Foametea

organizată din
1946-1947

Dumitru Novițschi:
Victimă a acestui eveniment, ne-a
oferit informatii despre conditiile din
acele vremuri
Definiție
Foametea din anii 1946–1947 din Republica Sovietică Socialistă
Moldovenească a fost o perioadă de deprivare alimentară majoră
la nivelul populației de la est de Prut, consecință a unui complex
de cauze: distrugerile agriculturii provocate de război, seceta,
impactul determinant al măsurilor sovietice de supra-colectare de
produse alimentare, distrugerea modului tradițional de viață,
ascunderea adevărului despre situația reală și lipsa de reacție a
statului față de nevoile oamenilor.
Lipsa completă de produse de hrană normală pentru o
populație foarte numeroasă, consumul de plante și
subproduse agroindustriale dăunătoare sănătății, de cadavre
și hoituri a provocat o mare creștere a morbidității. Aceasta
se referea mai ales la sate, pentru că orașele, în care trăia și
nomenclatura sovietică, erau ajutate mult mai bine cu
produse alimentare, care erau luate desigur cu forța de la
țărani.
La începutul anului 1947 sufereau de distrofie de la 10 până
la 15 la sută din populația sătească. În decembrie 1947 în
multe raioane distroficii alcătuiau de la un sfert până la 30
la sută din populație, iar în unele locuri această cifră se
ridica până la 80 la sută.
Rezervele de grâu au fost epuizate încă din
1945. Comisarii au măturat în toamna anului 1946
toate produsele alimentare din podurile și hambarele
cetățenilor. Conducerea URSS considera că
respectivele măsuri nu sunt îndeajuns de stricte, astfel
gospodăriile țărănești având așa-numite „datorii” de
predare a produselor către stat către anul 1947, cu
adevărat colosale.Lipsa completă de produse de hrană
normală pentru o populație foarte numeroasă,
consumul de plante și subproduse agroindustriale
dăunătoare sănătății, de cadavre și hoituri a provocat o
mare creștere a morbidității. Aceasta se referea mai
ales la sate, pentru că orașele, în care trăia și
nomenclatura sovietică, erau ajutate mult mai bine cu
produse alimentare, care erau luate desigur cu forța de
la țărani.
 Dumitru Novițchi
Dumitru Novițchi este o persoana care a trait in vremurile foametei si i sa luat
un interviu pentru a lua detalii in baza evenimentului.În 1946, Dumitru
Noviţchi avea 15 ani. Viaţa era grea, ca după război, dar nimeni şi nimic nu
prevestea calvarul foametei ce avea să înceapă. Bătrânul spusesera că
foameatea a fost provocată şi organizată de regimul sovietic, care ocupase
Basarabia. În termenii actuali, ceea ce s-a întâmplat în Basarabia în anii 1946
– 1947, se încadrează în noţiunea de genocid. Insa mare noroc a avut familia
Noviţchi că reuşise să ascundă vreo 200 de kg de grâu. Foametea din anii
1946 – 1947 a luat în jur de 300 de mii de vieţi omeneşti, dar calvarul
românilor din teritoriile ocupate ruşi nu s-a oprit aici. După ce au fost
înfometaţi, în vara anului 1949, zeci de mii de băştinaşi au fost deportaţi în
Siberia şi Kazahstan.
Interviul
DUMITRU NOVIŢCHI, satul Vadul lui Isac, Cahul: “Avea tata acolo o căpiţă de paie, dar auzise că umblă
şi strâng tot, oleacă de grâu făcuse, şi noaptea a săpat o groapă acolo”. 
“Uite, la vale, aproape de gard, era un zarzăr şi lângă acel zarzăr era o căpiţă de paie. A data căpiţa la o parte
şi a săpat, lângă rădăcina zarzărului, o groapă, uite aşa. Eu puneam paie lângă perete să nu se strice grâul.
Aşa am scăpat, dar la vecini tot le-au luat. Nu ştiu, poate le-au lăsat un sac şi au murit toţi, şase inşi. Mda.
Mai în scurt, cu acest grâu, era ger, era omăt, ne duceam în baltă şi scoteam rădăcini de papură. Aduceam
acasă, o usca acasă, o dădea la râşniţă şi punea jumătate papură, jumătate grâu şi făcea un fel de turte”

“Umblau oamenii umflaţi pe drum. Când veneam din baltă, duceau morţii pe sanie câte doi – trei, în cimitir
şi îi lăsau în omăt. Nu le mai făceau groapă, căci nu avea cină săpa groapa. Nu erau în stare să sape acea
groapă, nu aveau nicio putere oamenii. Era distrugere mare. Spuneau, uite, acela mănâncă oameni, uite,
acolo mănâncă oameni. Eu mergeam pe drum şi îmi era frică. Când vedeam omul umflat zic, acesta e, gata.
Dar era un neam de-al nostru, un cumnat de-al lui Tetea şi era tot de foame umflat, a venit la noi, era aşa de
umflat, spun drept, ţin minte, îmi era frică: gata, ne mănâncă şi pe noi. Era straşnic de tot, de tot. Mulţi au
murit. Au murit tare mulţi de foame”. 
Consecinte
Foametea din 1946-1947, de sub ocupatia sovietica, aprodus multe
traume si a frînt mai multe caractere decîtpropaganda politica
a comunistilor. Numărul victimelor a ramas necunoscut din cauza
lipsei de interes a autoritatilor. Din surse de istorie orala se
poate vorbi de mii si mii de victime, majoritatea copii. De
asemenea, şi dupa perioada de înfometare au existat victime, din
cauza slabirii organismelor, devenite foarte vulnerabilela boli.
Aplicata la scara larga în URSS înainte derazboi, înfometarea
românilor si a altor natiuni ocupatede sovietici, din Europa Centrala
si de Est, a vorbit lumiidespre adevarata fata a umanismului
marxist-leninist,ideologia care a dat viata comunismului. (-
SteliuLambru)
Mersi pentru atentie

Surse:
https://ziuadeazi.md/dumitru-novitchi-satul
-vadul-lui-isac-cahul-multi-au-murit-au-mu
rit-tare-multi-de-foame/

Wikipedia