Pulsul

Pulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale
comprimata incomplet pe un plan rezistent (os). Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele
ventriculare, peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din ventriculul
stang si aorta. Destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange sub forma de
unda pulsatila.

Calitatile pulsului: frecventa (rapiditatea), ritmicitatea (regularitatea), amplitudinea

(intensitatea), volumul (tensiunea), celeritatea. Ele depind de frecventa si ritmicitatea inimii, de
debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si de presiunea arteriala.

Scopul – este de a obtine informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si a

vaselor.

Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu

Etape de executie:

1. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

 se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul, i se explica modul de masurare stiind ca o stare
emotiva creata de necunoscut ii poate modifica valorile;
 bolnavul se mentine in stare de repaus fizic si psihic timp de 5-10 min cu bratul sprijinit
pentru relaxarea muschilor antebratului;
2. Efectuarea tehnicii:
a) masurarea in artera radiala:
 spalare pe maini cu apa si sapun;
 se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului in continuarea policelui;
 se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza
antebratul la acest nivel;
 se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial, cu varful degetelor (index, mediu si
inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului;
 se numara zvacniturile peretelui, urmarind secundarul cronometrului/ceasului timp de 1 min
(numaratoarea se incepe de la o patrime, o doime trei patrimi sau 1 min.);
b) masurarea in aceiasi succesiune de timpi la alte artere: carotida, umerala, femurala,
poplitee, cubitala si pedioasa;
3. notarea cifrica:
 se noteaza in carnetul propriu, numele si prenumele bolnavului, nr. salonului si al patului,
data cu specificarea „D” – pentru dimineata si „S” – pentru seara si valoarea masurata;
4. notarea grafica:
 pentru fiecare liniuta subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4 pulsatii/min.
 pe orizontala se noteaza frecventa (nr. zvacniturilor/min) iar pe abcisa, timpul cand s-a
masurat;
 se marcheaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului; - se unesc punctele
notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului;
5. reorganizarea locului de munca:
 foaia de observatie impreuna cu foaia de temperatura se aseaza in dosarul salonului;
6. interpretarea frecventei pulsului:
 frecventa pulsului variaza fiziologic dupa varsta, emotii, efort fizic, etc.
(a) variatii fiziologice ale frecventei pulsului:
 puls tahicardic (accelerat) intalnit in ortostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in
cursul digestiei;
 puls bradicardic (rarit) intalnit in decubit, stare de repaus, stare de liniste psihica;
(b) valori patologice ale calitatilor pulsului din punct de vedere al:
 frecventei, vom avea: puls tahicardic (mai rapid) sau puls bradicardic (mai rar);
 ritmicitatii vom avea: puls ritmic si puls aritmic;
 amplitudinii vom avea: puls cu amplitudine mica (filiform) sau puls cu amplitudine crescuta;
 volumului (tensiunii): puls dur si puls moale;
 celeritatii: puls saltaret (crestere rapida a T.A. urmata de o cadere brusca) sau puls tard
(cadere lenta);

Observatii:

1. Masurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaus fizic si psihic.

2. Masurati pulsul pe durata unui min. intreg (pentru a se obtine valori exacte).
3. Notati imediat valorile obtinute la masurarea pulsului.
4. Notati valoarea obtinuta cu majuscule, inclusiv ora, daca pulsul a fost masurat in frison sau in
situatie de facies rosu (congestiv).
5. Administrarea unor medicatii (digitala, oxigen, etc.) obliga asistenta la masurarea pulsului la
interval de 30 min – 1 ora.
6. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad de temperature pulsul creste cu 8-
10 pulsatii/min.