VERIDICITATEA ISTORICĂ ÎN OPERA LITERARĂ

POVARA BUNĂTĂȚII Al DOILEA RĂZBOI

NOASTRE de Ion Druță MONDIAL

1. În primii ani după război în pădurile Basarabiei erau 1. Batalioanele de exterminare din RSS Moldovenească
bande de luptători antisovietici (foști prizonieri români, s-au transformat în unități care asigurau paza
dezertori din Armata Roșie sau felurite haimanale) care instituțiilor de stat și a căilor de comunicații, prindeau
atacau sovietele sătești. dezertorii din Armata Roșie, adunau munițiile.

2. În anii 1946-1947 Basarabia traversează o perioadă
cumplită de secetă, iar mulți localnici mor din cauza
foametei. Pământurile sătenilor fuseseră luate de stat și
grupate într-un colhoz în care oamenii trebuiau să
presteze zile de muncă. Puținele roade ale câmpului, sunt
confiscate de autoritățile sovietice.
2. Foametea din anii 1946–1947 din RSSM a fost o
consecință a unui complex de cauze: distrugerile
agriculturii provocate de război, seceta, impactul
determinant al măsurilor sovietice de supra-colectare
de produse alimentare, distrugerea modului
tradițional de viață.

NOTĂ CONCLUZIVĂ
Un reprezentant al Academiei de Științe a Moldovei, doctorul în filozofie Dumitru Tăbăcaru, a publicat la 12 martie
1970 în cotidianul Moldova Socialistă un articol defăimător la adresa romanului și al lui Ion Druță, articol intitulat „O
ciutură de băutură amară”. Ion Druță era învinuit că are „lipsuri de ordin ideologic” și „îngustime de vederi”,
considerându-se că „denaturează vădit realitatea” și că descrie cu scepticism și negativism transformările social-politice
petrecute în RSS Moldovenească. Autorul articolului evidenția faptul că autorul nu a prezentat frământările sociale care
au avut loc în satele moldovenești în primii ani de după război precum lupta partidului pentru instaurarea unei orânduiri
sociale noi și greutățile procesului de colectivizare a agriculturii datorate rezistenței chiaburilor și șovăielilor țăranilor
mijlocași.