Basarabia interbelica

• Ivanschii Danil
În anul 1923 a fost adoptată o nouă Constituţie prin care se introducea votul universal egal, direct şi
secret, interesul public se aşeza înaintea celui individual, puterea Legislativului sporea în raport cu
cea a regelui şi au fost proclamate libertăţile cetăţeneşti în spiritul unei democraţii occidentale.
Situaţia politică a Basarabiei în componenţa Regatului Român
Basarabia, fiind considerată provincie a României regale, potrivit jurnalistului
român antifascist Scarlat Callimachi, era pentru oligarhia guvernamentală o
"colonie cu aborigeni de rasă inferioară, iar de aici necesitatea de aplicare a
metodelor coloniale de guvernare". Puterea executivă în regiune era asigurată de
guvernatori, numiți de rege, care aveau împuterniciri dictatoriale. Comandantul
forțelor de ocupație din regiune avea și el împuterniciri extraordinare.
La 1 februarie 1919, în timpul înăbușirii răscoalei de la Hotin din nordul Basarabiei
de către trupele române (în prezent: regiunea Cernăuți din Ucraina și regiunile
nordice ale Moldovei de astăzi) în urma atacului de artilerie au fost distruse 22 de
sate, fără proces de judecată au fost împușcați 500 țărani și locuitori ai mediului
urban, inclusiv 165 lucrători feroviari de la Gara Ocnița. Mulți au fost întemnițați
sau trimiși în exil.
• Documentele mărturisesc că mişcarea comunistă
antiromânească era sprijinită şi dirijată de Cominternul
din Moscova. Dar, ea putea avea succes numai în
condiţiile unui regim urît totalmente de populaţie, cînd
existau condiţii favorabile interne pentru mişcarea
revoluţionară şi subversivă. Toate acestea l-au făcut pe
cunoscutul ziarist american Cyrus Sulzberger, aflat în
România în ajunul izbucnirii celui de-al Doilea Război
Mondial, să scrie în memoriile sale: „Dacă a existat
vreodată o ţară care să merite o revoluţie, aceasta a fost
România de atunci".În primii șapte ani de ocupație
românească în Basarabiei au fost uciși 32 de mii de
civili, de foame și boli au murit aproximativ 200 de mii
de oameni. În timpul ocupației am fost supuși torturii 207
000 locuitorii din Basarabia sau fiecare al zecelea dintre
locuitorii săi, din care mai mult de 22 de mii au murit.
Inaccesibilitatea obținerii ajutorului medical, foamea și
malnutriția duceau la îmbolnăvirea cu tifos, tuberculoză,
pelagră și dizenterie. Rata mortalității în Basarabia a
crescut de 3-4 ori.
Dezvoltarea socio-economică a
Basarabiei în componența
României
Situația în viața economică a regiunii a fost
agravată de ruperea economiei basarabene
de piețele Rusiei și Ucrainei pentru
comercializarea produselor (mai ales
agricole), stabilite de monopolul vamal al
statului român la achiziționarea materiei
prime (piele, lână, tutun etc.). Basarabia a
fost transformată într-un apendice agrar al
României regale, piața de desfacere a
producției industriale și monopoliilor străine.
În industria regională predomina producția
artizanală mică. Conștientizînd faptul că
aflarea Basarabiei în componența României
regale avea caracter temporar, antreprenorii
nu erau interesați în dezvoltarea forțelor de
producție din regiune. Din 1928 pînă în
1937, investițiile în industrie au rămas
aproape neschimbate, cu o tendință de
reducere: de la 790,8 milioane lei în 1928
pînă la 782,3 milioane lei în 1937.
Nu pe cea mai bună poziție se aflau și
alte domenii ale industriei agrare -
viticultura și horticultura. Pînă la Primulul
Război Mondial țărănimea basarabeană
primea mai multe venituri din vînzarea
fructelor proaspete și uscate, strugurilor
și vinului pe piața rusă, iar cu pierderea
Într-o poziție mai bună se afla
viticultura. Din 1930 pînă în 1938 zona
podgoriilor a crescut cu mai mult de 15
de mii de ha, ajungînd la 109 mii de
ha. Însă s-a deteriorat structura
podgoriilor. Pe parcursul acestor opt
ani suprafețele locale vaccinate a celor
mai multe soiuri de struguri comerciali
au scăzut cu 20,9 mii ha, în timp ce
cele de soiuri de calitate inferioară au
crescut cu 36,2 mii ha, ajungînd la
80,9% din toate podgoriile din
Basarabia. Procesul de degradare a
viticulturii putea fi observat în întreaga
Românie, iar pentru a o preveni au fost
intervenții din partea statului, dar ele
nu au adus rezultatele dorite.