoge el: "dupre 1) Paortea moralii. Abusul pretutindenl vatil.ma pana ~i cea mal
bun a inten t iune a. CUlva, f!i Iipse~ce de imparatie pe elll ce--I comi l e.
d~eptatea eea din lege facendl1-me fl1ra. de prihana". Abllsul e resultatul unei yoint! gre~ite. (Veron.)
Uo OMILIA Xl OM ILIA XI
ajutoriu, afara Dumai c.a ai platit pe ele 0 mul~ime de banI, f?rte placut ~i are multa atractiune.> Dar11 aceasta pe un
astfeliil cll. tu cel bogat a1 platit acela!?i serviciu cu 0 suta tlmp scurt numal, eara dupa aceasta deloc ca,cI eJ 'si-a
de galben], sau !?i mal mult, pe cttnd stlraeul Cll pu~in argint. , perdut din atractiunea sa. Daca, ehiar s6rel~ nu ne mal
Ai veQut paguba? Dar1l. mandria ta nu te lasa ca sa veQI. ulme$ee cu frumuseta sa, tocmal pentru c1i ne am obicllJuit
VOe!?c1 pate sa vorbim ~i pentru aurul 'ce se cheltuie!?ee cu eu acea~ta, eu atil,t mal mult lucrurile de arta, c1'1rora ajun-
cail !?i cu femeile? Sa examin1l.m ~i aceasta, C1l.cl pe lang1l. gem alI da tot atil.ta atentiune, cat-a dam unor lUCl'uri de
altele bogtl~ia !?i proste!?ee, pe am . Cu aceia§l valore pre-, lut. De ee, spune 'mI, intr'o eas11 fie ehiar cea mar bunll.
tuiese ~i pe fem er ca ~i pe cal, !?i pen tru amttndoue au una ~i ~a se gl1sasca, multime de colone,' statuete frumose si au;
aceia~I impodobire. Inca ~i femeile VOl' a se arata frumose lmpra,:;;tJat pe pareFfar11 nieI un rost? Aceasta nimic alt
panli !?i in lueruri pe care Ie p6rttl, pana ~i In voalurile lor nu este de cat dova~a pro~tiel, ~i. a unel mandril nejustifi catii.
ce Ii acoper fa~a. Spune 'mf, te rog; care e ca!?tigul ce ' I Peste tot locul dec], nOI trebUle a face us de eele absolnt
tragI impodobindu·tf calul sail asinul cu aur? Dar femeea ta, trebuitore, f;li nid de cum de cele prisoselnice.
care are primprejurul gatulul !?i a manilor atata gramada AI ve\lut d~cI ?a taptul acesta este paguM? AI vequt
de aur !?i petre pre~i6se, eu ce ~este in ca~tig? «Dara au- ca es~e prJ~oselrnc ~l f'!i:a reson? Dae11 nu indepline~ce vre.o
rariile, Qicl, nu se strica.> Bine, dar mul~l spun ea aurariile trebUln~a slmt1t.tI, !?: mCl .vre-o, mul~amire deosebitll, de ore-ce
§i petrele pre~iose l!?i perd mult din valore cand stapilna cu trecerea tlmpulUl devl~e forte nepltlcut, apol nimic aJt
se duee eu ele la baie, sail !?i aiur'ea; de eilt, fie ~i a:;;a, r:u este de cat pagubii. Tote acestea lnse, nu te la811 ca sa
sa nu se vatame cu nimic; inse care e ca~tigul? Spune Ie, ve(li ace a slavl1 de:;;art11 ce te sUipane:;;ee. E'1 bine, pe
'JIll; eand ace Ie pre~;ose cad jos :;;i se perd, are nu este t?te acestea" P~ v~1 de ~I Ie credea a fi ca1?tig, 131 le·a pl1rii.
pc!gubl:t? Cand ele atrag asupra stapanel invidia din parte a SIt; eara nOl mCI paguba mrtcar nu 0 parasim pentru Chris-
ullora :;;i curse din partea al tora, are nu este aceasta paguba ? ~os? Pauli cand ore yom fi alipi~j de pament? Pana cami
Cand acele scule nu folosesc cu nimic pe ceea ce Ie are, ba or~ .nu ne. v.o~ ridiea privirea spre cf'riu? Nu vide~I pe
inca mai mult a~lta privirile invidio~i1ot" :;;i de~teapta pe eel 1mbatnn~tl ~um nu " mal au nicI-o simtire de cele tre.
t1'l.lharf, apoI are IJU este aceasta spre paguba? Cand Mrbatul cute? Nu vlde~1 pe cel ce se sfarse~ c fie iI Mtrinr sau
at" putea de exemplu ca cu baniI ce a oat pe acele juvaerurI, tine.rI? Nu_ vi~e~1 pe cel ee au remas l'n viata" dup1'1 c~ s-a (I
stl lntreprinda ceva care i·af aduce folos, :;;i cu tote !JpSlt de den~ll? Pentru ce ne lipim de lucrurile lIestatornicp
acestea nu pote din pricilla luxuluI ce sta,p ilne~ce pe femeia pentru ce ne legiim de ce~e nesigure? Pima cand are n~
sa, ci este gilit de multe orl ca sa FIe lipsascl'l, de cele tre· Yom pr!cepe micimea celor ce r eman dupa, nol? Ce nu Ilr
buitore, numal ~I numal ca densa sa se lmpodobiasca, eu da~atnnll, dac~ ar fi eu putin~a ca &lJ. arunce Mtrineta?
auraril, are faptul acesta nu este spre paguba? Banul ApOI cat1l. ratal'lre nn este, ca S1l. voiasel:!, eineva a se rein.
(Xp·~tLC( , din verbul XP&.0f1~t-W(.l.c(L = a illtrebujo~(l. bine un lucrn, tarce in tinereta (~inainte, pentru care ar da totul cu cea
a usa bine de el) de aceia are acest nume, adecll ca nol ga mai mare dragoste, numa] ca s1'1 intineriasca si nid-odata
II intrebuin~tl.m bine, ~a lucra m cu densul ceva bun ~i Sa 1mbatriniascet, eartl tinereta duchovnieeasca' unita cu 0
folositoriU. Dara cand pofta de auraril a femeeI nu-l lasa, mare l;oga.tie, nicl mtlcar pe de -departe sa nu 0 atingii, ci sll.
6re nu este atuncl paguba geoerala? Cel ce nu cuteaz3 a stapamaSCf:i ,acele ce nu folo&esc eu nirnic in present! A to
face us de banil sel propriI, ca :;;i cu m ar fi banI strein!, ore scapa de morte nu pot, a te izbavi de bOUl. nu au nicl
LU are 81 pagubll. din tote par~ile? Dara apol calld clade~ee o putere, ~i ni?'t:Ou pot Impedeca biitrjne~a, sau or1 ce din
ca se marl ~i strl'l.lucite, Cll co16ne de marmura, ell porticurI ?ele necesa:e ~l cerute .de legea, naturel; ~i cu tote acestea
frumose, c'u ' docur! de preumblat (in grtldintl), pe care 1a mea t,e la!?1 a .it sta,pa~lt ?e densele? ~1 care este cil:;;tigul ?
infrumuse~aza in tot chi pul cu stat ui :;;i statuete a§e~at€? spune m!. Betll, liieomle m mandirl, dezmerdari absurde si
MultI obiclnuiesc a numi ferici~l pe astfeliu de aminI, in se de tot. felu~; ~ces"tea tot~ nc chinuiesc pre nOl mar reu de
noi nu examinlim acum aceasta. La ce folosesee apol plafollul eat C~l m~,l ~Ir~m stapam. NumaY acestea noi Je ca:;;tig11m din
aurit? Ore nu aduee tot a,cela~I serviciu ca ~i unul ce est~ bogli~le, !?l mIllle alt, fimd·c11 nu voim cllcl daca am voi
fflcnt simplu :;;i cu simetrie? «Dara, (lid, plafonul aurit este noi ~m putea c1ironomisi chiar ceriul cil' aceast11 bogl1tie. <A~;
118 OMIL1A Xl OM ILIA XI 119
dara b()ga~ia este bun lucru>, Qicl tu. Dara nu bogaliia in :;t:11, . " tot graiul Dumnegeesc pofte~ce a'l augi, ~i
sine 0 pote face aceasta, ci intenliiunea celul ce 0 stllpa·
nesce. Cum ca inten1iiunea 0 face aceasta, ga.nde~ce·te ca e
pildeJe intelegere'l sa nu treaca de 1a tine" (Ibid. 34. e,
85). H~i_a facut gur1l.? Ei bine, aceasta sl1 nn vorbiascl1 nj-
posibil chiar ~i srtraculuJ de a clironomisi ceriul, Cli Cl,. dupi;
mic dm cele ce nu se cuvine, ci sa cante psalmodiI, imnuri
cum am ~is de multe·orl, Dumnec;leu nu se ulta l?1 n.lC1 nu
cantaresce cele date, ci el se ulta la inten~~a celUi ce a i?i cantarI duchovnicei;lcI, sau cum (lice in alt loc: "ca sa
dat. Esie cu putin~a: de a fi cineva i?i i-alaC, ~i cu tote dea dar celor ce aud" (Efes.4, 2\,)), adecl1 sa fie spre
acestea a ca~tiga totul cu pu~inul ce a dat, cacl Dumne9~u zidire, ~i nu spre darimare, spre lauda, earli nu) spre hula
cere de la noi ceia ce putem . NicI bogrtliia nu ne duce III apropeluI, nu urzind videniI, ci .cu totul din contra. 'Ti-a
cerill, 9i nicI saracia in iad, ci numaI inten~iunea bllna sau facut pi.;iore, nu ca sa aiergr spre rele, ci spre lucturl
rea. Aceasta intenliiuoe decI sa 0 corectam, aceasta s~ 0 bune. '1'i-3o flicut stomach, nu ea sa'l spargI cu mancarile, ci
intocmim dupre cum trebuie, ~i totul ni va fi ul?0r. Dupre ca sa po~I trili ~i filosofa. '1'i-a dat pofta de prollliscuitate,
cum lemnariul, fie ca ar avea uneltele'de fer, fie de aur, a1' nu spre a te tl1vali in curvii l?i preacurvi'f, ci spre a face
lucra lemnul deopotrivll, ba inca C'J cele de fer ar lucra mal (;opiI, ~i spre urmareaneamuluI ominesc. '1'i-a dat minte,
bine; tot-astfeliU l?i in casul de falia, un de virtutea se saver- nu ca sa-l blestemi pre el, nu ca sa fii :barfitoriu, ci se-
~a9ce mar degraba prin saracie. Cum ell, este a~a, asculta pe rios. A lasat ~i bani, ca sa-I intrebuintl1m in bine, a lasat
Christos ce ~ice des pre bogatie: "Md.l lesne este a ~rece l?i putere ca eara~l sa 0 intrebuintllm spre bine. A fBcut
camila prin urechL:I. aculul, de C~tt bogatul a mtI'a mel?te:;)ugurile ~i artele frumose, ea astfeliu viata sa ni se
para mal placutll, prin traiul in comun, ~i nu ca sa ne de-
Jntru impara~ia lUI Dumnegeu (Math. I V, 24), pe ca~d
Ci
partBm in cele i~duchovnic:el?cI unii de al~ii, nu ca sa dam
des pre sllrll cie nimic din aces tea n-a Qis, ci cu totul dw atentiune me~te~ugurilor celor uriciose, ci celor trebuitore,
contra: "Vinde-tl averile tale ~i Ie da saracilor, ~i ca unH pe al~ii sa ne servim, ~i Did de cat ca unii pe altiI
vina dupa mine'~ (Ibid. ~1), af?3 etL prin darea averilor la sa ne sur pam. A dat apol easa cu acoperemilntul §i plato-
f-'a.raci 9i prin ducerea dupa. densul se ca~tiga celiul: . nul eI, ca sa ne api:tram de ploe l?i de intemperil" fili nimic
Asa dara, stL nu fugim de saracie, tad ea 111 aduce maI mUlt, para nu ca tu sa 0 impodcbei?cl ell aur, ~i sa-
Illlprutlt ia ceriurilor, ~i nici earli!?l sa nu alungam bog~tia racul s1\. se prapadiascl1 de fome. :A dat si haine ca sa ni
ea ceva bun, de vreme ce perde pe cei ce nu sunt eu b:l- acoperim t.rupul, eara nu ca sa rie punem' inevidenta, nu
g(lre de sarna, ci totdeaun a sa avem ochiLlI a~intit dl.trrt pent.ru ca acele haine sl1 fie impuchi~ate eu aur multo ~i in
Dumne~eu, sa facem us cum. se . cade de cel e ce avem acel timpChristos sa Re pra padiasca gol l?i tlamand. A dat.
oate de densul, sa facemus, ~IC , i?l de puterea corporal~, omului un acoperemant, nu ca sa·1 aiM numal pentru den-
l?i de averea nostre, ~i in fine de tote cele-I·alte. DealtfelJu suI, ci sa·l dee i?i altora. A dat pamentul, nu cn scopul c30
este chiar absurd, ca nol sa intrebuin~llm in tolos ul altora tu sa te f'olosei?cl mal mult de cilt altiI, I?i sa aI de unde
acestea, l?i nu in folosul fl'lcatoriulul nostru. '~i·3o fac,ut cheltui bunurile lui DumneQeu cu curvele si actri~ele, Cll
ochinl? FA-I pe acesta folositoriu lUI Dumnegeu, ~i. nu dla- mimicele i?i cu eele ce canta din chitara sail 'cu cel ce canta
boluluL Cum vel putea face acea~ta? Privind fapturile IUl, 'cu flautul, ci cu celflilmanc;ll ~i ' nevoia§I. A dat mama, nu
Hludclndu-l si slavindu·l, si in acelasl timp intoreendu·l de C(l. t.u sa-I potricale~ci fundul, ~i sll sco~I de acolo petre l?i
la privirea 'femeilor. '1'i-a facut ma.nile? Intrebuin~f;za-le altele de aces tea, ci ca sl1 plute~cl pe ea I?i f'3. nu te obo-
p<mtru multamirea luI, l?i nu a diaboluluI, adeca nu in la- se~cl in ace a callitorie lungl1. De ce sunt petrile, intrebI tu?
pirI ~iln~elaciunJ, ci In bine·faceri ~i milosteni!; in line Dara i?i eu te intreb, de ce sunt facute petrele, al?a pre-
~ine-le intinse in rugllciunl incontinue, ~i ridica pe cel cl'lQ.u~L cum sunt? De ce unele sunt forte SC!lmpe, eara altele sunt
'1'i·a frtcut urech!? Aces~ea nu. Ie _intreb,uinta in ~l1Q!rea mal fol%'itore? Unele se potrivesc Ia zidire, ~i altele nu
versurilor celor intortochlate, mel m aUQlrea necuvlln~llor, sunt bune la nimic, unele sunt mar tad ~i mal put ern ice
ci: "T6ta vorLa·ta sa fie in legea celul Preainalt" .de cat. cele-I·alte. «Dara, QicI tu., acelea l:lunt pentru frumu·
(~rr>l(:h. ~. 15 {?) ~i ealas!: "Intru m ultimea bat-rinilor : se~a.. Aceasta InsA este ches~iune de apreciare. Pote C3
120 OMILTA Xl OMILIA XII 121
sunt albe? lose nu' pot fi mal albe de'cat marmura cea nulur nostru lisus Christos, caruia impreunll. cu Tatal i?i
aiM, ba nicl macar deopotri v1'l" Sunt tarI? Dara, nid aceasta eu Duchul Sfint, se euvine slava, st~panirea ~i cinstea, aeum
nu 0, pote ~iee cineva. Pote ea sunt forte trebuitore? Si ~i pururea ~i in veci'f vecilor. Amin.
nid aceasta nu opote <;lice. A~a dara, din ce causa au fost
admirate de omin!? De nicairl n-a venit aceasta admira·
tiune, de cat. numa! din consideratiunea ce le·au dat'o om i-
nil. Pentru ca daca nu sunt nic! mal bune ca multe altele
ba inca yom gasi altele mal insemnate, mal albe - nid mat OMILIA XII
trebuitore, nid mal tarJ, apo[ de unde a resultat' 0 astfeliu
de admiratiune? Nu ore numa] din coosideratiunea din pa·
~erea ce '~i,au format'o omini'i de densele? A~a da'ra de ce "Ci cele ce'mi erau mie ca~tig, :1cestea Ie-am
ore DumneQ,eu a dat 0 asemenea val ore petrelor? Nu el a socotit Flentru Christos paguba. Earil mal virtos Ie
ditt'O, C! tu .al c~eQ.ut ca sunt cine ~cie ce lueru mare. Dara §i socotesc tote paguba a fi pentru covir§irea cuno·
de ce ore ~l senptura Ie admira? Vorbesco si ea indeacord
c~ pare rea ce tu ti-al rorm at'o despre ele, dupre cum .face §cinte1 luI Christos Iisus Domnulul meu, pentru care
~l .dasealul ?e: multe, orl, cael vorbind cu copilul, admira de tote m'am pagubit, §i Ie socotesc gunoe a ti, ca
aC€la ce admlrl:l i?ljel, eu seopul v8dit de a'1 seote din aeele pre Christos sa dobandesc, §i sa m~ aflu intru el,
id~1 ~i a'] pune pe drumul eel drept, Dp ce cautl frumuseta neavend dreptatea mea cea din lege, ci ceia ce este
hamelor? Dumne~eu :...a regulat ,.:a"'te imbraea cu haine f2i prin credin~a luI Iisus Christos Cl (Cap. 3, 7-9).
eu inc1U~aminte, dar cele·l·alte ce ratiune pot avea? "Do-
rite sunt, <;lice, dreptatile Domnulul mal mult de cat La luptele pe care ereticille porta contra drepteI eredinty,
aurul, ~i de cat peatra scumpa" (Ps. 8, 11). Acestpa nOl trebuie sa opunem 0 cugetare intinerita, ca astfeliu cuge-
sunt, iubitilor, in adever folositore, eara eelel·alte sunt ne· tele nostre sa potl\. a ti cu bagare de sarna exactl\.. De aceia.
folositore, pentru ca dacl:l ar fi de vr'un folos, nu ar fi po· facem ineeputul aeestel convorbirl tocmaJ de aid, adeca de
roncit ce a Ie dispretui, si Sfinta Scriptur~ vorbesce de ele
u • . ,
la tinea celer precedente. ~i care era acel sfar~it? Dupa ce
numal in deacord cu pltrerea nostril, fapt care probeaza enumera tote acelea care formau obiectul de vanitate at
iDea mal mllit fil antropia lUI Dumne<;l8u. De ce ore a dat Judeilor, acele de la natura i?i cele din intentiune, adaoge:
porfira ~i altele de aeest feliu? Aceste Illcrurl sunt ale cha- "Ci, cele ce im! erau mie ca§tig, acestea Ie-am so-
rulul' sM. Bog1l.tia aceasta a charulul sM, a voit a 6 arMa cotit pentru Christos paguba ... pentru saver§irea
I?i din alteie multe; de' pilda a dat graul, inse tu prepar!
di~tr'ensul nu numal pAne, ci i?i plll.cinte, ~i prajiturl de tot cuno§cin~el lUI Iisus Christos Domnulul meu, pentru
fellUI, care au mult. deliciU la mAneare. Dealtfeliii pofta'~ ~i care de tote m-am p agubit, §i Ie socotesc gunoe a
slava de~ar ta. Ie·a Inventat toLe aces tea. '{'i·a. placut ea ti, ca p3 Christos sa; dobandesc." Aiel ereticiI sar in sus
t6te, aces tea sa Ie ai inaintea ochilor. Dara cfaca vr'un Mr· de necaz. Dealtfeliu ~i aceasta este izvorita din in~elepeiunea
bat strein, sau vr' un cultivator de pament fara experient:1 duchulul, ea adecrt sl1 Ii Insufle lor speran~a de ' biruin~l\, ~i
de pament, te·ar videa admirAndu·le acestea si te·ar intreba astfeliU sa primiasca 1upta. Daca ar fi putut!Jice ii pe fa~tt,
de ce Ie admirl~? Ore aI avea ce respunde? :i?6te aI spllne ceia ce au ffl cut in alte oCi:lsiun'i, ar fi <;lis'o ~i in casul de
c1'l, sunt. pll\.cute la videre? Nu credo Asadara sa contenim fa~a; ar fi I?ters cuvintele, ar fi lllsat la 0 parte scriptura,
cu astfeliu de apreeieri, ~i numal de ade'verurj sa ne tinem neputend mal multa pri'li 1a ea. Dara ceia co se int1tmpla
strin~j, cacl tote cele·l-alte nu sunt de cilt luerur'i trec11tore, cu pe~tiI, c1'l, ceia ce pote sM prindtt nu Ii stl\. in cale, ci
care dis par ca ~i valurile unul riU. De aceia ve rog 8l\. 1:ltll.m se ascunde, ca astfeliu iI se p6ta alerga in tote parWe, tot
intepeniV bine pe peatra credin~er, ca astfeliu sil. ne In· a~a i?i in casul de fata. Legea este numita gunoiu, este
vrednicim de bunurile fi'lgMuite, prin dIarull?i filantropia Dom· numitl:t pagubll. i pe l1tngll aceasta apostolul !Jice, ctt nu este
J22 OMILIA XII
OMILrA XIT 123
mal bine (lis, ca 0 punte de trecere. Cel ce se suie pe scara atuncr se (lice, cand cOllvir1?a~ce pe altul de acelai?l felm.
inse, nu este legat de ea, in acela1?I timp nicI nu 0 dis pre- Astfeliu ca el arata ctl.patarea cuno1?cintej tocmaI de la acelea
tuie1?ce, ci chiar II pastreaz~ ore-care recuno1?tin~ ~ . Aceasta de la care face compara~iune~" "Iotru care de t6te m-am
scarrt 11 duce 1a aceia de a nu mal avea nevae de densa. pagubit, §i Ie socotesc gunoe a ti, ea pre Christos
~i cu t6te acestea, chiar pentru densul a servit acea scara,
sa dobandesc." Daca vorbesce de lege ca este gunoiu, apoI
voin sa Qic I-a ajutat li, se ridica, ca pe orma sa nn ma.l
cu crept cuvent, de ore ce Jegea se ocupr. de lucrud ]ume~cI.
aiM. nevoe de ea ; e drept de a marturisi aceasta gra~ie din
parte'I, cad dealtminterea nu soar fi putut sui. Astfeliu Dicend e1: "Cele ce'ml era rnie C:i§tig, acestea Ie-am
este ~i cu legea : ne-a ridicat pre noI la inal~ime, ceia ce socotit pentru Christos paguba", adauge imediat "Ci
probeaza ca legea a fost spre ca.~tig; Inse dupa aceasta nOI mal vtrtos Ie si socotesc t6te paguba ((, aded!. t6te cele
o credem ::;pre paguM. Cum aceasta? Nu dora ca ell, este •
trecute si cele presente. Dacli voe~cI ca in aceste t6te sa
paguba, ci pentru ca ch::irul la care ne·am inaltat, este ' cu fie - cupriilSa~i legea, fie, cacI nic!' ea nu este defaimata.
- mult mal mare de cM ea. Dupre cum se intAmpla cu un Gunoiu] se formeaztl. din grau, (to jap O')(.OOCl.AOV a_reo tOO OttO\)
sarac in t.imp de f6mete: pe cat timp el are argint, scapiJ btl) ba inca el este partea cea mal puternictl. a grauluI,
de f6me; dar:1 cand ar gasi aur, ~i n-ar putea ca sa Ie aib~ vorbe::;c despre paiul grauluL DeCl, dupre cum mal 'nainte
pe amAndoue deodata, el considera argintul c6'1 are ca pu - de acea::;ta gunoiul era trebuitoriu, 1?i nol sti,l;eram grAul la
guM pentru densul, ~i ded l1'lsand argintul ia aurul, -tol un loc cu paiul, af?a c1't daca nu ar fi fost paiul sau guno-
a1?a 1?i aicI; Jegea nu este paguba, ci paguba este de a pa iul, graul nu so f<icea, tot a1?a ~i cu legea.
rasi pe Christos 1?i a se alipi de ea. A1?a dar~, cand lege[ . VegI, cum el aceja~I lucru nu-l .nume~ce ~este tot pa~
ne departeaza de Christos, atund este pagub1l, eara c!1n( gub!\, ci pentru Christos numaI? _" C1 mal v1rtos le §l
ne apro~ie de Christos este folos. De ac~ia ~i Qice. "Pag~1b i socotesc tote pagubaa fill, pentru ce anume? "Pentru
r,8virsirea cuno:;;tintel lUI Chr;.istos, pentru '.care de
Ol!!IJ.IA XII 125
124 Ol!!ILIA xu
fi pMimit j daca nu am fi creQut crt patimind impreunrt eu
e1, vom ~i imparati impreuna cu el, nu am fi suferit ceia
tote m-am pagubit." AI veQ,ut cum el peste tot loeul ia ee am suferit. A~a daTa l?i nal?cerea lUI, ca l?i invierea, prin
de· razim pe Christos, ~i nu las!l. .pe nicair'i a se despoia eredinta nUm\ll se pot pricepe.
legea, sau a se atrtca, ci peste tot [ocul 0 ingrade/ilce? ,,~i Al veQut ell. nu trebuie a avea credint~;simpla numa)',
sa me aflu intru el, neavtmd dreptatea mea cea din ei insoWa de f<:tpte? Acela mal cusamrt erede ca a inviat
lege." Dac!l. inse, cel ee are dreptatea cea din lege, ~i a Christos, care se pn~da pe sine primejdiilor, care se impar-
a1m'gat catra aceasta dreptate, pentru ca ceia-I-alta nu-i aducea tal?al?ee de patimile lUI, C!\,CI acel ee este partaf,l celul inviat.,
nic'i un folos, dara inca. cel: ce nu au aeea dreptate, nu ore este parta~ l?i celul viu. De aeeia Qicea : ,,~i sa me aflu
cu mult ma'i virtos datoresc de a alerga catra Christos? intru el, neavend dreptatea mea cea din lege, ci ceia
Bine a (lise1 "dreptatea mea C(, «cll.c'i, (lice, nu 0 am ea~tigat ce este prin credinta luI Christos, ceia ce este de la
cu ostenele ~i sudorl, ei prin char. Dec! daca eel ce are fapte Dumneg.eu dreptate jntru credinttl, ea s11-1 eunosc pre
bune este mantuit prin char, cu atat mal' virtos voh. ~i
fiind·ca era natural ca denl?il s1l. (lica, ca dreptatea prin os- el, §i puterea invierel luI, §i imparta§irea patimilor
tenele este eu mult mal mare, el arata aic'i ca dreptatea lul, inchipuindu-me 1) mortil luI, ca dora eumva a~l
din lege este ca ni~te gunoe fa\a de aceasta din urmrt. «Daea ajunge 1a invierea mortHor" (Stih. 10,11). nConforman-
eu a~l fi progresat, (lice, cu dreptatea eea din lege, nie!- du ·me mortil luI((, adeca flleendu'mt'l ' purtaf,l. Dupre cum
odatl't nu al?l fi aruncat'o sau a~I fi alergat catra ceia-l- el a prttimit de la amini, tot astfeliu l?i eu. De aceia a gis
alta.» ~i care este aceasta? Acea prin credin\a lUI Dumne- nconformandu-me((. Aiurea earrtl?l (lice: nImplinesc lip-
(leu, adeea ca ~i aceasta este data de Dumne(leu, ~i prin
smile neeazuriJor lUI Christos in trupul meu" (Colos. 1,
urmare darul seu este. Inse darurile luI Dumne~eu co vir-
~esc cu masura 3aracia faptelor resultate din sirguinta
24), aded\. persecu~iuniJe l?i patimile acelea alcatuesc ehipul
mOl·~ir. El nu a cautat ale sale, ci eele ale multora, al?a dl
nostre. Dar ore ce inseamna: "Intru credinka, ca sa'1 l2i persecutiunile, f,li necazurile, l?i supararile nu numal eil.
cunosc pre e1 C(? A~a dar!\, cuno~tinta este prin credinta, nu t.rebuie sa ne alarmeze, ci chiar sa ne bucure, pentru
l?i prin urmare .nu este Cll putin~a de a'l cunol?ce pre densul ea prin ele nOI ne conformam morW lUI, ca l?i cum ar fi
rara. de credinta. ~i cum aceasta? Prin credinta nol trebuie \lis «devenim 0 copie fideJrt a chipulul seu», eeia ce l?i aiurea
a cuna~ce puterea inviereI lu'i din mor~I, pentru c1't de alt- scriind Qice: "In tot timpul omori rea Domnulul Usus
mintrelea eu ce rationament am putea sa ni representam
invierea Iu'i? Cu nid unul, ei DumaI prin credinta. Dara in trup purtand" (II Corinth. 4, 10). Dadl aeeasta vine in
daert invierea luI Christos se cuno~ee prin credinta, apol urma une'i marl credintL Nor nu credem numal ca el a in-
cum nascerea IUl Dumne(leu Cuventul se va in~elege prin viat, ci Inca ca ~i dupa inviere are 0 mare putere. De aeeia
ra~ionamente? eand mal: ales invierea luI este mult mal in- l?i nOl calatorim pe aceial?I eale pe care a dtlatorit ~i el,
feriora de cAt na~cerea. ~i de ce? PenLru eli exemple de adeca devenim fratI eu e1 pentru aeeasta, ca ~i cum pare ca
cea dintilI multe a-au inta.mplat, pe cand de eea din urm a ar fi (lis, eli prinaceasta devenim Christos! ea ~i el. VaIl
nie! unul. Inainte de Christos multi mor~I au inviat, de l?i cat de mare este insemnatatea patimilor! Credem ea ne
dupa inviere au adormit, pe ca.nd din feciora fllra de barbat eonformam' mor~illul prin patim)', sau dupre 'cum Qice aiurea :
nimen'i nu s-a, nascut vreodata. Dac!t inse, ceia ce este eu "dnpre cum prin botez impreuna eu el ne-am ingro-
mult mal inferior de cat nal?eerea eea dupa trup, ~i trebuie pat intru morte, .. ~i impreuna odraslitl ne-am facut
a fi apropiata mintel nostre numal prin eredin~a, dara inca eu asemenarea mor~il lUI, a~a ~i invierel lUI yom fi
ceia ce este cu mult mal mare, ~i inca tara compara~iune
de mare, cum s'ar putea pricepe prin ra ~ionament? Aeestea
fac aeeia ee se numel?ce dreptatea prin credintl1. Aeeasta ') Verbul Gup.p.0P'f'0iip.u., inseamna a me potrivi intoemar, a me
trebuie a crede, c!). s-a putut face. Dara cum s-a putut, nu eonforma. DecI oop'p.Optp06P.8VO<; ~ijl &c<wh'l' c<bmo s'ar traduce exact lli
$e pote representa. Din credinta : apoI vine l?i imparta~irea cu inteles: conformiindll-me 11101'fii lui. Tract.
patimilor llll. Cum aceasta? Dac~ nu am fi cregut, nu am
126 OMILIA XII
OMILIA XII 127
parta§l" (Eom. 6, 4. G), tot al?a §i aicl prin 1icerea n con -
formandu-ne mortii lut" Acolo cu drept cuvfint a gis ce se mortifica pentru Christos pe fie·care ~i, ~~ ~ncll. ~u
"jntru asem~narea mortil lUI", cacl nu am murit cu. 'indraznea pentru invierea aceia, apol ce yom mal <;lIce no! ?
trupul, ci cu p~catul.~i una ~i alta se nume~ce marte, ill'le Ce este ca dora voW §i ajuoge'" ? Ceia ce <;lis€se maI
el a mnrit cu trupul, nOI lnSe cu pecatul; acolo a murit 'nainte: ""ca d6ra. cumva a§l ajunge 1a •mV18rea . mor-
omul cel r'lin trupul nostru, pe care l·a luat ~i I-a ridicat fl, Wor", adeca daca voili ajunge la i.nvierea lui; _adeca. , daca
eara aiel a muritomul p~catuluL De ar.eia ~i <;lice: n intru aSI putea sil, patimesc atatea cat f}lel, daca a!?! pute~ 1;1'l.-1
asem~narea mortH luI", pe cand In casul de fata nu mal imitez pre el, dacrt af}l putea sa me fac compll~ta~ lUI. De
spune intru asem~narea mortH, ci cu inse~T mortea. Pavel exempJu: .lllult a patimit Christos, a f~st. scu.l pat, a fos,t
a murit in persecu~iunl nu cu pecatul, ci cu 'nsu$i trupul, lovit, a fost turturat, ~i la urma a pM!mlt cem ceo a p~t.l
mit. Aceasta decl este calea care . duce Ja eJ: ~nn tot~
astfeliu cit a suferit a('eia~'i marte ca ~i Christos. "Ca doar acestea trebuie a ne sili ca >'a aJungem la l?V!erea I~I?
cumva a§I ajunge la invierea mortilor." Dar1'l. ce SpUI? suferind t6te incercarile. Sau ca Qice «de ~·a~1 lUvredmc~
f;li cu tate acestea nOI cu toti! yom ajunge acolo. n Ca nu invierel lUI cel mult dorite I?i care are sJgur~n~~; de a~l
top vom adormi, gicf', eara to~I ne vom schimba" Dutea sa sufer tote lUDtele f}i sa poL a avea mVlerea lUl,
(I Corinth 15, 51.), §l nu numa! c1'l. ne Yom bu, ura de in- aaeea sa lnviez intru sJavll., cacI pa.na acum nu sU.nt vred-
viere, ci I?i de nestricaciune, inse unia spre cinste, eara nie, dice; "gonesc ca d6ra voiU ~i ajunge", adec1'l. vJat~ me~
altil spre pedeapsa vPclnica. Dar1'l. daca cu toti! ne invred- iml PRtA ca in agonie, si inca sunt deDarte de sfa.rslt, 1;)1
nicim de illviere, ~i nu numal de inviere, ci I?i de nestric1'l.- jnca sunt departe de premiil, 'inca alerg. inca gonesc>. ~l
ciune, de ce atuncI vorbe~ce apostoJul ca de 0 exceptiune ' nu a gis alerg, ei "gonesc." Cel ce gone~_ce, scie .~u, c~trl;
ore-care ce s'ar face cu densul "ca dora fI§l ajunge"? putere gone~ce; pe nimenI nu vede, pe tot! pe can~ llltal-
• De acei~ patimesc tote acestea, <;lke, nca d6ra. a~l ajunge nesce in drum iI imbra.nce~ce la 0 parte cu cea. rna! mar~
iutaJa' si cugetuJ sM, si Drivirea, si puterea, .::,:n sufletul, ~1
la invierea mor~ilor." Dari\. daca al murit, nu vel invia ?
corpul: totul in fine are a~intit spre premiU ~l. s~re lll~IC
Dara ce este aiel? Mie mi se pare ell. aid se face alusiune alta. DecI daca Pavel, carele a patimit atMa~! mca gICe
111, ceva mare, §i inca at1l.t de mare, c1'l. nicl nu indrll.znel?ee
ca dora voiil §i ajunge", apol nOI cel dtgu~l. ce ,am
a ~oe prounta clar, ci n dora cumva Ii. <Am cre<;lut in el, ;utea ~pune? ApOl ariHilnd ca lucrul este din datone QlGe:
<lice, ~i in invierea luI; dara inca ~i patimesr: pentru densul,
~i totu§l nu pot indrazni pentru inviere.> Dara de care in- intru care sunt ~i prins de Christos Iisus". «Eli eram
viere spune el aiCI? De invierea care dllce direct la Christos. dintre cel perdu~i, <;lice, me inecam, eram pe punctul de ~
«Am SpUB ttl, am cre<;lut in el ~i in puterea invierel lui, I?i me nimici; Dumnegeu. ins~, care n~ urmll.r~~ce pe ca.nd nOl
ca sunt partal? patimilor JUI, §i ca in fine m~ conformez fugim, m-a prins., Prin aceste cuvlllte dec!, el totul rep.re-
mortiI lui; ~i cu tote acestea inca nu indrll.znesc ), dupre sinta Cael vorba sunt §i prins arata ~i graba ~eluI P:-lllS
cum <lice ~i aiurea : "Celul ' ee i se pare ca stil, sa ia si v;in~a JUl de a fi prins, in acela§1 timp inca f}l rataClrea
in care caQusem ~i diRpretul cel mare ce'l aveam cll.tra el, de
aminte ca sa nu caga" (I Corinth. 10, 12), ~i eara~I: vreme ce fugiam de e1. _., ~
"M~ tem ca nu cumva altora propoveduind, insu'mI l)A~a dara nol suntem mu~t respun1ator_ ! lllallltea l~l
sa m~ fae netrebnic" (Ibid- 9, 27). Dumnegeu, f}i totu~i nirnenI nu Jel~f?ce, m~em, nu. pla.D~e,
"Nu ca aCUll1Jlm luat, sail aeum sunt des;1ver- nimenl nu ofteaz1'l., c1'l.uta.nd cu tO~ll a ne remtorce III vsta! e~
§it, ci gonesc, ca d6r'~ ' voiil §i ajunge, intru care cea .mai dinainte. Dupre cum fugiam d~ Dumne(leu .mal
'nainte de venirea Jui Christos, tot af}u f?l acum. A fUgl de
sunt §i prins de Christos Iisus" (Stih. 12). Ce este
n acum am luat"? Vorbesee aicl de oremiu. Decl daca
" Parteu mOl-alii. Cand nOl pecatuiI;n, atuncl fugim ,de Dum-
acel care a patimit at1l.tea,· cel care a fost persecutat, cel nedeil ;) ~i C3, trebuie a jeli 1,ii a plange, !Ii a ne re'nt6rce III stare a
de·dinainte. Veron. ~'
]28 OM1LIA xu OMILIAXII 129
Dumne(leu lose, in loe sau spa~iu, este cu neputio~a, cae'i m?nl ~i sthpanitoriul lumel ae8s;tia, ri<;lenrl de no! ~i dispre·
Bl este pret:ltindenl ~i vecInic, despre care asculta ~i pe ~umdu·ne. A venit unul nrtscut fill al luI Dumnedeu • , a lasat
Profetul ce spune: n. Unde voiti fugi de Ia fa~a ta;/ . r~ze: 1 eele stralucitore ale ven~reI luI, ~i imediat a impra~
(Ps. 13a, 6)? Cum este cu putin~a de a ft.lgi de Dumne(leu? tlat mtun~recul A venit la nOl imprtratul, cel ce este pe
Cum este cu putin~a a fi departe de Dumne(leu, a se de- tronul panntesc, Irts9.nd de buna voe acel tron prtrintesc.
parta de el ?,Ca iata cel ce se departeazit pre sine'§l Cand (lic "lf1sand" sa nu't! fnchipuI vre·o mutare din loc,
de Ia tine, (lice, vor peri" (Ibid. 72, 26), ~i eara~J "Au ..- cacl ~l umpl: ~i cernl ~i prtmeotul ~i intregul univers, ci
nt:.. ptlcatele v6stre fac osebire intre vol ~i mine" mteIeg lconomla luI spIe mantuirea neamulul ominesc. A
{Isaia 59, 2)? Cum ded pote cineva sa se departeze de e1? venit la du~manul seu, care'l ura S;i'l dispretuia, care nu
Nu In alt-feliu de sigur, de cat numal cu sufletul ~i eu vo· putea suferi ni er sl:\.'1 va(la, ~i care in fine il defll.lma pe fie·
in~a, cacl a se dep)rta de el In loc (spatH'!) nu estv posibil,
<:are Q,i. A ve(lut pe eel ee !?edea in gunoiu, eu ranele pline
pentru ca el este pretutindenl de fata. Pecatosul fuge de -de verml, cuprins de frigurJ, ~i In fine pi:' eel ee avea tot
feliul de bOla. Frigurile care il torturau nu erau alta, frnrt
la fa~a luI, eara acea3ta e ceia ce (lice Scriptura: "Fuge numal porta cea rea, umflaturile ee ave a pe el nu erau de
necredinciosul n egonindu·l nimeDl, eara dreptul ca un cat w;mrinta; pe 19.ngrt acestea f6mea acea grozava ce'l'stl:\.-
u
leu indrazne§ce (Proverbe 28, 1). Fugim grozav de Dum- pania nu era ' alta, de cat laeomia, eara rallele Impuroiate
ne(leu, de ~i el 11e urmares;ce lntr'una. Apostolul il alunga, de peste tot eorpuI luI nu erau alta, fitrrt numa! eUl'via'
ca S11 se g!i.sasca aprope de de9sul, earl:\. nol alungam, ca 'bete~irea ochilor era idololatria, asurzirea ureehilor !?i apo~
tot mal departe sa fim de el. Ore ou este aceasta vrednic plexla nu erau alta, tara numal inehinarea petrelor si a lem·
de plans? Unde fug! nemernicule S;i nenorocitule? Unde nelor, S;i iochinarea tuturor, eara putarea. acea grozava era
fug'i tu de la vi a~a ~i mantuirea ta? Daea fugl de Dumne- reutatea, bOIl:\. forte grea ~i eu totul disgustatore. A vedut
<;leu, la cine iP vel gasi sca-pare? Ddea fugI de lumina, cum apoI cum nOI, mal feu ehiar de celt nebunlI, numiam Iem.
vel mal videa? Daca fug'i de via~a, cum vel mal putea n~le ~l petrele Dumne(leu. Ne·a ve(lut in fine in a~a de mare
trai? EI bine, nOI sa fugim de du!?m!J.llul mantuirel nostre, reutate, ~l t?tU~1 nu s·a scar bit de noI, n u s·a lngreuiat,
~i nu de Dumne(leu. Cand pecatuim nOl fu gim de Dumne(leu, nu ne·a resplt1S, nu ne·a urit, cae! era stapanul nostru si
dezertam de la fa~a luI ~i ne ducem io teara strainl:\., ea ~i nu putf'a ?a el. sa'~I urasea c~.eatura sa. Dec! ee face? C~ ~i
fiul eel perdut, care vin(lendu-!?l mo~tenirea pl:\.rio~asca s-a un doct?.: lSCUSlt prepara IDeUlcamente de mult pre~, ~i el
dus in ~arrt stainrt, S;i aeolo ~l·a cheltuit tota averea parin· cel antem gusta din ele, Cael MrM~ia eI mal ant8I1) a exer-
~asca, ~i rem~sesp peritoriu de fome. Avem ~i nOl Inse, 0 eitut'o, ~i .apol ne·a predat'o n6ne. ~i mal 'nainte de orl-ce,
avere pl:\.rjn~asca . ~i care este ore? Ne-a izbll,vit de pecate, ?a unantldot, ne·a dat n6ue baed rena~cereI, dupa care
ne·a daruit puterea spre savers;irea vjrtu~eI, ne·a diiruit 111?edl~t a~ Vllrsat tot~ reutatea. Tote au fost aIungctte, ~j
disposi~ie cMra fapta buna ~i rabdare, ne·a daruit In fine fngunl e au co~teDlt, :;!l umflrttura a dat inapoI, ~i rflnele
prin botez Duchul sfint. Ded ctaca tote acestea Ie vom eele puroete au fost arse, si tote cele resultate din llleomie
eheltni, vorn remanea pentorl de fome. Dupre cum se in· {li din manie, eurn ~i eele·l-alte reIe au fost gonite prin du-
tam pia ~i cu eel bolIiavl, ea pe eM timp 5unt mun'ci~I de 'chul; ochiI s-au deschis, urecl1ile s·au destupat Iimba a
trigurl f;li de venin, nu pot nid sa se scole din pat, nid sa v?rbit eu 0 voce lncaotatore, sufletul s·a intarit,' trupul a
luereze sau sa faca ceva, eara daca cineva iI scapa de bOla capatat 0 astfellu de frumuse~e f?i stralueire, ca l?i aceia pe
~i Ii reda srtnatatea dorita, il totu~l nn lucraza ~i nu fac care 0 avea fiul luI Dnmne(leu, nascmt din charul dllChulu'f
nimic pe langa casele lor, fapt care se l1ume~ce trandavie,- aceia slava pe care 0 are fiul imp1J.ratulul de eurllnd naseut
in toema'i a~a se int9.mpla ~i eu DoL ~i bOla nostre a fost ~i imbracat in porfirrt Imprtrateasea. Val! ~i ce noble~a nu
grea, ~i frigurile grozave; ~i no! zl:\.cem nn pe pat, ci pe ne·a dat? Ne-am nrtscnt, am creseut si am ertpatat de la
Inse~'i reutateJ, arun ca~f ca pe ni~te gunoiu, rrtl1i~l, emana.nd el tote binefacerile; ~i acum earl:\.~l fugim de binefacatoriul
din nOI putore, nespa.lat'i, chinui~l de b6la, ~i mal mutt sche· ,nostru? EI a facut tote aeeste[!" el nj-a dat puterea. Cl:\.CI
lete de cat ominL In . acest timp ne-au Incunjurat mul~i de- {Iaca nu ni da puterea eeruta, .nol nu am fi putut suferi
OJ>{IL T.A J{III
un
uita{l la eel ee a~a umbla, preeum .noe aveF ~il"~,a al lor " CIerem. 31, 34}. Nu al dascal virtuos? Dara al pe
pre nol" (Stih. 17). Mal sus a (!is: " PaZl~l'Ve de .ca ml , adeveratul dascal, pe singurul care trebuie a·1 chema dascal;
~ u care ocasie i·a Indepartat de la contactul cu acela., eara invatfl. de la acela, cad a qis: "Tnva~atl-ve de la mine,
l icl ad ace de fa~a pe acel pe carl trebuie a·'f !mita. «Daca ea sunt bland eu inima " (Math. 11, 29). Nu da atuncI
~ineva voesce a De imita pre nol, (lIce, dactl cmeva voe ~ce atentiunea dascalulul, ci uita·te la adeveratul dascl:i.l Christos
't pasi pe aceia!?I cale, apol la nOl sa ia sama; de :;;i eu nu ~i fil aseult1':ttoriD. leetiunilor luI. 1a de aeolo tip de pUl'tare:
, nnt 'acolo de fa\a, totut'f vol ~ci~i feliul calat?nel mel~, adeca caci. aI in e1 0 ic6na excelenta, ~ i dupa densa regu1eaza·te
ourtarea ~i viata mea •. Nu numa! cu cuvlDtel~ a lI1~a~at pe sIDe·tL Se gasesc in scripturY mil de ieone de viata virtu6sa ;
:l, ci !?i eu faptele. D~preo curr: 1a da~t, sau ~l l~ t~ba.ra e ded ia .pe care vel voi, ~i dupe daseal intra in vorba §i cu
tbso1ut necesar ca tOtl cel·l-altl crt Imltez8 pe capltema JOcu, dlSClpulll. De exemplu: unul a stralucit prin saracie, un altul
ul sau pe general, ca astfeliu cu toW srt pa~asca in regnlrt, prill boga~ie, precum, E1ie a stralueit prin saracie, eara
Abraam prin bogatie; ia dec! ca exemupl una dinaceste
vietl, pe care 0 vel erede mal u:;;ora ~i mat indrtmanatica.
I) Pasajul'Sf, Chrisostom ,,0 ''''-YWY O O~. 'ltp60&BO~Y OO~B a<jlu,l'p eocy
iX"~w, "'ltB' ~O Y,I1,YWY e[Yry;, &1tO~AOO,'" este citatie din ,Socrat, Intttat~l
!cesta cuventul canon este l'u at tn msemnare ,Ie le,qe, Mt sens rnet?-fonc ,
lensu! pasajulu'£ acestU'i~ ,pal'e a, ~ 0 ameninta!'e" c.ontl~a ac.e1or!! ,earn ~on: . . f1) al'tea ,1/loral~. :A-vend noi tip precum \Ii model P'll apostoll
ravin lege., care nu prt>ne§ce mGt adaosul'i §t nlCt seaden, caCt la Ul ma foil ~pre cel ce au stralpclt in fapta bune,totul ni va fi lesnicibs. (Veron) .
ot ea, r/egea) este care pedepse§ce pe contravl~nt, TradJ,
OMILIA XIII
136 OMILIA XIII 137
bueurAndu-se, ehiar de-I videtl in slava, vol stat! dreptl, intru evanghelie." Proteetiunealo!" dec!, venia nu din causa
el1cI eu nimie nu ~unteti vlWlmatI de deo~il, de nimie nu prieteniel, ci din causa succeselor lor. "Impreuna cu mine
avetl a ve teme, _. pentru ea sunt de ajuns asemenea spe-
rante de a de~tepta ehiar ~i pe eel mar trandav ~i somno- sau nevoit". Darrt ce spul Pavele? S-au nevoit impreuna
ros.:> cu tine femel? «Da, Q.ice el, nu cu pu~ina. parLe au eon-
tribuit ~i ele, ciici de ~i au fost multI conlucratorI cu mine,
.. "In cat, fratH mel ce'l iubitl ~i dori~l, bucuria totu~I in multe au eonlncrat ~i ele. ~ Bisericile se compunea u
~i cumma mea, a~a statl intru Domnul, iubitilorli pe atuncI nu in mic, a~a gicend, ~i pentrn ca ceI incercatl,
(Cap. 4, 1). "A§a," adeca drept, necu1eat'l. Acum pri· fie Mrbatr, fie femel, sa se pota bucura de atata cinste din
ve~ce, cum dup!i.. sfatuirl Ii aduce !;li laude. "Bucuria, gice. partea celor-l-al~l, trebuia ca sa fi facut multe bunatl1~L
~i cununa mea. Ii Nu numaI bUGuria, ci ~i slava, ~i nu Multe bunat!i.~i proveniau de aiel: IoteiU ca to~I cel-l-altI
numal slava simpla, ci ~i cununa, eu care slav!i.. nimie nu erau imbolrji~l catr!i., acela~r zel, ill doilea c!i., cA~tigau mult
prin cinstea cupatata, ~i al'treilea crt acestea il tacea ~i pe
este egal, eand den~iI sunt cununa luI Pavel. "A§a statl denf?il chiar mal cu bunl1 voin~!i., ~i mal infl1l.cara~L De aceia
Intru Domnul, iubitilor," adecll. intru nMejdea luI Dum- pretutiudenI vegl pe Pavel ingrijindu-se de aceasta, ~i in
negeu. "Pre Evodia rog, §i pre Sintichi rog, ca aceia§l acela~I timp puneodu-se tot-deauna in randul lor. Acesta
sa gandiasca intru Domnul. Inca te rog §i pre tine o face ~i in epistola c1l.tra Corinthenl, unde spune: "C;t
sotule iubite, ajuta-li lor" (Stih. 2, 3). Unia gic ca el nu- este incepatunl Achae'l" (I Corinth. 16, 15). Unia cred
me~ce f?i rog!i., aiel' pe femeed. sa, inse nu este al?a, ci nu- ca cuvent-ul "Sotule" ar fi nume propriu, inse ce? Fie
me~ee pre 0 femee ore-care, ~i pre b!i..rbatul unia dintre ele_ aceasta, fie alt·ceva, nu trebuie a scarm!i..na, cuvintele
"Ajuta~1i lor, <;lice, care impreuna CLl mine s-au ne- (hptO(j)'OIEtCl3-o:~), ci, ca apostolul poronce~ee de a se bucura
voit intru evangh~lie, §i cu Climent, §i CLl cel-l-a1t1 aceste femel de multa protec~ie_
impreunil lucratorj a'l me'l, ale carornume sunt ~crise 1) «Tote ni sunt in ceriurl, ()ice, f?i Mantuitoriu, f?i
in cartea vieteL Ii Al ve(lut de cate virtutl ale lor mar- petrecere, ~i in fine orl-ce ar (lice cineva. "De nnde, (lice,
turise~ce el aid? Ceia ce Christos a spus apostolilor seI: ~i pre Mantuitoriul a~te ptam-" Dara ~i aceasta este tot
"Nu ve bucurat'l Cac] duchurile se pleaca voue, ci ve din filantropia luI. EI va veni eara$l la nOI, ~i nu ca ne va
trage pe nol acol0, dupa care luandu-ne cu densul va pleca.
bucuratl mal virtos ca numele v6s tre s'au scris in Dara ~i faptul acesta este dovada de 0 mare cinste. Dac!i.,
ceriurl Ii (Luc. 10, 20), aceia~! marturise~ce ~i apostolul de el a venit pe cand nOI eram du~mani, apo'i cu atat mal
aceste femer "ale ciiror nume sunt scrise in ~artea mult va veni fiind prietenl a'i sel. ~i nu permite aceasta
vietel." Mie mi se pare c1\ aceste femel erau c!i..pitenil in nid ingerilor, nic! servilor, ci el insu~l va veni, chemandu-ne
biserica Filippenilor, ear!i.. apostolul Ie pune sub proteetia la mo~tenirea imp!i..ratieI sale. ~i atunc! eel ce-1 cinstesc pre
unul barbat miraculos, pe care n numeiiice sot, ~i sub pro- den sui vor fi cjnsti~I de el, ~i se vor ridicain norI. ,,9i nOl
tec~ia caruia obic'inuia pote apostolul de a pune pe alW, ca ~iee, ne yom rilpi in norl, §i a~a pururea eu Domnul
conlucr!i..toriu, ca Impreuna osta~, ca tovari~ ~i frate, - ceia yom ft. Ii A~a dar!i.. cine se va afla sluga" credinciosli f?i
ee 'face ~i In epistola clitr!i.. Romani, cAnd (lice: "Ve in- in~eleapta? Cine se vor invrednici de at.Mea bine-facer!? Ca.t
credintez v6ue pre Fivi sora v6stre, care este dia- -de nenoroci~! vor fi eel caQu~l din aeea cinste? ~i dac!i..
coneasa (slujit6re) a biserice'l din Chenhree" (Rom. 16, 1). atune! vom plange intr'una, are ('e vom folosi? De a1 spune
"Sotule" (lice. AicI sau c!i.. e vorba de vr'un frate al lor, de mil de gheenl, totuf?I n·ai putea spune nimic egal cu
sau Mrbatul vr'unia din ele, ca ~i cum pare ca ar (lice: durerea aceia, pe care 0 vasuferi atuncI Bofietul, intregul
«acum e~tI frate iubit, acum sot adeverat i?i iubit, cacl al
devenit membru . , "Care impreun[ cu mine s-au nevoir. ') PaI·tea ·mom/ii. Despre tilantropia lui Dumneljeii, 1?i cum ell
'Ciiderea din imparatia ceriurilor este insuportabila, ceia ce daca nu 0
. yom ea~tiga, not suntem de vina, ~i ca trebuie a ne mahni sail aiel,
sali acolo. (Veron.)
146 OMILIA XIV
OMILIA XIV 147
univers zguduindu-se, trtl.mbitile rll,s~na.nd, ingeriI trecend gheeniI, fiind pilduitl inaintea intrege'ilnml,-apoi cata durere
inaintea tuturor celor dint,eT cet.e, apol inaintea celor de credetI ca vor a yea ?
a doua, celor de a treia, ~i in fine inaintea miilor de cete, Ded, sa ne grabim iubitilor, pa.na ce mal: avem ti:np, ~i sa
imprll,~tiate pe pament, apol trecend Chenwimir,-~i mUlte,
avern mare grija pentru mantnirea nostre. Cate nu vom. avea
ba chiar nenumerate sunt aceste cete-apoI SerafimiI, eara d: spus ~i nOi, ca ~i bogatul din evanghelie! Daca ne-ar ierta
el venind intru slava acea negrllita; in fine trecend tote Cllleva acnm, ore am Iasa noI ceva din ave rile nostre ? Dar1'l
acele cete, spre a adGce pre ce'j vrednic'i inaintea celuI ce nimeni nn lasa. ~i ceia ce spunem, este cert nu numai din
~ade pe tronul slave!; VOl' trece apoi ~i, eel de pre la.nga
aceasta, ci ~i din aIt.ele multe. ~i ea sa sciI, apoi ca~'i au aJuns
Pa vel, ~i totI cari'j au fost cinstitI ~i iubi~i de densul, tot] in alila spaima, cti c,liceRu: «daca ne·am re'nt6rce Ia cele
aee:;;tia, ~ic, incununat't, laudati, einstitI de imparatul ceriuri- dinteI, nu am mal cadea in pecate ' ? Multe de acestea vom
lor impreuna cu tota ostea eereasca. Daca atund unia se (lice atuncI, inse yom aUc,li aceia ce a au(lit 'bogatul din
cim;tesc, eara al~ii se necinstese, apoi ce pote fi mal grozav?
Pote Gheena? Este insuportabiJa gheena ~i inca forte in- evangheIie, ca prapastie mare este, ca am primit cele
suportabiJa, inse eu mult mal insnportabil1l. este dlderea din .
bune aiel. Sa suspinam deci cu amar , ve rog, si mai ales
nu nu~ai sa suspinam, ci s1'l ~i facem fapte bune. Sa jelim
imparatia ceriurilor. Atl priceput importanta faptuluI? Daca.
un imprlrat ore-care, sau fiu de impllrat pornind la rashoill, acum ~l sa umblam dupa mflntuire, ca s1'l nn jelim atuncI
ar fi avut multe bhuintI in lupte Iili admirat de to~'j ar intra in in zMar, ~i sa nu plangem din causa reutateL Acesta este
fruntea intrege'i armate, Impreuna cu trofeile, cu acele regimente plansul virtuteI, ear a acela este pla.nsul uner pocaintl zMar-
nenumerate de osta~I purtatorl do aspide aurite, en garda lul nice. Sa ne intristam acum, ca nn cumva sa ne in"tristam
imperiala intreaga, ~i intreaga cetate ar fi incununata ~i in haine atunci. Nu este egala intristarea de aicl cu cea de acolo.
de serbatore, ~i tctY stllpa.nitorii lumeY cu densul, apol ar veni Aicl te intristezI pentru un timp 8Curt, f?i inca de multe
in urma luI prisonier'i legatl, de toUt virsta ~i din tote na- orl nicI nu simtl intristalea, f?ciind ca intristarea Wi este
tiunile biruite, apol ar urma gil vernatoril provinciilor, sa- spre binele teu, pf' ca.nd acolo intnstarea este forte dure-
trapiY, ~i in fine totI st1'lpanitoril, ~i In tota slava ~i stra- rosa, l~psita de orI-ce speran~a, fara vr'un mijIoc de sca-
lucirea aceia gasindu-se ar primi pe to~I cat'i ar intulni pe pare, Sl pentru tot-deauna. Fie ca nOl tot! sa ne invredni-
cale ~i i·ar saruta, li-ar intinde ma.na, ar con versa cu to~il ?im de .repaos. f?il ne rug1'lm inse, ~i s~ c~utarn de a ne
f?i li-ar in spira curaj, ca unor prieten'i, l?i ar lloronci ca Ullla. lDvredmCI oe acel repcloR. Sii ne incercam, ve rog, cael da.::a
de pe calea aceia pe unde trece, se fie ridicatl ~i du~l in ne intereSllm de aceasta ~i ne rugam, yom ca~tiga. Daca
lmparlltia sa, eara alti'f parllsit'f,-apol ore ace~tia, de ~i pote ne rugam iudelung, Dumnedeu ni acordr.l. Dara daca nici
nu sunt pedepsitl, de cat1'l compatimire inse nu sunt vrednic'i? nu-I rugam, nicI nu Incram' ceva in acest scop. apoI Cl]lll
Deer, daca printre n01 ominii ~i eSLe atat de am'lr lucru de vom reu~i? Dormind? De loe. Cel ce ulearga ~i se confor-
a cadea cineva din slava, cu cat mal mult inca la Dumlle(leu, meaza mortil Ma.ntuitorinluI, aceia dupa (ricerea lUi Pavel,
ca.nd puteriie cele de sus vor fi de fa~ll, inaintea imparatu- vor putea a se bucura de bun urI, ~i niel cte cat cel ce dOl m.
lUl, cflnd demoniI vor fi legatI ~i vor c1\uta in jos, cand chiar "Oa d6ri\ cumva a~I
........ . . ajunge", dice
)' el si~
daca el dice
~
diabolul va fi adus legat, eu tot1'l puterea protivnic1'l, cand a~a, apol nOI ce vom Q,lce? Dormind, noI nu putem saversi
in fine eJ'va veni pe nor'( incl1njurat de' puterile ceriurilor.. nicl macar lucrurI lume$ci, dar1'l de cum duchovnicest't.. Dor-
CreditI-ll~e, c1'l sufietul meu fiind cuprins de durere la aceasta mind, nO,1 nn putem capata nimiG nicI chiar de la prietinI,
povestire, nicl nu pot. a termina cuventul! Sl pricepem d~ cum lDCi1 de la Dumne~eu. Dormind, niel pll,rintil nu ne
decl, de cata slava yom fi JipsitI, fiind cu putinta de a nu clD~tesc, darii. de. cum Dumne(teu. Sa ne obosim pu~in, ca
ne li psi de ea. Ceia ce e groza v, este ca de ~i 1101 sun tern apm sa ne odlhlllm pentru tot-deauna. Trebuie a ne tntrista
stapanl de a nu p1l.timi acestea, totu~i Ie patimim prin propria aicl, CaCl de nu ne Int.rist1'lm aicl', ne yom intrista acolo.
nostre vointa. Cand pe unia'i prime~ce ~i-l dnce la plirintele De aceia sa preferam de ane intrista aicl si acolo sa ne
seu cel ceresc, eara pe al~iI H parase~ce, ~i ingeril iI trag odihtlim, ~i sa ne bucuram de bunatatile ~eie nepovestite,
en deasila in jos, plangend it ~i cantand .eu privirea la forul
148 OMILIA xv
OMILIA xv 149
prin Christos Iisus, r:aruia impreuna cu Tatal ~i cu Duchul
Stint, se cuvine slava, stapll,nirea f?i cinstea, acum ~i puru- in loc de (Jov, adeca, in loc sa se (lica (JOV il-sij) = impreuna
rea ~i in vecil vecilor. Amin.
CU, prin conlucrarea, cu ajutoriul lUI Dumne(leu, s-a
(lis: 6V il-Sij), 6V 'X.opt<p = intru Dumne(leu, intru Domnu!. ,,~i
u
eara~1 ~ic bucurati-ve • Aceasta este treaba celul ce in-
curajaza, ca ~i cum pare ca ar fi (lis: <cal ce se gase~ce
intru Dumne(leu, tot-deauna se bucurll.; chiar de ar fi ama-
OM! LIA XV rit, chiar de ar suferi or'i-ce, unul ca acesta PUruffla se bu-
cura». Asculta ~i pe Luca, care (lice: ,,~i se duceaii bu-
curanduse de la fata soborulul, Cae! pentru numele
"Bucurati-ve pururea. intru Domnul, ~i eara§l lui Iisus s-au invrednicit a se neeinsti U (Fapt. 5, 41).
~ie bncuraF·ve. Blandetile v6stre sa se faca cunos- Daca bataea ~i lanturile, care tuturor se par a fi cele mal
cute tuturor 6minilor, Domnul apr6pe este. Nimic greJe de sllportat, ~i nasc bllcuria, apol atunci ce alt ar
sa nu ve griji~l, ei intru t6te prin rugaciune cu mul- plltea ca sa ni aduca n6ue intristare? "Eara§l ~ic, bueu-
tamita cererile vostre sa se arate lUI Dumne~eii, §i curati·ve." Bine a facut ca a repetat cuventul. Fiind·ca
paeea lUI Dumne~8ii, eeia ce coviqa~ce t6ta mintea, firea lucrurilor aducea intristarea, apol prin aceasta repetare,
el da a inteleg8 ca In totdeauna trebuie a se bucura.
va pazi inimile v6stre ~i eugetele v6stre intru Chris-
Bla.ndetile v6stre sa se faca §tiute tuturor 6minilor."
tos Iisus" (Cap. 4, 4-7). " ~ I .
Ma'i sus a C!is: "AI car ora Dumne~eii este panteee e, ~l
slava intiu ru~inea lor", ~i ca aceia cugeta ?ele pamen-
"Fericitl eel ee plang" i}i "Val, celor ce rid", test'i' deel acum Ji poroncesce de a nu avea mmlC comun
(lice Christos. Daril. Pavel ce (lice? Bucurati-ve pururea cu' a~eia , -pentru ca se cll~inea de a dispretni pe cel r8'i,-,
intru Domnul u. «Val, celor ce rId, Qice Christos, Cil risnl inse 'in aceJa~I timp sa se p6rte cu blandetfl, nu numal
lume! ace~tia, provoeat de lucrurile fili faptele presente', dt.ra fratI, ci ~i catra du~man'i ~i contrad. "Domnnl
Dar::. ~i pe cel ce pJaog i-a faricit, nu pentru perderile sau aprope este, nimic sa. nu ve grijitl". • Dec'l, de ce ve
pagubele ce Ie au in afacerile lor, c i intelege pA acel ce tulburat(? gice; p6te pentru eM videti trailld In dez-
sunt umiJitl, pe acel ce 'i}l plang relele lor, ~i 'in fine pe merdar'i? Sau p6te pentru ca iI ve contrariaza? El
acel ce l~! calculeaza pecatele lor propril, eara nu pe cele bine, deja judecata lor stll. de fata, si nu a~a de tll,rQiu
streine. Decl, bucuria aceasta de care vorbe~ce Pavel, nu vor da sama de faptele lor. VOl suntetl in suparar'i, ~i
este contra plangere! de care spune Mantuitoriul, ci toemal densi'i in dezmerdarl? Dara ifil'i vor lua sfar~itul tote
din asemenea pJangere se ll3.f?ce 0 astfeliil de bucurie. Cel acestea. Dara p6te ca ve ameninta ~i intrigheaz1l. contra
ce lfili plange pecatele sale, i}i Ie marturisefilce, se bUCUrfl. v6stre? De nimic sa nu ve grijitI, cad judecata 101
Dt'altfeliu este posibil de a pJange cineva pentru propruJe deja st1l. de fata, cac'i cele contrare vor fi atunel ale lor.
sale pecate si in acelasI timp a se bucura in Christos. Dec! Nimic nu ve grijitL Daca ve veti purta cu bland eta fata
fiind-ell. se '~1l.hniau d~ cele ce patimiali "Ca ni s-a da- de cel ce ve aduc v6ue nemultamirl, fie de pildt\, saracia,
ruit n6ue nu numal a credeintru el, ci ~i a piitimi ba chiar m6rtea, sail ~i orr-ce alte groz1l.veniI de a.ce8t feliu,
pentru el", de aceia (lice: "IntI'll Domnul bucurati-ve." sa fcitl c1l. purtarea lor cea pr6sta fata de vol nu va mergE
Aceasta nimic alt nu este, de cat ca trebuie a arata 0 ast- pll,n~ In sfar~it, cacl resplata lor sta de fata deja.. "Oi
felili de viat1l. curaM, in cat s1l. se bucure in inima lor. Sail intru t6te prin rugaciune eu multamita cererile vostrE
c1l. este acestinteles: "Cand celA catra Dumnegeu nu ve sa se arate lUI Dumne~eu." Cand apostolul (lice: "Dom
sunt impedecate, bucurati-ve., sau c11 particula av este pusa
hul anr6ne este". ilrilt.1'I. nrim'il ~onRo19J.innfl_ eil Ri ilt.nne'
150 OMILI A xv OMILIA xv 151
cfi.nd (lice Mfi.ntuitoriul: "f?i iatil eu eu vol sunt in tote care qice Christos: "Pace las voul'l, paeea mea dau
1ile1e pan a la sfflT§itul veaculul" (Math. 28, 10); acum voul'l" (Ipan 14, 27), «aeeasta sa ve pazFlsca pre vol.» Cu
illse iatl'l. ~i 0 alt11 consola~iune, r,are este medieamentul cel adeverat ci\. paeea aeeasta coviri?ai?ce t6ta mintea omineasea.
mal bun contra intrist1'lreI ~i contra tuturor imprejurl)r~lor lnse cum? Ca.nd el ni (lice de a fi in pace cu dUi?manil', Cil
insuportabile din via~a omulul. ~i care este acel medIca- cel ce ne nedrept11tese, catril cel ce ne resboiese i?i se porta
ment? A se ruga cineva, i?i in tot timpul i?i in t6Ut im- cu ura catrrt nOl, apol cum nu este aceasta mal presus de
prejurarea a mul~tI,mi luI Dumne(leii. Ast-feliii dec! el nu min tea omineasc:l? Dara. mal ales nOl s11 videm ideia de
voe~ce ca rugaeiunile n6stre sa fie numa! cered, ci \?i mul- mal 'nainte. Daca pacfa coviri?a~ ce t6ta mintea, apol: cu atfi.t
tamirl pentru t6te cate avem i?i primim. Pentru ca cum mal mult insui?1 Dumne(leii carele d11 pdcea, este care co-
va cere cineva cele viit6re, daca nu i?cie a mult11mi pentru viri?ai?ce t6ta. mintea, ~i nil numal mintea n6stre, ci i?i a io-
cde ctlpatate mal dinainte ?"Ci intru tote prin rugaciune gerilor i?i a puterilor eelor de sus. Darll, ee este "intru
§i mul~Ulnita", (lice. Astfeliii dec), nOI trebuie a mul~11mi Christos Iisus? " Adeca intru e1 s11 ne p11zasea, in el sa
~en tru t6te, ehiar ~i pentru eele ee se par c11 sun t jienitore, remfi.nelll, i?i srt nu eadem din credinta..
pt'ntru ca aceasta este a mu1ta,mi cu adeverat. A mul~ami "De aceial) fra~ir mel, cate sunt adevarate, cate
pentru luerurl plaeute ce aI primit, este firesr. lueru din
parte-~i; inse a'I mul~i:'\ll1i i?i pentrll sCfi.rbele i?i durerile ce
sunt einstite, cate su nt drepte." Dara 6re-ce insemn a
Ie intimpini in calea vie~ej, aeeasta este fapta unu) suflet cuventu l "de aceia"? Este gis in loc de totul ni g·a
recunoscatoriii ~i f6rte devotat lui Dumne(l 8u, Astfeliii de spus. Cuventul aeesta este ai?a (Iieend expresiunea om ulul
rugaciunI cun6~ee Dumne(leu, pe cfi.nd pe cele-l·alte nu Ie ce sa grabei?ce, 9i c'tre nu are nimie co mun cu presentul,
scie. Ded astfeliu de rugaeiunl trebuie a-'1 ad resa nOI, ca ci se uita numal in viitoriii. "D up i1 aeeia frakil mel, eate
sa fie cunosr:ute i?i primite de eJ. EI totlll i conom ise~ce s llnt a devl'lrate, cate sunt cinstite, cate s unt drepte,
pentru binele no:stru, chiar dac11 nu ?ei m no1. ~i to cmal
aeeasta e dovada eea mal mare, c~ sunt spre folosul nostru, cate sunt curate, eate sunt iubite, cate sunt de buna
cll no! nu ~cim. la ud a, orl ce fapta buna, §i orl-ce lauda:aceasta sa
"f?i pace:-\. lu1 Durnne~eu, earea covir§a§ce t ota gandikJ, care v-at1 §i invl1tat, §i ap luat, §i a~l au~it,
TIlintea, va pazi inimile v6stre §i cllgetele vostre in- §i atl ve1ut Intru min e." Dar11 ce inseamna 6re "cate
tru Christos IiSUS. ;1 Ce insea mna aceasta? «Pacea lUI s unt iubite"? Adee11 cate sunt iubite credineioflilor, in ace-
D umn e~eii, (lice, pe care a .dat'o ominilor, covlri?a~ce t6t11 lafll timp 1n:;e i?i lUI Dumnegeii. "Cate sunt, giee, adevl'l-
mintea. > ~i cine soar fi ai?teptat, ~ine a~ fi sperat a fi at fi.te~ rate" ceia ce nu e nimie alt, de cM virtutea, care singura
bunntrt~l? Paeea lUl c0vlrl?ai?ce tot11 mlOtea omlDeasCa, i?l este adeverata, pe cand mineiuna este reutatea. Tot mill-
nu numa] judecat.a. A da pre fiul seu pentru dUi?man'f, ciuna este i?i c1eliciul ca ~i s lava, ce se incuibeaza cMe-odata
pentru cel ce'l uraii pre el, pentru cel ce-l dispretuiaii, pen- in inima omulul virtuos, f?i eu un cuvent minciuna este
tru toti acel?tia a preda preunicul seu fiu, spre a face pace totul rliri lumea aeesta. nCate sunt curate " , (lice, in a n·
eu omenirea, eu adeverat cll, este mal presus de mintea omi-
neasc1i" DecI, aceasta pace, adeea impacarea, adec11 dragostea tithesa cu cel «cel ce cugeta cele lume§tl". "Cilte sunt
lll] Dunme(leii "va pazi inimile v6stre §i cugetele vostre" . de bun1l, la uda" in antithes1l, cu ceT <al earor Dumne1ell
Aeeasta este datoria c1asealulul, nu numal a sfatui, ci a se este panteeele((. "Gate sunt drepte, cate sunt einstite((,
i?i ruga, ~i a aju~a p:in .ru ~a~illne: a~a c.a nieI de ispite s~
nu fi e in totul blrmtl, i?l mel de llli?elltClUne sa fie ab11tutl
') Nota. Ex presiunea din original uo AO~1tOV &a.A'!'O[, mal exact
din ealea eea dreapta. Ca i?i eum pare-ca ar qice: <cel ce v-a ar corespunde eu: dupa aceia, la ul'ma, sau in de{initiv, (raW mei, eael
mfi.ntuit pre vOl astfeliii este, c11 nicl min t ea nu p6te a-I expresiLmea de aceia, este representata prin euvintele Ii,a ~oli~o, B,o,
prieepe; acesta decI sa ve plizasca f?i sa ve apere, ca s11 nu hot, ~i nle! de cum prin ~b AO'1tOV, care arata ·ceia ee trebuia a urma
in v ijt.i'\r il~ T-rnfl .
patimitI nimlc ». Saii aceast~' spune, sau ca pacea aceia de
OMILIA xv 153
152 OMILTA xv
inteleg cele ale sufletulul. «Nu datI motiv, <!ice, niel nu aduce~i are, pe cand in realitate este adeverata necinste. ''ri-a rapit
lspitrt.altora». Fiind·c1:l. a gis "cate sunt de -b una lauda tI, apo! cineva cinstea? Dara nu cinstea ta, ci pe a Jul a rapit'o .
ca sa nu cre(il ca (lice aCeasta cu privire la ceva ominE)sc, adaoge: Dupre cum cel ee nedrep.t1:ttef?ce pe alt.ul, in realitate nl.].
"orlce fapta buna, orl-ce laucHj,", acestea sa gan?itl, acestea nedreptate~ce, ci singur se nedreptate~ce , tot af?a ~i cel ce
s1:l. facet1. El voef?ce ca nol veclnic s1:l. fim in practlcarea aces- . snrp1:l. pe apropele, mal 'nteiu singur pe el se surpa. n Cel
tor virt,utl:, aCAstea sil Ie cugetam intr'una, f?l de densele sa ce ~apa gropa altuia, singur cade in ea (, (Ec1esiast.
lie ingrijim. Dadt nOI yom dmta a fi paclniel intre nOI f?i 10, S). Deel sa nu umb1itm a surra pe altil, Cil. nu cumva
in nol' in~i-ne, f?i Dumneqeu va fi cu no!; dara dac1:l. ne yom sa n'l vatamam pe nol in~i·ne. Cand nol impedecam ~i va-
ridica cu resboiu uniI in, contra altora, atunel Dumne(leul tamam cinstea altom, sa intelgem bine ca ne·am vatamat
pacel nu va fi cu noL Nimic nu este atat de vraima~ sufle- pre nol inf?i·ne, ca mal mult pre 1101 iUf?i·ne ne surpll.m.
tulu1 nostru, ca reutatea, In timp ce virtutea f?i pacea tin su· Ded sa nu ne vatam am pre nOl inf?i·ne. Dupre cum ne·
fletul in sigurantli. Astfeliu ded, nOl trebuie a sUipani aple- dreptatim pe apropele, pe nol in~i·ne nedreptrttim, tot a~a
carile nostre si atunel yom atrage spre nOI pe Dumne(leu. ~i cand facem binele, noue in~i·ne ne folosim. Cand te-a va·
Dumoedeul 'nostru nu este Dumnedeul resboiulul liji al tamat dUf?manul teu, el tocmaI ca prin aceasta 1ii·a facut
lupteIOl:. Dec! alunga de la tine resboiul ~i \upta, atat catr1:l. bine, daca tu ef?tl treaz, ~i nu numaI ea nu cautl: a ·~i res·
aprope\e teu, cat f?i catra tine insu·~i. Fil pacinic crttra buna contra eelor de0potriv);' eu tine, dara inca Ii fae! ~i bine.
to~l. Intelege ce feliu a1 fost tu, f?i Dumnegeu te·a man· • Dara rana este ad<1n ca. gid tu. Inse Intelege, cll nu fad
tuit. "Fericitl facatoril de pace, gice, ea aeeia fiI lUI bine dmgmanulu1 teu, cael pe dens ul 11 pedepse~e'j, ci i~l fad
Dumnegeu S8 vor chema", (Math. 5, 9). Ace~tia imi· bine ~ie in s u·~j , cacl iute vel capata inclinar6 spre a face
teaza intr'una pe fiu] lUI Dumnegeu; deel imiteaza-I ~i tu binf'. Dara ce? Trebuie ore a face binele eu scop? De si-
pre densu!. Fil l'aclnic. Cu cat mal mult t.e va resboi fratele gur c1:l. nu trebuie a-I face cn scop, Inse cand inima nu pote
teu, cu a tat mal mare va fi ~i respl ata ce ti se va da, de ::rtlporta pote nedreptatea venita de 1a apropeJe, tu sfatu-
ie~ce-o, ~i grabnic 0 vel convinge ca sa lase dn~m a ni a , dupa,
vel fi pacinic. Asculta pe Prorocul care qice:" Cu eel ce
care vel bineface dUf?manulul. teu ca unul prieten, f?i de bu-
urau pacea, eram faeatoriu de pace" (Ps. I1H, 6). Aceasta natatile vii tore te vel invred nici. Carora fie a ne invreLlniei
eu adeverat ca este virtute, aceasta este mal ina1trt de cat eu toW, prin charul ~i filantropia Domnulul nostru Iis us
judeeata omineasea, aceasta n8 apropie ele Dumnegeu. Nimic Christos, caruia impreun 1:l. cu 'fatal ~i cu Duchu1 Sfint, se
nu multarnesee atata pe Dumne(leu, ca aceia de a fi eineva carle slava, stapilnirea ~i einstea, acurn ~i pururea ~i in
f1:l.ra reutate 'in inima sa. Aceasta itt iarta pecatele, aceasta veci1 vecilor. Amin.
it} desleagti tote gre~ale1e. Daca inse nOl ne resboim ~i
Ill:! lovim unil pre altH, departe suntem de Dumnegeu.
Din luptele nostre se nasc du~m1:l.niile, ~i din du~maniI ajun·
gem la a fi resbunatorl'. Seote ded reul din radaeina, ~i
atunel nu va mal fi nicI rodul. Astfeliu ne yom deprinde
de a dispn'vui eElle trecetore. In cele duchovnice~tl nu este OMILIA XVI
niel 0 luptll., ci tot eeia ee vegI ca se petreee,_ fie lupte, fie
invidil, fie alt·ceva de aces tea, tote provin din cele treea-
tore. OrI-ce lupta If?l are inceputul, fie in lflco~ie, fie in ,,9im-am bueurat intru Domnul forte, Gael iata
invidie, fie in slava de~ar tll.. Daca nol yom fi paelOlc"f, ne yom
ore·cand a~l inflorit a purta grija de mine, precum
invi.l~a a dispretui cele de pe parnent. "ri-a r~pit ei neva
averile tale? Cu nimic nu e~tI lovit, daca nu tl s·a putut. ~i purta~j, dara n-a~l avut timp eu prilej. Nu dora
rapi averea cea de sus. Tea impedecat cineva in slava ta? ea pentru lipsa gic, cil. eu m-am deprins intru care
Darti nu in ace::;. de la Dumne(leu, ci in acea de nimic de sunt indestulat a ft. f?c~u ~i a m~ smeri, ~cHi. ~i ~
aicL Aceasta mi este slava, ci numaI numele·de slava n avea de prisosit. lntru . tot §i intru tote m-am inv~·
OMILIA XVI 157
156 OMILIA XVI
videm pe aeest terieit predicand ~i luerand faril, repaos. aiel ingamfandu-se proste~ee l?i inole~indu-se. n~i a mG
"Dar~ n·atl avut timp ell prilej," (lice, eeIa ee inseamnil, sil tura , (lice, '~i a flamalH}i, §i a ave a de prisosit, §i
«nu dm causa Iiepil,r:;areT, sail a lenevireI vostre ei silitl de a fi Jipsit." •. Mult] nu seiu a se sMura, ca de piJda IsrailiW
impI'ejurarf; pote eli n-atl avut, pote eli nid vOl' nu atl'fost In pustie, caril dupa ce mancau mana, di:i.deau eu picioruli) ;
in .be:~ug .• Ae~asta e eeia ee spune "n-a tf avut timp eu eu inse 3('eJasI ~unt in tot-deauna... Aid arata, ca nid
pnleJ, .~xpres\Une. 1Ul'.ta. din ohie'inuinta corn una, pentru acum nu se veseJia a~a tare, l?i ea !lici mal 'nainte nu se
eil, astfehu se expnma eel mal mul~I, cand se gasese pote Intristase, sau l?i daea se intristase, nu a fost aceasta 'in-
tristal'e provoeata de trebuintele lUI propriT, ci de trebuintile
strimtoraty, ~i eele necesare nu Ii eurg din beJ!'<ug. Nu d6ri!.
altura. El personal, acela~l era In orl·ce ImpreJura!'fl. "lntru tot
e i!. pen t ru l'Ipsa rI'"
'tIC , ea l?i cum pare ea ar'!i fi (lis:
"
«v·am
si intru t6te m am in va~at," adeeil, «am filcut experientrJ.
?p~s m(tl sus "iati!. 6re elind at) inflorit," ~i v-am do·
de tote intr'un timp atat de Indelungat, af?a cll. astaqr tote
Jemt, nl.! ~u seop de a eauta eele ale mele, nu pentru aceasta C1eestea Ie pot suporta». ~i ea nu cnmva acesta sa se ia
v-a:n eeru~, ca adee1:\. am Jost in strimtorare.» ~i de unde (:3. 0 faJa din parte·I, prive~ce cum compleeteazil iute ideia
se mvedereallli a~a ceva? Ore nu 0 spul aceasta ca de fala
fericite Pavele? Corinthenilor Ii scria: "Nu scrim v6u~
ce 0 avea: "T6te Ie pot intru Chrif:;tos, eel ce me
intaresce. " «Nu este meritul meil, (lice, ei al eelu! ee'mI
altele fari!. numa! cele ce ~etitJ, sau §i §citI" (II Corinth.
lia aceasUt putere.» Dara fiind·ca cel ce fac bine, cand vM
1, 13), de unde e cert, ca ~l fata de Filippeni nu ar fi vorbit ea cel ce I>rime~ce nu este bine dispus, ba inca chiar dis-
e~ lii?a, ca sil fie prins in cuvinte. Nu a gril,it el aceste cu-
pretue~ce darul primit, - devin cu timpul mai neglijent1 in
vmte ca sil, se faliasca, cae! vorhia eatril, oroinl carD' sciau facerea binelul, apol pentru ea sa nu se Intample aeeasta,
imprejurarile, l?i ded rUi?inea de a fi prins in euvinte 'ar fi
~i nir.l sa (liea cine,va ca de 6re:ce Pavel di~'pretuiesce darul,
fost inca mal' mare, "Cil. eu m~am deprins intru care II pste l?i luI permls de a fi mal nepasatonu, pnve~ee cum
sunt, indestulat a fl, " de unde se vede ell vorbele lu'i sunt coreeteaza aeeasta imediat. Prin cele spuse el li-a c1Minat
p~ntru inva~a~~ra,'p.entru exercitiil ~i studiil in aeeasta pri· ai?a (liceod cugetul lor, eara prin cele urmlitore face ea buna
vmta. Deal~!ehu m.el ea este lucru ui?or de a fi cineva stapan lor dispositiune sa reinvieze: "lose bine at! fa cut, de
pe 0 astfellU de vlr~~te,. ba chi!!r forte greil ~i insotit de v'a~! facut impreuIla parta§! necazulul meli." AI ve(lut
multe ?ste?ele. ,,~ClU ~J a mG smeri, §cill §i a avea cum in ~irul vorbeI se despartise de denf?i1, ~i cum eara~'i s-a
de pns~~lt .. lntru .tot ~i }ntru tc)te m-am invatat," unit? Aceasta va sa (lica adeverata prietinie duchovniceasea.
ade.ea ~CIU l?! a tr~1 c.u pu~m, a suferi ~i fomeo. ~i lipsa. .Sa nu crede~J, qiee, ea daca eu n-am ca(lut In vre-o strimtorare
,,~l a a ve.a de P~I~OSlt, §i a fi lipsit," (lice. «Dartt a mare, apol n·am avut nevoe de ajutoriil: amtrebuinta de aju-
ave a de pr.lsoslt. (lICI tu, nu pote fi un exemplu pentru in· toriul vostru. > Dara cum ore s-ail facut parta~i necazuluI seu ?
vatatura ~l virtute.» Ba ehiar pentru 0 virtute inalt~, iu- Prin aceasta, adeea. prin ajutoriul dat, - ceia ee spu nea ~i atund
bltule. Cum aeeasta? /Dupre cum strimtorarea pricinuiesee cfind era legat: "V-a~l faeut parta§l al charllluJ," pen-
mult~ r~le ~i neajunsuri, ~ot al?a l?i prisosinta. MultI du'pa tru ca char este de a patimi pentru Christos, dupre cum
ce au aJ~ns va avea. de P!'ISOS sab. ~i chiar din bell?ug, de insu~I spune: "Cll v6uG vi s'a daruit .de Dumneg.eu,
multe_ on au devemt mal lenel?J, nu au ~ci ut a se folosi de nu numal de a crede intru el, ci de a §i suferi pen-
aeea 1mbe)~uvgare.). ba ~nea eel mli~ IIl:ultl ve~endu-se eu avere
mult~, nu au mal VOlt a face mune. Nu asa inse flleea tru e1." Dara fiind-ca aceste vorbe pronuntate separat, ar
~avel, cllcI. eeia ce primia, el cheltuia eu lli~iJ, ~i ~u al~il ti. putut sa·I aduca in lenevire, de aceia corecteaza, aproba
~mp~r~~ cma c~ avea: Aceasta va sa (liea a sci cineva sa ::;i lauda earl1~I, de ~i eu multa cumpatare. Nu a ~is "d~i,nd,"
mtrebumteze bllle cela ce are. Nu risipia si nicI cll se bucura ci "faeendu-ve pilrta~l," aratand prin aceasta ca il au
ll~~ t~re can? avea de prisos-, ci .acela§1 er~ ~i In saracie, ~i in
pns9smtll, mcl deacolo fllmtmdu-st;3 strimtorat, l?i nie'i de I) A 8'e vedea Exodul, capito 16. \)i urmatOrele. Trad.
160 OM ILIA XVI OltlILIA XVI 161
c~tigat, de vreme ce s-au tacut plirta~l luptelor luI. El ventul de dare §i de luare"? In adever eli faptul acesta
n-a dis: ¢usurAndu-ml necazurile mele., ci "v'a~l fatut se nurne~ce imparta.§ire, dupre cum ~i (lice: "Daca am
impreunc1 p~rta~l necazulul meu", ceia ce em mal m~ semanat nOl voue cele duchovnice~ti, au mare lucfu
re~. Ai ve~ut u~1lI1inta lUI Pavel? AI ve(lut nobletea luI? este de vom secera riol ale v6stre cele trupe~cl?"
Cand el a aratat, c1'l. de nimic nu a avut nevoe din partea (l Corinth. 9, 11) ~i ear~~l: "ca §i prisosinta v6stre sa
lor pentru deusul persoml, prive~ce cum li vorbel;!ce cuvinte
umilite ~i fll.ra sfiaHL A~a dar, nimic nu trece cu vid~rea, indepliniasca. lips a acelora" (II Corinth. b, 14). Cum au
nicl de a nu fac.e, nicl dfJ a nu vorbi din cele ce trebUJa sa facut impltrta~irea? In cuventul de dare ai, celor ..trl:lpel?ci,
Ii vorbiascll. <Sa nu luatr ca 0 ru~ine cuvintele prin care si luarea celor duchovniceseL Dupre cmm vm(llttofll ~I cum-
prtr1ltorii au intre den~iI i~parta~ire, adecrt sunt in comu~i
s'al' p~rea ca ve acuz "iata ore·cand a~l inflorit", ~i c~ care de interese, facend ~chimb intre den~i'i, tot a:;;a ~I lt1
eu sunt In stramtorare, CaCl eu vi Ie spun acestea nu Ga casul de fava. Aceasta deci este impll.rtl:if}irea despre care
cum m-asI ruga, lnse ce? din intentiunea ce am de a ve vorbe~ce apostoluL ~i nu este nimic mdI profitabil, ca aceast<:L
incuraja;' ~i la aeeasta vol i:iutlte~i caUSct ». AI ve(lut cum H vln1are, ~i ca aceasta cumparare. Pentru ca asemenea tran_,.;-
cultivli, voiU. sa ~ic cum ii lauda? .Cum suntetI vOl cal:lsa? actie se eontracteazlt aicI pe pll.ment, inse se executa Il1
Pentru cli VOl inaintea tuturor a~I alergat cu fapta, ~l ill- {;e~iu. Cumpilrl1tori'i sunt pe p~ment, in:3e convin cu vingil.-
atI dat curajul de a ve aduee aminte de aceasta.» ~i pri- tori! de a depune valorea pi:l.menteascll. a lucrulul in ceriu!'j,
vesce seriositatea luI; pe cll.nd if nu-) trimit nimi e, nicl el Nu te deseuraja, iubitule, cltd cele c"re~tI nu sunt de Vln-
nu:] acusll, ca si:l. nu se para ca i~I cautlt de interesele luI; 1are ~i nic! eli se castio-it eu ban'!. Nu banH in sine cum-
dar duplt ce den~iI l·au trimis, atuncl ~i el II mustrit pentru parrt' ci intentiunea cel;i ce depune banI, filosofia IUl, faptul
trecut, €:ira iI au rabdat, cacl el nu'!;,I c[tuta interesele sale -de a'se pune mal pre sus de cele pll.me(1 te~tl', filantropia,
per;-;onale. eleimosina. Pentru cl\. daca argintul ar fi care cum para, apoI
,,~i §citl ~i vol F ilippenilor, cil, la inceputul evan- acea vMuvlt din evanghelie care a depus in g:'lzofilaehion
gheliel cand 2m ie~it din Macedonia, nicl-o biseric~ acel dOl filerl, de sigur ea nu ar fi cumparat vr'un lucru
n-a f;lcut imp itrta~ire cu mine in ctlvent de dare ~l mare. lose fiind·ca nu argintul, ci intentiunea el au avut
de luare, fara numal VOl singurl" (Stih. 15). Val! Cll.tlt acea putere, cu care oeasie deosa a dat la iveali:l. tota inten=
lauda Ii aduce, ~i cu drept cuvent; cilei d ~Ctl. Coriothenil ~i tiunea cea bnni:l. a sufletulul seu, apo! ~i ea a luat totul. De~l
Romanii au~ind aces~e cuvinte . ~le }{11. Pavel se jn~eamna sa nu (licem, ea Imparatia eeriurilor se pote cumpara cu ban~;
in a.-I imita. pe aee~tIa, darlt FllippenIl eu cat mal. mult nu eu banI, ci eu 0 buna jnten~iune rroba~a2 sau arMata PrJ?
merit au, daea fara sll. aibrt de exemplu vre-o alta blsenca, balll. <Asa dara este nevoe de bam? » dlCl tu. Nu de ba.m,
iubitule 'ci de intent iune. Daca al pe aee~sta, vel putea ca sa
iI faG inceputul fa~a de apostol, ~i inca "Ia ineeputul e- cum per! ceriul chiar si eu dol banI, earlt daell. nu 0 aI, apoi nicl
vanghelief", adeelt, ea au pUltat ata.ta interes pentru sfint, miilp. de talantI de aur nu vor putea face, ceia ee pot face
cil. de ~i nu aveau nic) un exemplu, iI eel a~te~, din p~op~i~ ceY dOl banL Dr, ce? Pentru cli atuncr cand t·u a'i banI mult!,
lor initiativll, . incep aceasta stringere de aJutore. ~l mel si depuI putinI, aI facut de sigur eleimosina, inse nu p~
macar nu se pote 1ice, ca pe Cll.~d era ~1 deja pr~ntre de?~iI atata, pe cat a facut acea' vaduvlt) c~d ea s'a lipsit pe s~ne,
au facut ace a colecta, sau ca pote 0 mcuse dill motlvul ~i nu numa'! ca s'a lipsit, ci a dat totul ce avea eu sme.
trimitereI vr'unor fra~l Ill. den~il. "Caud am e~it din Ma- N-a fagaduit D (leu imp rl.rll~i a cerurilor in schimbul unul pa-
cedonia, (lice, nicl-o biserica n-a filcut impartlt§ire cu har de apa rece ei intentiuneI cu care a fost. dat acel pa-
mine in cuvent de dare ~i de luare, afa.ra de vOl har eu aplt; nu'in schimbul mor~iI suferita, ei in .schimbul
.inten~iunel celu! ee s'a sacrificat; pentl'll ca a mun cIlle·va,
singurL" Dara ce inseamna ore "de dare" ? ~i ce inseamna nu este un Iucru mare. Ce este daeli. s'a sacrificat eineva?
"nu a ftlcut
nu'ml·a
imparta§ire"? De ce n-a (lis cnicl'o biseriea
dat. ci "n-a facut imparta.§ire cu mme . in cu- Mortea a eliberat pe un om; lnse un Sjngur om nu €ste
u.eopotriva la pret cu imDa-rittia eeriurilor. _. Ca. si in Thp,"
OMILIA XVI OMILIA XVI 163
162
salonic odata ~i de doue·orl cele spre trebuin~a. mi care mul~amire de lace'! ce primes.:: binefacerea, apol adaoge:
atl trimis" (Stih. 16). Earlif,li ii laud1\. mult, pentr~ d'i. de ,,~i am luat t6te, §i am de prisosit", aded], <nu numaI cll at!
s( se g1\.sea in metropola MacedonieI, totuf,li i se tril:lltE;la c~le indeplinit lipsurile din treeut, dar. incli a~'i l?i intrecut». ApoI
pentru hranli din mieu! ora:;; Filippi. Acum til pnve~ce .m- ca sa nu se parli eli J)rin aceste vorbe ii acusa, privel?ce
~elepciunea apostolulnI; pelltru ea sli nu ~e e::ccepte~e :pe sm~ cum pecetlllef,lCe, a~a (licend, cele vorbite. Decl dupa ce a
de la acea trebuin~a, dupli cum am (lIS f,l1 mal mamte, ~1 c;lis: "Nu ea d6ra eaut darea", l?i c1'L "iata ore·cand",
astfeliu sl1-i fa.ea a deveni lenel?l l?i nepast'ltorl, d~pa ce d. ~i a arlitat cll. faptul aeesta este 0 datorie, clici aceasta l?i
artl.tat prin ats,tea cuvinte cli nu are nev,oe, ~n sm~~r l~· inseamn1'L cuvenlul "am luat", apo! earlil?! arattl, ca au
cm a fa cut, adectl. a 9is "eele spre trebUln~a mI-atl ) tn- facut inc1'L peste datoria lor. "Am luat, c;lice, t6te §i am
mis" ' .si nu a dis ..
"spre trebuin~a mea", cisimplu . , "spre .'
de pri50sit, ump!utu·m-am"; l?i privi~'i ea nu c;lice simp1u
trebuin~<1" (ci:;; 't'~v xpstCtv), ingrijindu·se de s~nos,ltatea f;ll ~i nid c1'L a voit numaI sli mariascll. lucrurile iperbolic, CliCl
gingtl.f,lia chestiuneL ~i nu numa'i atata, dara, ~1 cel,a ce u!'· adauge •.imediat: "Lua-rid de la Epafrodit eele trimise de
meztl. 'Inca e demn dtJ admirat. Dup1'L ce a (lIS cuvlO~~le de la VOl, miros eu buna mireazma, jertfa primita, bine
mal SUS ca si cum pare·cl1 s'ar fi sim~it forte umlht, ea-
plaeuta. lUI Dumne<leu" (Stih. 18). Val! Unde a ridicat el
rasi ale~rgt\, ~a s1\. compleeteze ideia ce 0 avea. "Nu ea d6ra darul lor! «Nu eu, c;lice, am luat, ci Dumne1eu. prin mine.
eaut darea" (stih. 17) (lice. Ceia ce a <;lis mal sus: "Nu ]n cat, daca eu nu am p6te trebuin~ de ajutorele vostre,
d6ra ea. pentru lipsa <lie", este eu mult ma'i insemnat VOile ce "va pash? Nicl Dumne(leu nl! are nevoe ~i cu t6te
de cS,l aceasta din urmli, pentru c1'L alta este de a ficme- acestea prime~ce ofranrlele ce i se aduc, astfeliu ca Sfinta
Vet lipsit f,li sl1 nu ceara, I?i alta este de a fi in li~St. l?1 to' Scriptur1'L nu ezita de a spune cli:\,~i a mirosit Domnul
tu~i nid sa se creada m1icar lipS.it. ,!Nu.vea dora caut Dumnegell, giee, miros eu buna mireazma Ii (Facer.
darea, (lice, ci caut rodul eel pnsosltonu spre folosul 8, 20), ceia ee inseamnll ca el era inca,ntat de acea ofranda.
vostru CI si nu a1 melt. Ai vednt cli rodul aeela e in folo' Voi SCI~I forte bine, cat de mult este incantat suflet.ul nos·
sui lor? «'N u pen tru mine (lic 'acestea, ci pen~ru V,OI ~i pe~' tru ca,nd mirosim eeva odoratic, cat de mul~mi~l' l?i cM de
tru ms,ntuirea vostre, cacl eu nimic nu es,l?tlg pnmm: o~ vesel'! remanem .:EI bine, iatli c1'L Sf. Scriptura nu ezita de
la V~l ajut6re, darul este al celor ce dau. Celor ,ce dau, It a spune ~i de DumneQeu cuvinte omine~cI atat de injosite,
se reserva recum pensli acolo, pe cS,nd cel ce pnmesc, tot ca sa arate, cli danuile pe care noI 6mini'l i Ie proaducem,
aid ~i cheltuiesc cele date>. EarrJ.I?I Ii vorbesce eu ,laude sunt primite de el. Nu fumul din o\ocauste, nid earnllrile
si simoatie si cu dorinta de prosperarea lor. DecI, fimd·c~ arse filceau ca jertfa sli fie primitll., ei inten~iunea eea buna
a spus «n~ cant . , apol ca nu cum·va Sli'l facli ?e a d.eveOl
v
a celul ce proaducea. pentru cll. daca nu ar fi a~;a, apoI ~r
fi primit f,li jertfa lu'i Cain. Am c;lis ca Dumne(leu se mlll-
lene~J ~i neinteresa~I, adaoge: ,,~i a~ luat tot~, ~l am
~ame~ce cS,nd iI proaducem ofran de, ~i cum ca se mul~ll.mel?ce,
de prisosit" (Stib. 18), adeca at1 pi MIt ,ynn ace~stli da~~ nOI nu am fi f,lciut nicI-odatll" daca Sf. Scriptura nu ni'ar
i e cele trecute c)1 viderea), cela ee l~ frJ.cea. l,ncli ~na~ fi arlitat. Ded, dacli eel ce nu are'nicI 0 nevoe, I?i c;lice cli se
~xiCtl in implinirea datoriilor. Pe~tru cli 1U defiOltlv, ?r~ ,f,ll mul~limef,lce, apo! e cert cll. 0 face aceasta ca nol sa nu devenim
cs,t de tiloson ar fi ee'i ce fac bmele, al?teaptll tOtU~I 01 e- lene~'i si nepaslitor'i. Apo! ca nu cumva den~ii sa neglijeze cu
cele-I'alte virtll~l', increQendu,se numa! in mirosul sacrificiu-
" Nota. Originalul grec este: <Bn wt €V 8oao.CJ.hvlY,.-a wt, £1tU,~ lui lor, prive~ce cum eara~I H indreapta Sf. Scriptura: "Nu
, ' ~.,.v .lCJ.v 0' t7t'p.wu.~£>, Traducerea Romana dm edltlUnba eumva voW manca earnea taurilor, c;lice, sau voiD bea
~~' ~~~zed /~roPo~i~iel de' la urma "cele 51're tre~uinta mea ati trio
mis" nu este exacta, de 6re·ee dativul pronumelm per~onltl, p.ot! S? sangele berbecilor" (Ps. 49, 13)? Tot af,la face ~i Pavel,
refera la verbul a~i trimis, ~i niei de cum de s~bstantlvul.trebutn~a.. cS,nd c;lice: "Nu ea d6ra caut darea". "Eara Dumne·
Ded traducerea justa este: "ea ll,i ,.in Thesalomc, odata §t. de dona
orl, eele spre trebuin~~ m'l·a~t tnmls . Trad,
164 OMILIA XVI
lUI s-a atins chiar :;;i de palatul imp1iratesc. Dec! dac1i cei necaz, adecrt daca nu va suferi oboselile i?i lipsurile de man-
din pahltul impilrl'ltese au dispretuit totul pentru imp1iriltia care, daca. nu va lasa la 0 parte legea dietel, 1?i in flne
eeriurilor, a]1oi eu atat mal mult il trebuia·a face aeeasta. dacll. nu se va ingr1idi pf. sine cu pri vigberea ~i mi) de alte
~i aceasta era 0 dovadll. de 'dragost ea lui Pavel, in cat. el mrtsurI de aparare, apol cu atat mal mult in luptele duchov-
sa. povestiasell. multe de den~il eelor din palatul impll.ra.tesc, nicei?ti. Pe cine voei?ci sll.-tI dau de exemplu? Pe imparat?
:;;i sll. Ii vorbiascll. lucrurl marl, ell. astfeliu sll. li a~ate dra- Darll. nicl el nu traiei?ce 0 viata f::trll. de griji, ei inca geme
gostea lor, ~i sa. trimitll. Filippenilor, pe caril nid nu-I ve· chiar din caU~la multor neeazurl ~i griji. Nu te uita Ill. dia-
Quse, salutll.ri ~i iuchinaeiuni prin Pavel. De cat, dragostea dema ce 0 are pe cap, ci la uraganul de griji ee este asu-
ace a m~re se explicll. aicl prin faptul, cll. credineio~iI erail pra capulu'[ seu, i?i prin care tocmaI se imp1etef?ce eununa.
in mare scarba, a:;;a ea. comunitatea de suferintr fa.cea, ca Nu te uitanic'[ la porfira de pe el, ci uita.·te la sufletul
~i cel din departare s~ se alipiasca unil de~" altil ca mem- sM, care este cu mult mal negru de cat porflra. Cununa
bre aueverate ale aceluiai?l corp. ~i bogatul se gasia deopo- nu Ynfa~urll. capul pe atata, pe cat grija leaga i?i infa~ur l:\.
triv1l cu saracul, i?i saracul deopotriva. cu bogatu), i?i nu era sufletul. Nu te uHa nid la multimea ostai?ilor caril il incon-
nie! 0 anteetate, in cAt sa se urasca unul pe altul. Dupre jo ra., ci la multinea supa.rarilor i?i scarbelor ee'l consuma.
cum ni~t e prizonierl ore-care din diferitp orai?e, daca. ar fi N u vel ga.si nid 0 castl particulara plina de griji, ea pal a-
ridic2_tI i?i adui?I lntr'un singur oral?, s-a,r arnesteca intre turile impa rate~ti. OmorurI nea~teptate pe fie-care Qi, san-
deni?il i?i s-ar alipi, unul de ;altul din causa nenorocirel lor gele se v ede:;;i inainte de masa,~i inainte de os pat. In
comune, tot a~ a i?i l'ltuncI, eand comunitatea suferintilor i?i timp de nopte apo! nic! nu se pote spune sau inchipui :na-
a nenorocirilor apropiase pe _unia de: altiI, 0 dragoste mare car de c:lte·orl nu tresare sufletul imparatulul, 1?i de eate
Be stabiliseintre de n~il. or'[ nU-i?l imagin eaza IUGrurI pote . neexistente. §i aceste se
I) Nenorocirea i?i neeazul sunt legaturI nedeslegate, in- petrec in timp de pace; dara daca vine un Tes boiu, apoT ce
tarirea dragostel, obit~ct al umililltel ~i 31 evlaviei'. Asculta ar putea fi rna! de jelit de cat viat::l. luI? Dar'apl)l cele ce
pe David cand Qice: "Bine este mi e , D6mne, <:<1 m-al se 'intampl1i din causa caf'oicilor? Vorbe::lc de guvernan~ij de
smerit, ca sa me inv<1t Indrept<1rile t a le" (Ps . 118,71, pre langa imparat. Nu'ti pese apo'i dara. ~i locul pe care
calea imparatul in palatele sale este fei?telit de sangele ru-
sau i?i pe alt Profetcare gice: "Bine este b<1rbatulul, delor sale! ~i daea. voitl, vom povesti cateva din . aces tea,
cand va ridica jug in tineretele sale" (Plang. 3, 27), ~i pote ell. Ie vetl fl i?ciind 9i vOl; eii mal eu sam~ ve voiu
sau i?i pe altul: "Feri cit este omul, pe care il vel certa spune de acele vechi, cacl cele petrecute in timpurile nostre,
?6mne" (Ps. 1)8, 12), sau i?i pe altul care ~ice : "Pre carele Ie pastram in minte. Cutare J) (imparat) se gice, ca Mnuin-
lUbe~ce Domnul il cearta" (Prov. 3, 11) sail i?i pe altul: dU'i?l sotia de preacurvie, ' ar fi legat'o cu pielea gola in
mun~l, i?i ar fi predat'o fearelor. salbatece, fHnd deja mum a
"Cand te apropil s<1 sluje§cl Domnulul Dumnegeu, a mal multor fiI de imparat. Cam ce feliu de viata . ve in·
g,lte§ce-tl sufletul tM spre ispit<1" (Sirah. 2, 1). Dar apo'[ chipuiti crt a putut avea el? Nu ar fi ajuns pi ca sl.\. dea 0
:;;i Chri~tos Q._ic~a uc~n~:,ilor seI: 'nIn lume necazLlrl ~ vet~ asfeliu de pedeapsa grozava femeil sale, daca. nu era topit
avea, lOSe murazm~l (loan i~)38) ~i eara~l: "VOl vetl de patima.. Tot a:cest impa.rat a masacrat pe fiul sM, sail
pl a oge §i ve vep intrist.a, al'falumea se va bucura" mal bine gIS, nu imparatul ei fratele eelul ucis. Dinere fijj
sel, unul s'a sinucis fiind prins de tiran, altul a avut de to-
(lb. 20), ~i earaf?l "Stramt<1 §i ingustit este calea" (Math. vari:;; in imparatie pe nepotul seu, dupa ce singur ii incre·
7,14). AI veQut cum el pretutindenl lauda. necazul 1?i scarba? dintase maj'oteiii comanda trupelor (jin ~pus, i?i'i?I-a vegut
Cum peste tot l'Jcul el 0 ia ca tiind necesara. noui:l? Dllca i?i pe femeia sa omorIt.ll, prin doetoril, luate in scop de l'I.
in luptele exteriore nimeni nu ar putea caplita cununa fara
con cepe fHnd stearpa (xed 't~v ·(tlvalxa stosv &7tO 7tSOOWV OtlXtp- T6te aeestea inse, nOI Ie ~cim din scrierile celor pro-
{}a.pcloav). Cum ea nu nrtscea, 0 femee ore care nenorocItrt fanl, dara de voiti vom vorbi ~i de cele din Sf. ScripturL
~i ticalosa - l1Emorocitll, ~i ticlHosa (lic, pentru ca darul Iu] . Saul a fost cel ante! imp1l.rat, dar~ VOl ~citI cum el s·a
Dumne(leu credea ell, il pote procura ea prin propria sa in- perdut trec~nd prin mil ~i mil de rele. Dupa acela, David,
telepciune, - dand imparateseI medicamente a omorit'o, Solomon, Abia, Ezechia §i Iosia, ear1't~i sau perdut in urma
f?i g-a omorit Ia urmll, f?i ea~ Tot de acest imparat se vor- diferitelor peI'ipetiI. Nu este eu putintll. de a trE:ce prin
be~ce, ca ~'f-a ucis f?i pe fratele s@. Un altul earaf?l dupa. aceasta viata frua supa,rari, fara durer! f?i fara nemul~amirL
aceasta a fost omorit prin bauturi otravite, t;li paharul No! inse suntem tril?tl ~i nemu1tamitf nu pentru astfeliu de
cel de pe urma i-a fost umplut nu eu Yin, ei cu mOlte, lucrurI, pentru care sunt nemultl'lmiti imparatii, ci pentru
eara fiul sM I-a sces ochH, de teama imprejurarilor vii- lucrur! de acelea pentru care avem ~i un ca~tig mare.
tore, f1l.rl\. ca eu ceva sll, fi fest nedreptll,tit. Aitul a avut . "ea Intristarea care este dupa Dumnegeu, (lice, po-
un sfarf?it atlH de tragic, incat nu este bine de a spune cain~a spre mantuire fani. de cainta lucreaza", (II Co-
Die} causa mortH. DiDtre eel de dupa aee~t.ia, unul a aI's rinth. 7, 10). Pentru acestea decl trebuie a ne intrista, pentru
de viU, ca un nenorecit ~i tierllos, impreunll, eu eail f?i acestea a simti duren', pentru acesteaa ne scarbi. Astfeliu se in-
cu t6te eele-I-lalte, Iasandu'~i nevasta (to ,ovawv) v!'lduvll,.
Dar incll, despre supararile ce acesta Ie-a avut in viata sa, trista Pavel pentru cel ce pecatuiau, astfeliu plangea: "eel din
nid ca se p6te spune. Imparatul care stapanet;lce acum, nu multli. scarha, ~ice, §i necaz al inimel am scris v6u~
6re din momentul ce 'f?l-a pus diadema pe cap se gasef?ce Cll multe lacriml " (Ibid. 2,4). Fiind-ca. el nu avea a plange
vecinic in DecazurI, in primejdir, in suparari, nemultamiri, pe casnieii sel, de 6re-ce nu-! avea, apol facea aceasta pen-
nenoroeirl ~i intrigi? lnse, nu tot af?a este imparatia ceriu- tru ee'i strein!, ba inca considera pe ace~tia mal mult inca
rilor, ci . dupa luarea el' in sUlpanire, predomnef?ce pacea, de cM pe aI sel, dupa expresiunea celor ce jelese pe al~iL
viata, bucuria l?i veselia sufleteasca. Darl'l, dupa cum (iiceam, AWl se scandalizau, ear a el se aprindea, al~i1 se imboln3,-
nu e posibil de a gasiaicI pe pam~nt viata lipsitll de ne- viau, dara, si el se imbolnavia. 0 astfeliu de intristare este
cazurI ~i suparar1. Dec! dadt in cele pam~nte~c! pana ~i bun!). ~i mal pre sus de orI-ce bucurie lumeasca. Pe un
cel cre(lut mal fericit - cel din palatul imparatesc - geme astfeliu de om trist, eu i! ered cel antei dintre tot'i ominiJ,
sub povara abitor nenorocir'i, apo! ce creQI ca se petrecein ba chiar insuf?i Donmul ferice~ce pe cei ce plang astfeliu,
lumea ceia-I-alta, in casele particularilor? Si inca cate at e pe eel ce compatinesc. Nu 11 admir pe d~nsul atata din
r
rele, pe care nict nu trebuie a Ie mal: spune catI dupa aceia causa primejdiilor prin care treeea, - ba inc!). il admir mal
de multe·or'[ nu au plasmuit f?i mithurl din asemenea peri- putin pentru primejdiile ce (lilnic Ie infrunta ~i pentru care
peW! Aprope crt tote tragediile de pe scena theatrulu!, sunt pe fie-ce (Ii muria,-pe cat il admir de malt pentru aceasta.
~esute cu de cele petrecuteprin palatele imp1l.ratef?tL Tot Aceasta provine de la un suflet iubitoriU de . Dumne(leu ~i
a~a f?i cu mithurile f?i cu pove~tile din popor, un de cele rna! iubitoriii de apr6pele, din dragostea pe care Christos 0 cere
multe sunt eara:;;) plasmuite din cele petreeute pe la eurtile de la noI, din simpatia trlltasca :;;i parintasca, ~ichiar este
imparatef?tl. Multe din ele sunt ehiar inctlntatore, ea de pilda mal superiorll de cttt acelea. Astfeliu deci trebuie a ne
mithul cu cina thyestic~ ~ialtele de acest feliu. gasi' fata de apr6pele, astfeliu trebuie a plange f?i a ne in-
trista. Ni~te astfeliu de lAcrim! sunt plinede un deJiciu ne-
I) Nota. Expesitmea il-080t.tOV a.l7tvov inseamna cinii, sali ospat spus, 0 astfelifi de jelire este obiect de nespusa bucurie.
din carnurile sacrificate. Printr'o interpret&re g-rel?ita, sau pote inten- Chiar daca nu pllLem folosi cu nimie pe cel int.ristatl, totuf?l
tionata a cinet cel din taina, pe care cre(1tinil din seculil primitivI erau ne yom folosi pe nor in!?i-ne. Cel ee se intristeaza atat de
silitl de a 0 sav(jr!?i prin catacombe, dU1;lmanil cre~tinismulul impra- mult f?i in a~n. mod pentru cei Rtreinl', apoI cu atat mai
§tiase uriciosa calomnie, ca cre§tinil se iotrunesc pe sub ascuns mult se va intrista pentru ale sale proprii. Cel ee lacra-
sub pretext de rugaciunl, §i ca iI jertfesc un prunc mic, ale carul
Carnurl Ie manfmca, eara sangeJe il beau I De acest mith ·uricios OIeaza pentru gre~alele altoIa, de sigur ca nu va trece eu
vorbe~te aicl Sf. Chrisost6m cu 0 vaditll. ironie, lasand a Re in- viderea pe ale sale fara. s1l. nu lacrameze, ba nid nu va
telegt', ca acea~ta calomnie armlcata asupra cre(1tinilor g-a fost faurit gre~1 unul ea acesta atat de iute. Dara eeia ce este mal
chiar in paJat\l1 impiiratesc. Tmii.
14
1'ru OMILIA XVI
ERATA
FINE.
Micele gresell tipografice, ca de pilda la pagina XIII, randul
3., pag. XX., randul 11, etc. cetitorul este rugat a Ie indrepta singur.