METODA DEMERITELOR (METODA PENALIZĂRII DEFECTELOR)

Etapele aplicării metodei:

1. Se inventariază tipurile de defecte

Tipul defectului Codificare

defect
Fisuri A
Functionare B
Ambalare C
Deformatii D
Aspect E

2. Se grupează defectele în următoarele 4 categorii:

a) DEFECT CRITIC – DC – defectul care împiedică utilizarea produsului, compromite

marca societății și generează sigur reclamații. Se penalizează cu 100 de puncte.
b) DEFECT PRINCIPAL – DP – riscă să provoace deficiențe reducând posibilitatea de
utilizare a produsului. Se penalizează cu 50 de puncte.
c) DEFECT SECUNDAR – DS – nu reduce posibilitatea de utilizare a produsului dar
creează disconfort. Se penalizează cu 10 puncte.
d) DEFECT MINOR – DM – nu reduce posibilitățile de utilizare a produsului, nu creează
inconveniente și uneori nu sunt sesizate de beneficiar. Se penalizează cu 1 punct.
A = DC
B = DC
C = DM
D = DP
E = DS
3. Se stabilește numărul de zile în care se aplică metoda și mărimea lotului

Ex:
- Ziua 1 – 200 de piese
- Ziua 2 – 250 de piese
- Ziua 3 – 300 de piese
Beneficiarul stabilește numărul de penalități maxime admisibile – NP, frecvența relativă –
Fr și indicele demeritelor acceptate – ID0.
Pentru proiect se alege: NP = 500; Fr = 0,1; ID0 = 5

1
 𝑁𝑃 = 𝑁𝐷𝐶 ∗ 𝑃𝐷𝐶 + 𝑁𝐷𝑃 ∗ 𝑃𝐷𝑃 + 𝑁𝐷𝑆 ∗ 𝑃𝐷𝑆 + 𝑁𝐷𝑀 ∗ 𝑃𝐷𝑀
NDC – numărul de defecte critice
NDP – numărul de defecte principale
NDS – numărul de defecte secundare
NDM – numărul de defecte minore
𝑁𝑃
𝐼𝐷 =
𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙𝑎𝑡𝑒

𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒
𝐹𝑟 =
𝑛𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙𝑎𝑡𝑒

4. Se centralizează defectele pe zile

Tipul Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3

defectului
DC 2 1 – tip A 3 2 – tip A 1 1 – tip A
1 – tip B 1 – tip B
DP 1 1-tip D 3 3- tip D 2 2 – tip D

DS 1 1-tip E 2 2- tip E 1 1- tip E

DM 2 2-tip C 0 - 3 3- tip C

2 DC + 1 DP + 1 DS + 2 DM = 6 defecte identificate în ziua 1

3 DC + 3 DP + 2 DS = 8 defecte identificate în ziua 2
1 DC + 2 DP + 1 DS + 3 DM= 7 defecte identificate în ziua 3

5. Se întocmește câte o histogramă pentru fiecare zi

2
 Ziua 1
110
100
90
80
70
Nr. defecte

60
50
40
30
20
10
0
1 - tip A 1- tip B 2 - tip C 1- tip D 1- tip E
Tip defect

Ziua 2
210
200
190
180
170
160
150
140
130
Nr. defecte

120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2 - tip A 1 - tip B 0 - tip C 3 - tip D 2 - tip E
Tip defect

3
 Ziua 3
110
100
90
80
70
Nr. defecte

60
50
40
30
20
10
0
1 - tip A 0 - tip B 3 - tip C 2 - tip D 1 - tip E
Tip defect

6. Se calculează NP, Fr si ID pentru fiecare zi

𝑁𝑃𝑧𝑖𝑢𝑎 1 = 2 ∗ 100 + 1 ∗ 50 + 1 ∗ 10 + 2 ∗ 1 = 262 < 500

𝑁𝑃𝑧𝑖𝑢𝑎 2 = 3 ∗ 100 + 3 ∗ 50 + 3 ∗ 10 + 0 ∗ 1 = 480 < 500
𝑁𝑃𝑧𝑖𝑢𝑎 3 = 1 ∗ 100 + 2 ∗ 50 + 1 ∗ 10 + 3 ∗ 1 = 213 < 500
6
𝐹𝑟𝑧𝑖𝑢𝑎 1 = = 0,03 < 0,1
200
8
𝐹𝑟𝑧𝑖𝑢𝑎 2 = = 0,032 < 0,1
250
7
𝐹𝑟𝑧𝑖𝑢𝑎 3 = = 0,023 < 0,1
300
𝑁𝑝𝑧𝑖𝑢𝑎 1 262
𝐼𝐷 𝑧𝑖𝑢𝑎 1 = = = 1,3 < 5
150 200
𝑁𝑝𝑧𝑖𝑢𝑎 2 480
𝐼𝐷 𝑧𝑖𝑢𝑎 2 = = = 1,92 < 5
200 250
𝑁𝑝𝑧𝑖𝑢𝑎 3 213
𝐼𝐷 𝑧𝑖𝑢𝑎 3 = = = 0,73 < 5
250 300

4
Explicații construire histograma:

Pentru DC se alege o căsuță de dimensiuni mai mari pentru a putea face reprezentarea cât mai clară.

1 DC = 1 căsuță

2 DP = 1 căsuță (2 DP = 1 DC)

10 DS = 1 căsuță (10 DS = 1 DC)

100 DM = 1 căsuță (100 DM = 1DC)

Se alege marimea următoare spre exemplificare:

1 DC

Pentru a reprezenta 1 DP, pe histograma va rezulta o căsuță egală cu jumătatea înălțimii căsuței 1 DC. ( 2
DP = 1 DC → 1 DP = ½ din DC)

1 DP

5
Pentru a reprezenta 1 DS, pe histogramă va rezulta o căsuță egală cu o zecime din înălțimea căsuței
1 DC. ( 10 DS = 1 DC → 1 DS = 1/10 din DC)

1 DS

Pentru a reprezenta 1 DM, pe histogramă va rezulta o căsuță egală cu o sutime din înălțimea căsuței
1 DC. ( 100 DM = 1 DC → 1 DM = 1/100 din DC; aproape insesizabil dată fiind marimea căsuței)

1 DM