Mesterul Manole - drama expresionista de Lucian BLAGA

Lucian BLAGA Mesterul Manole

a) Mesterul Manole este o drama expresionista, fiindca eroii sunt arhetipali in
imprejurari arhetipale. Mesterul Martole reprezinta arhetipul omului, principiul
masculin, spiritul, activ, creator, generator al universului. Faptele lui sunt
arhetipale, fiindca a construi o manastire este un act arhetipal, o reconstruire a
universului, acolo unde fortele ostile creatiei au iesit invingatoare. Sensul
fundamental al crestinismului este aceasta restauratie a omului si a universului.
Manastirea este locul arhetipal, unde se face aceasta restauratie prin sacrificiul
Domnului lisus Hristos. De aceea in altar este locul unde sacrul coboara sub forma
Duhului Sfant. Este locul unde transcendentul coboara si imanentul urca.

Construind manastirea, Mesterul" Manole restaureaza universul dar se construieste

si pe sine, devine in interiorul inimii lacas al Duhului Sfant. Aceasta se petrece
cu orice ctitor. Este din punctul de vedere al esteticii expresioniste un drum in
interior iar din punctul de vedere al gandirii ortodoxe un drum in cunoasterea cu
fapta. Mesterul Manole este cel care stie si fiice. El este arhetipul omului, care
cauta sfintirea si desavarsirea. El stie ca, pentru a realiza acest edificiu, acest
vis estetic in exterior si, in acelasi timp, acest templu sacru in eul sau, trebuie
sa se jertfeasca pe sine. Lumea s-a realizat printr-un sacrificiu si orice se
creeaza urmeaza aceasta lege. Legea armoniei si echilibrului, ca lege fundamentala
a creatiei, inseamna cat sacrifici atata creezi. Domnul lisus Hristos a cunoscut
aceasta lege si de aceea pentru a o implini s-a sacrificat pe sine si a creat lumea
crestina. Mesterul Manole isi sacrifica ce-i era mai drag adica sotia, care in
balada populara poarta numele Ana, ceea ce inseamna inceput, iar in piesa lui
Lucian Blaga, Mira, sugerand valorile cuvantului slav mir, care inseamna lume dar
si pace. Ea sugereaza sacrificarea .

dragostei lumesti a lui Manole pentru a obtine iubirea eterna, sacra, a ingerilor,
asa cum fac cei ce se calugaresc.

Sacrificiul uman pentru construirea unui edificiu este un motiv prezent in toate
literaturile. In cazul lui Lucian Blaga el asociaza motivul preotului pagan, care
oficia rastfej de jertfe in perioada anterioara crestinismului. Faptul ca Lucian
Blaga introduce un staret Bogomil, care incuviinteaza jertfa aduce o asociere intre
preotul crestin si cel pagan, dar este un punct de vedere personal si simbolic. in
crestinam orice jertfe de acest fel sunt interzise.

- Stihiile, care se razvratesc ca niste demoni, sunt percepute de Gaman - un fel de

Urias -, care sugereaza titanul. Cultivarea intuitiei si sugestiei prin eroi simbol
in imprejurari simbol este o trasatura a esteticii simboliste, pe care teatrul
expresionist o preia. Este un drum in intelegere, un drum spre interior dar
mijloacele folosite de Lucian Blaga spre a da o imagine asupra acestui drum sunt
insuficiente. Se sugereaza o impletire a realului cu fantasticul, este cultivat
mitul ca o realitate de tranzitie intre realitatea sociala si cea spirituala, este
cultivat misterul ca sens al existentei, al artei, al cunoasterii. Cosmicizarea ca
trasatura a esteticii expresioniste o gasim in lupta.lui Manole cu stihiile, care-i
darama zidurile.

b) Mesterul Manole este o meditatie dramatizata pe tema fortuna labilis dar si pe

tema creatorului si a creatiei, prin urmare o drama de idei deci expresionista. in
acelasi timp metamorfoza Mirei in manastire este o sacralizare arhetipala a iubirii
intr-o lume relativa, care prin sublimare intra in teritoriul sacrului, al
eternului. Este o unire vesnica a lui Manole cu Mira prin actul zidirii manastirii,
act arhetipal, care ugereaza unirea spiritului cu lumea, cu natura ca in textele
filosoflei indiene, care au influentat adanc gandirea lui Lucian Blaga. Metamorfoza
lui Manole intr-un izvor pare insa mai curand o implinire a unui verset din Sfanta
Evanghelie: si voi face din pantecul lui un izvor de apa vie".

Piesa arata si limitele de intelegere ale lui Lucian Blaga, fiindca ar fi pittut
gasi o asociere intre sacrificiul de sine al Domnului lisus Hristos si sacrificiul
Mirei. Exista unele diferente intre modul epic al baladei populare si modul
dramatic al piesei lui Lucian Blaga. in balada avem un timp etern, legendar; in
drama avem un timp mitic. in balada accentul cade pe caracterul arhetipal, alegerea
locului,, imaginea voievodului (Negru-Voda); in drama accentul se pune spre
redimensionarea expresionista a temei, subiectului, eroilor si structurarea lor pe
conceptul de cunoastere. in balada avem un conflict estetic, mesterii pot construi
o manastire mult mai frumoasa, in piesa avem un conflict dogmatic intre motivul
jertfei pentru zidire, pagan, si porunca din decalog Sa nu ucizi". in balada
conflictul Mesterului Manole cu stihiile are un caracter personal, el porneste
furtuna s-o opreasca pe Ana, in drama este un conflict cognitiv. in balada
construirea manastirii aduce un model al Frumosului si Negru Voda ucide mesterii
din pizma ca sa nu mai aiba nimeni o alta manastire mai frumoasa, in piesa drumul
cunoasterii nu este limitat, fiindca mitul devine un instrument de cunoastere.
Lucian Blaga nu stie sa puna problemele drumului in interior ale zidirii
spirituale, ca sa satisfaca programul estetic expresionist in textul dramatic, asa
cum a facut-o in textul poetic.

Limitele lui Lucian Blaga sunt limitele filozofiei. Ele nu pot fi depasite decat de
profunzimile cunoasterii teologiei st apoi de cunoasterea contemplativa mistica.
Mesterul Manole trebuia dimensionat pe coordonatele misticii ortodoxe.