Sunteți pe pagina 1din 1

PREVEDERI

 POLONIA îşi pierde independenţa. Cea mai mare parte a ei intră sub controlul Rusiei. Galiţia este anexată
Austriei iar Poznania intră sub stăpânirea Prusiei.
 PRUSIA mai anexează Westfalia, Renania, Saxonia.
 RUSIA mai anexează Finlanda şi i se recunoaşte stăpânirea asupra Basarabiei.
 ANGLIA primeşte din spaţiul european : Insula Malta, Insulele Ionice şi Gibraltarul.
 SUEDIA primeşte Norvegia.

CONGRESUL DE LA VIENA
 « Pretutindeni se spune că nu sunt de acord, că nu este vorba de a restabili ordinea şi dreptatea, ci de a forţa
mâna, de a lua fiecare cât mai mult şi că se pregăteşte un război general care nu va întârzia să izbucnească.
Se vorbeşte că Alexandru nu-l poate suferi pe Metternich, că Talleyrand e singurul care vorbeşte
argumentat şi că Evanghelia, dacă ar fi propovăduită de diavol, nu ar înceta să fie Evanghelie, şi este cazul
lui, căci Talleyrand nu cere nimic pentru Franţa. El nu vrea decât dreptate, echilibru, moderaţie, linişte pe
bazele sfinte ale dreptului şi raţiunii »
(Raportul secret al prefectului de poliţie din Viena, Hager, către Francisc I, împăratul Austriei, 1 noiembrie
1814)

 Prevederile « Actului final » contraveneau aspiraţiilor de libertate şi independenţă împărtăşite de naţiunile


europene.

SFÂNTA ALIANŢĂ
 La 26 septembrie 1815, la Paris, Rusia, Austria şi Prusia pun bazele Sfintei Alianţe (ALEXANDRU I
RUSIA, FREDERIC WILHELM III PRUSIA, FRANCISC I AUSTRIA).
 « Conform cuvintelor din Sfânta Scriptură, care cere tuturor oamenilor să se considere fraţi, cei trei
monarhi contractanţi vor rămâne uniţi prin legăturile unei fraternităţi adevărate şi indestructibile şi,
considerându-se compatrioţi, îşi vor acorda în orice ocazie şi în orice loc asistenţă, ajutor şi sprijin ;
apărând în faţa supuşilor şi armatelor lor ca nişte părinţi, ei vor conduce sub impulsul aceluiaşi spirit
de fraternitate de care sunt animaţi, la protejarea religiei, a păcii şi dreptăţii… »
( Tratatul de întemeiere a Sfintei Alianţe, art. 1)

SCOPURILE SFINTEI ALIANŢE

 Menţinerea statu-quo-ului ;
 Combaterea oricăror idei şi mişcări revoluţionare.
 Această organizaţie a funcţionat până în momentul declanşării revoluţiilor europene de la 1848-1849.