 Revolutia de la 1848

In tarile Romane s-au produs trei revolutii in anul 1848: revolutia din Moldova-care a fost inabusita de la inceput,cea din
Muntenia, iar a treia in Transilvania.

 Revolutia din Moldova

Revolutia a inceput la Iasi,pe 27 martie.Se redacteaza un memoriu in 35 de puncte de un grup de tineri cu idei nationale si
inovatoare, care incepand prin “sfanta pazire a Regulamentului (organic) in tot cuprinsul sau, fara nici o rastalmacire” cuprinde
intre altele:

 grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni,

 imbunatatirea administratiei (justitie, armata, finante),
 reforma scolara,
 ridicarea cenzurii,
 infiintarea unei garzi cetatenesti si dizolvarea Obstestii Adunari

In vara anului 1848 se aflau in Bucovina Alexandru Cuza, viitorul domn, Costache Negruzzi, Dimitrie Canta, Vasile
Alecsandri, Alecu Russo, Manolache Costache Epureanu, fratii Rosetti, fratii Sion, intr-un cuvant-cei mai de seama tineri ai
Moldovei. A sosit de asemenea, si Mihail Kogalniceanu, care nu fusese amestecat in miscare, dar care avusese un conflict cu fiul
lui Mihail Sturdza si trebuise sa paraseasca tara. Cu totii au fost prieteneste primiti de familia Hurmuzachi, in a carei casa, la
Cernauti, si apoi la mosie, la Cernauca, aflara ospitalitatea cea mai aleasa. Aici, in urma consfatuirilor avute si cu ajutorulgazdei,
refugiatii scot Gazeta Bucovinei, iar Mihail Kogalniceanu publica in august 1848 Dorintele partidei nationale, noul program al
tineretului moldovean revolutionar. Acest program, in 36 de puncte, se deosebeste mult de cererile revolutionarilor din martie; mai
intai, el e impotriva regulamentului organic si a protectoratului tarist care “nu poate in nici un chip face fericirea tarii”; se cere
apoi autonomia Moldovei, egalitatea civila si politica a tuturor cetatenilor, adunare alcatuita din reprezentantii tuturor starilor sau
categoriilor sociale, garantarea libertatii si a domiciliului, instructie gratuita, renuntarea, din partea boierilor, la privilegii, la
scutirea de contributii si la robii tigani, desfiintarea clacii si — fapt foarte important — Unirea Moldovei cu Muntenia

 Revolutia din Tara Romaneasca

IN MUNTENIA, revolutia s-a bucurat, de la inceput, de mai mult succes decat in Moldova; una din cauze a fost mai buna
organizare a ei, o alta, concursul unei parti din administratie si armata. In timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, in
1843, o societate politica secreta, intitulata Dreptate-Fratie. Din ea faceau parte tinerii patrioti si progresisti, dintre care multi
studiasera in strainatate, mai ales la Paris. In capitala Frantei izbucnise revolutia la inceputul anului 1848; conducatorii ei
fagaduisera sprijin tinerilor munteni, in cazul cand se vor ridica impotriva asupritorilor.

Miscarea a izbucnit in tara, in ziua de 9 iunie 1848, la Islaz, in judetul Romanati, ale carui autoritati, militare si civile, erau de
partea revolutionarilor.

S-a citit proclamatia in 22 de articole, alcatuita, in ce priveste fondul, de Nicolae Balcescu, iar sub raportul formei, grandilocvente
si mistice, de Ioan Heliade Radulescu, in care se prevedea, ca revendicarile esentiale:

 “Independenta…administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad V. si neamestec al nici unei puteri
din afarain cele din intru ale sale”,
 “egalitatea drepturilor politice”,
 suprimarea rangurilor sociale,
 improprietarirea taranilor,
 “emancipatia manastirilor inchinate” locurilor sfinte,
 desfiintarea robiei.
 Nu se vorbea de Unirea Principatelor.

Domnitorul Gheorghe Bibescu neavand sprijinul armatei si fiind incoltit de revolutionari abdica la 11 iunie.Anuntand acest fapt in
ziua urmatoare, guvernul provizoriu arata totodata tarii si noua sa formatie, reconstituita, cuprinzand si pe cei de la Islaz. In frunte
e Guvernul vremelnicesc, organ suprem, prezidat de mitropolitul Neofit si numarand ca membrii pe Heliade, Stefan Golescu, Tell,
Magheru si, pentru cateva zile numai, un mare negustor bucurestean Gh. Scurti. Vin apoi, imitand guvernul revolutionar francez,
“secretarii guvernului vremelnicesc”: C.A. Rosseti, N. Balcescu, A.G. Golescu si Ion C. Bratianu, adica elementele tinere, cele
mai dinamice .

 Scurta perioada de trei luni cat a durat revolutia in Muntenia a avut totusi urmari insemnate:
 a produs o miscare a maselor
 zguduire a societatii(in special a clasei posedate)
 a facilitat patrundera ideilor de reforma sociala
 securizarea averilor manastiresti
 improprietarirea taranilor
 legea invatamantului
 Instituirea tricolorului ca drapel naional
  Revolutia din Transilvania
IN TRANSILVANIA, revolutia a durat mai mult si pe langa caracterul ei social, a avut si unul national. Tineretul progresist
maghiar, in cadrul miscarilor care izbucnesc in acest an, 1848,in cuprinsul imparatiei austriece si anumela Viena, in Italia si in
Boemia, se ridica sub conducerea lui Lajos Kossuth si proclama Ungaria independenta; totodata hotarasc anexarea Transilvaniei la
noul stat maghiar. Romanii nu puteau admite, evident, acest lucru; pe de alta parte, voiau drepturi egale cu ale celorlalte
nationalitati din Transilvania.

De aceea, ei hotarasc, la randul lor, convocarea unei adunari in care sa discute toate problemele care-I priveau. Adunarea se tinea,
intr-adevar, in zilele de 3/15 - 5/17 mai 1848, langa Blaj, pe o campie care de atunci s-a numit Campia Libertatii. In urma unor
cuvantari tinute in cadrul Adunarii, s-a votat o rezolutie in patru puncte prin care “natia romana se declara si se proclama… de
sine statatoare si … parte intregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertatii egale”si “depune juramantul de credinta catre imparat si
catre patrie “. A doua zi se dezvolta aceasta rezolutie, cerandu-se reprezentare proportionala in toate ramurile de conducere si in
administratia tarii, libertatea presei si a intrunirilor, scoli de tot felul si o universitate etc. Se protesteaza apoi solemn impotriva
unirii cu Ungaria, facuta fara consultarea romanilor.Dupa inabusirea revolutiei, Curtea de la Viena a pastrat si fata de romani o
atitudine echivoca, temporizand, raspunzand cu intarziere, si numai in parte a cererilor romanilor transilvaneni.