Albinele îşi stabilesc adăpostul, în mod natural, în scorburi de copaci, crăpături de

stânci, stîlpi, poduri sau în alte locuri care le oferă protecţie împotriva interperiilor. Încă
din vechime, omul a adus albinele în preajma locuinţei sale, încercând astfel să valorifice
produsele oferite de albine, în special mierea şi ceara. Stupii sunt construcţii din lemn sau poliuretan
făcute de om pentru adăpostirea albinelor în vederea exploatării economice a acestora. La început
albinele au fost adăpostite în stupi simpli (trunchiuri de copaci scobite, coşniţe), în care nu era
posibilă intervenţia omului, fagurii erau ficşi, nu se puteau lua, extrage mierea şi refolosi. Acum se
folosesc stupi sistematici, cu rame mobile, ce fac posibilă intervenţia omului în cuib şi folosirea
raţională a tuturor produselor apicole.
În practica apicolă sunt folosite mai tipuri de stupi. La noi în ţară, cei mai folosiţi stupi sistematici
sunt:

Stupul orizontal Stupul vertical cu magazine Stupul multietajat

În stupi albinele îşi formează cuibul, se dezvoltă şi desfăşoară activităţi specifice cum ar fi culesul de
nectar, polen şi propolis, creşterea larvelor, clădirea fagurilor, etc.
Indiferent de tipul stupului (orizontal,vertical cu magazine sau multietajat), prin modul lui de
construcţie trebuie să asigure familiei de albine următoarele condiţii:
- să ferească colonia de interperii (ploaie, vânt, curenţi de aer, umezeală, arşiţă);
- să aibă un volum suficient, să fie încăpător, să asigure spaţiul necesar dezvoltării maxime a
familiei de albine pimăvara-vara şi depozitării rezervelor de miere şi păstură; să permită micşorarea
sau mărirea volumului prin adăugarea de rame sau corpuri, în raport cu ciclul de dezvoltare a
coloniei pe timpul anului şi cu evoluţia culesurilor;
- să aibă o greutate care să permită transportul cu uşurinţă dintr-un loc în altul (important pentru
pastoral);
- la inspecţie, prin dispunerea ramelor, podişoarelor, diafragmelor, corpurilor şi a altor accesorii să
se stânjenească cât mai puţin activitatea coloniei de albine;
- dimensiunile constructive ale părţilor componente să fie standard, să aibă aceleaşi dimensiuni
pentru a putea folosi cu uşurinţă materialele apicole noi comercializate în magazinele specializate şi
pentru a se putea muta dintr-un stup în altul;
- să fie construit dintr-un material rezistent, uşor (lemn, poliuretan) care să ofere protecţie la şocurile
mecanice şi la atacurile şoarecilor.
Ca regulă generală, pentru înfiinţarea unei stupini este foarte important ca stupii să fie de acelaşi tip,
cu ramă unică, de aceleaşi dimesiuni.
Indiferent de tipul stupului, el este alcătuit din următoarele părţi principale, fixe sau mobile: fund,
corp, podişor şi capac. Opţional mai poate fi dotat cu diafragme, hrănitoare, gratii Hanneman
precum şi alte accesorii folosite într-un scop sau altul.
În paginile dedicate celor trei modele de stupi puteţi găsi detaliile constructive ale acestora
(dimensiuni) precum şi alte informaţii legate de părţile lor componente.
Stupul orizontal

În ţara noastră se foloseşte stupul orizontal STAS nr.4170/1976. În

acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face pe orizontală
faţă de sol. Acest stup este confecţionat din scândură de 24mm
grosime.
Fundul este fix, confecţionat din scânduri încheiate între ele în
falţuri şi aşezate în lungimea stupului şi este întărit în partea
posterioară cu două bare transversale cu secţiunea de 50 x 30mm
şi o lungime de 516mm.
Corpul are forma paralelipipedică, fiind confecţionat din scânduri aşezate longitudinal, încheiate în
falţ simplu şi are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x
380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m 3 sau 116l. Peretele frontal are, în partea sa
inferioară, două urdinişuri înalte de 20mm, diferite însă ca mărime, primul având lungimea de
300mm iar celălalt de 150mm.

Capacul îmbracă partea de sus a stupului pe

20mm, sprijinindu-se pe brâul corpului, este
rabatabil, fiind prevăzut cu două balamale cu
care se fixează de corp. Dimensiunile
exterioare ale capacului suntde 917 x 605 x
110mm. Partea superioară a capacului este
plană, fiind construită de scândură subţire, de
10mm. În pereţii laterali sunt două deschideri
longitudinale, lungi de 380mm şi înalte de
30mm prevăzute cu sită metalică cu ochiuri de
2-2,5mm, în strat dublu, care au rolul de a
asigura ventilaţia pe timpul zilelor de caniculă,
în timpul marilor culesuri sau pe timpul
transportului la pastoral.
Stupul orizontal este prevăzut cu 20 de rame,
două diafragme (de reducere a cuibului şi de
separare) şi 6 scândurele de podişor, confecţionate din scândură subţire precum şi cu un dispozitiv
de fixare a ramelor pentru transport.
Ramele din interiorul stupului orizontal au următoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435mm,
lăţimea 300mm, speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lăţime şi 20mm grosime, iar spetezele
laterale au grosimea de 10mm, lăţimea de 37mm în partea superioară şi de 25mm în partea mijlocie
şi inferioară, având în partea de jos un canal dreptunghiular în care intră şi se fixează speteaza
inferioară care are o secţiune pătrată (10 x 10mm).
Diafragmele sunt construite din scânduri de 15mm grosime sau placaj şi sunt întărite jur împrejur cu
o ramă de 30mm lăţime, prevăzută cu nut iar la dimensiuni şi funcţionalitate nu sunt identice. Prima
diafragmă serveşte la separarea familiei de albine ajutătoare (diafragmă etanşă sau separatoare) şi
are dimensiunile de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formează umeraşe de
20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falţurile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme
interiorul stupului se împarte în două compartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge până la
fundul stupului, iar sus până la faţa inferioară a scândurelelor podişorului, astfel că albinele nu pot
trece dintr-un compartiment în altul. Pentru o mai bună etanşeizare, pe fundul stupului şi pe pereţii
laterali, lângă diafragmă, pot fi bătute şipci subţiri care acoperă eventualele spaţii libere create de
suprafaţa deformată a pereţilor sau a marginilor diafragmei.
Cea de-a doua diafragmă se foloseşte pentru reducerea cuibului, are aceleiaşi dimensiuni ca şi
prima, în afară de înălţime, fiind mai scurtă cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza de jos
a ramelor, permiţând circulaţia albinelor în spaţiul liber format între partea de jos şi fundul stupului.
Diafragma reductoare a cuibului, pe o faţă, în partea de sus, este prevăzută cu câte două
distanţatoare.
Dispozitivul pentru transport este alcătuit dintr-o bară de fixare care se aşează perpendicular pe
rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele în stup pe timpul transportului, de a nu
permite mişcarea, deplasarea acestora şi, implicit, strivirea albinelor