201 AilincaiMaria Tema1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului „Perfecţionarea cadrelor didactice, din învăţământul liceal, care predau discipline
economice”
Contract POSDRU/87/1.3/S/63908
CURRICULUM
Analizaţi la alegere, 2 programe-cadru ( ale unor discipline economice ) prin raportare la
tipologia obiectivelor actuale ( obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale etc.).
Credeţi că acestea sunt operaţionale pentru activitatea didactică pe care o exercitaţi? Propuneţi alte
tipuri de explicitări ale obiectivelor sus menţionate.
Programa şcolară a unei discipline economice, iar disciplina este prezentată ca

un modul şi abordată ca o unitate de competenţă, este structurată , astfel:
a) Locul modulului în cadrul planului de învăţământ cu precizarea categoriei
de curriculum ( trunchi comun, C.D. C.D.S. ), numărul de ore ( numărul de
ore pentru teorie respectiv pentru laborator tehnologic );
b) Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul;
Competenţa reprezintă un rezultat complex structural, realizat pe termen
lung (semestru, an de studiu, ciclu curricular). Natura sa îşi identifică specificul
la confluenţa dintre un sistem de cunoştinţe şi deprinderi care, în unitatea şi
interacţiunea lor conferă posesorului posibilitatea de a identifica şi rezolva în
contexte diferite probleme caracteristice unui domeniu la parametri calitativi
superiori (competenţa de comunicare, de organizare, de decizie).
c) Competenţe specifice ( individuale) care se încadrează în unitatea de
competenţă;
d) Sugestii metodologice ( recomandări privind modul de organizare a
activităţilor didactice, privind conţinuturile, privind modul de evaluare,
metodele didactice şi resursele materiale de utilizat )
Pentru realizarea temei mă voi referi la programa de clasa a XII-a ,profil

Servicii , specializarea Tehnician în activităţi economice „ Realizarea situaţiilor
financiare şi calculaţia costurilor „
II. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul, preluate din Anexa nr. 2
la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
UC 17 Realizarea situaţiilor financiare
III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
ROMÂNIA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI
Investeşte în GESTIUNEA AFACERILOR
OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro Pag. 1/36
Web: www.educatieeconomica.ro
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice

competenţe individuale
UC17 Realizarea C1 Întocmeşte Întocmirea situaţiilor financiare anuale
situaţiilor situaţii financiare 
Delimitarea lucrărilor de întocmire a situaţiilor
financiare/Calculaţia anuale financiare - balanţa conturilor înainte de
costurilor inventariere, inventarierea, operaţii de
regularizare, balanţa de verificare după
inventariere, determinarea rezultatului,
repartizarea profitului sau finanţarea pierderii.
 Completarea situaţiilor financiare (bilanţ contabil,
cont de profit şi pierdere, situaţia privind
modificările capitalului propriu, situaţia fluxurilor
de trezorerie, politici contabile, note explicative).
(Laborator tehnologic).
Analizarea informaţiilor din situaţiile financiare
UC17 Realizarea C2 Analizează anuale
situaţiilor informaţiile din  Caracterizarea indicatorilor economici pe baza
financiare/Calculaţia situaţiile situaţiilor financiare - situaţia generală a
costurilor financiare anuale patrimoniului, situaţia netă a patrimoniului,
fondul de rulment, nevoia de fond de rulment,
trezoreria netă, lichiditate, solvabilitate.
 Calcularea indicatorilor pe baza informaţiilor din
situaţiile financiare - utilizând formulele
corespunzătoare de calcul, manual sau cu soft
specializat (Laborator tehnologic).
 Interpretarea indicatorilor calculaţi - în vederea
stabilirii unor măsuri previzionale (restrângerea
sau dezvoltarea activităţii, atragerea de noi surse
de finanţare, etc.).
Calcularea costului de producţie complet
UC17 Realizarea C3 Calculează  Delimitarea tipurilor de costuri - de achiziţie, de
situaţiilor costul de producţie producţie, prestabilit, efectiv, directe, indirecte,
financiare/Calculaţia complet variabile, fixe, al produsului sau al perioadei.
costurilor
 Caracterizarea metodelor de calculaţie a
costurilor - globală, pe faze, pe comenzi, direct
costing, standard.
 Aplicarea procedeelor de repartizare a
cheltuielilor indirecte - procedeul diviziunii
simple, al coeficienţilor de echivalenţă, al
coeficienţilor de suplimentare, (Laborator
tehnologic).
Dintr-o analiză sumară a acestei programe se observă că unitatea
de competenţă este duală, competenţele individuale C1 şi C2 sunt derivate din prima
parte a unităţii de competenţă UC17, pe când competenţa individuală C3 derivă din
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
cea de a doua parte a UC17. Consider că partea a doua a unităţii de competenţă ,

respectiv Calculaţia costurilor nu-şi are locul în aceasta programă , pentru că, Legea
Contabilităţii nr. 82 nu stabileşte ca şi obligatorie organizarea şi conducerea
Contabilităţii de gestiune pentru entităţile economice ( dar trebuie să recunosc de un
real folos pentru cele, ce au ca obiect de activitate producţia ) Operaţionalizarea
( stabilirea finalităţilor/ obiectivelor ) nu ridică probleme deosebite, iar conţinuturile
tematice sunt în concordanţă cu competenţele cerute a fi formate la elevi.
A doua programă pe care o voi analiza este cea de clasa a XII-a ,profil Servicii ,
specializarea Tehnician în activităţi economice şi Tehnician în turism „ Finanţarea
afacerii „
II. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul, preluate din Anexa nr. 2 la
OMEdC nr. 3172/30.01.2006
UC 14 Finanţarea afacerii
III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţe individuale
UC 14 Finanţarea C1 Determină Surse proprii şi străine în finanţarea unei afaceri
afacerii sursele proprii şi  identificarea tipurilor de surse de finanţare: proprii şi
străine în finanţarea străine
unei afaceri  selectarea surselor proprii de finanţare ale agentului
economic şi caracteristicile acestora: capital, prime de
capital, rezerve, rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat,
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
 selectarea surselor străine de finanţare după natură şi
scadenţă:
împrumuturi, datorii faţă de terţi, pe termen lung (mai mare
de un an), pe termen scurt ( mai mic de un an şi
caracteristicile lor :
- sursele proprii sunt nerambursabile şi se utilizează conform
legislaţiei în vigoare asigurând finanţarea permanentă a
întreprinderii
- sursele străine au caracter rambursabil şi sunt de regulă
purtătoare de dobânzi, asigurând finanţarea temporară a
întreprinderii
Documente şi registre obligatorii în derularea unei
C2 Utilizează afaceri (Laborator tehnologic)
documentele şi  identificarea documentelor şi registrelor obligatorii în
registrele derularea unei afaceri:
obligatorii în - documente: pe tipuri de evenimente şi tranzacţii
derularea unei
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
afaceri. (factură, aviz de însoţire a mărfii pentru achiziţie şi vânzare

de bunuri, stat de salarii pentru operaţii legate de salarii,
chitanţă, ordin de plată pentru încasări şi plăţi, note de
contabilitate pentru operaţiile care nu au la bază documente
justificative)
- registre: jurnal, inventar, cartea mare
 verificarea registrelor contabile: dacă documentele
justificative şi notele contabile au fost înregistrate
cronologic în registrul jurnal şi sistematic în registrul
cartea mare.
Informaţiile economico-financiare din bilanţ
 identificare funcţiilor bilanţului: de informare, de analiză,
C3 Analizează previzională
informaţiile  compararea informaţiilor din bilanţ pentru perioada
economico- curentă cu cele din perioada precedentă: active
financiare din bilanţ imobilizate, active circulante, capitaluri proprii, datorii,
venituri, cheltuieli, rezultat financiar (Laborator
tehnologic)
 calcularea indicatorilor pe baza informaţiilor din bilanţ:
capitaluri proprii, capitaluri permanente, fondul de
rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă,
lichiditate, solvabilitate (Laborator tehnologic)
Analizând această programă în paralel cu programa anterioară, se poate
observa lesne stilul redundant , în sensul că competenţa individuală C3 derivată din
UC 14 este aceiaşi cu C2 din cadrul programei la disciplina Realizarea situaţiilor
financiare.
La specializarea Tehnician în turism, se studiază Finanţarea afacerii după
aceiaşi programă, deşi elevii au studiat Contabilitatea în clasele a IX-a şi a X-a, iar la
acest nivel s-a studiat despre bilanţul contabil ca şi procedeu al metodei contabilităţii şi
nu despre bilanţ ca şi document de sinteză şi raportare contabilă. Ar fi greu pentru a
nu spune imposibil şă se realizeze formarea competenţei C3, fără up-gradarea
conţinuturilor cu informaţii generale despre Situaţiile financiare anuale, părţile
componente ale acestora, funcţii îndeplinite.
2. Căror categorii de elevi (prin raportare la capacităţile intelectuale şi la diferite forme ale motivaţiei
şcolare) recomandaţi CDŞ extins? Explicati. Dar CDŞ aprofundat? Explicati. Care sunt avantajele
CDŞ elaborat în şcoală din perspectuiva profesorilor? Dar al elevilor?
Subsistemul conţinuturilor prezintă noutăţi în proiectare, atât în ceea ce priveşte

structura acestora cât şi alcătuirea/specificul documentelor şcolare în care se
concretizează. La nivelul structurii, avem:
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
curriculum nucleu – cuprinde numărul minim de ore la fiecare disciplină obligatorie

prevăzută în planul cadru de învăţământ. Conţinutul curricular ataşat lui este
obligatoriu pentru toate şcolile şi pentru toţi elevii, asigurând egalitatea şanselor în
contextul învăţământului public. El este singurul sistem de referinţă pentru diferitele
tipuri de evaluări naţionale;
1) curriculum la decizia şcolii - acoperă diferenţa de ore dintre curriculum
nucleu şi numărul maxim de ore pe săptămână, pe discipline şi ani de studiu.
Programele şcolare au obiective şi tipuri de conţinuturi marcate cu * şi tipărite
cursiv, a căror parcurgere nu mai este obligatorie.
Curriculumul elaborat în şcoală este un proiect pedagogic care conţine, cu statut

opţional diverse discipline de studiu propuse de instituţia de învăţământ sau
alese dintr-o listă elaborată de Ministerul Educaţiei.
Curriculum la decizia şcolii se poate elabora în 3 variante:
curriculum nucleu aprofundat (C.N.A.) – presupune realizarea
obiectivelor şi însuşirea conţinuturilor obligatorii din programele
disciplinelor prin diversificarea activităţilor de învăţare până la acoperirea
numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinelor respective.
Această variantă de curriculum se poate realiza cu elevii care nu au
interese speciale orientate spre disciplina respectivă, nu obţin rezultatele
aşteptate în orele alocate sau ale căror familii consideră că disciplinelor
respective nu le este acordat prin curriculum nucleu un număr suficient de
ore pentru o pregătire superioară;
curriculum extins (C.E.) – presupune parcurgerea în întregime a
programei, adică atât a segmentului obligatoriu cât şi a celui suplimentar,
marcat prin *. Se lărgeşte oferta de învăţare până la acoperirea numărului
maxim de ore din plaja orară a disciplinelor respective. Se realizează cu
elevii care manifestă interes deosebit pentru anumite discipline;
curriculum elaborat de şcoală (C.E.Ş./C.D.L) – implică diferite tipuri de
activităţi opţionale, pe care şcoala le alege dintr-o listă avansată de la nivel
central sau le elaborează într-o concepţie proprie. Proiectarea va porni de
la o analiză a resurselor umane (cadre didactice ,alţi specialişti, număr
elevi, interesele acestora) şi materiale ale şcolii (dotare), de la situaţia
specifică a şcolii, necesităţile sale şi ale comunităţii locale
Opţionalele se pot elabora în 3 forme:
 opţional la nivelul disciplinei – activităţi diferite faţă de oferta propusă de
autoritatea centrală. Se elaborează în şcoală, la nivelul catedrelor de
specialitate şi presupune formularea unor obiective de
referinţă/competenţe care nu apar în programă.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 opţional la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care

implică cel puţin două discipline din aceeaşi arie Plecând de la obiectivele
ariei şi disciplinelor implicate, se elaborează obiectivele de referinţă.
 opţional la nivelul mai multor arii curriculare – trebuie proiectat pornind
de la un obiectiv complex, de tip interdisciplinar, prin intersectarea mai
multor segmente aparţinând unor arii curriculare diferite.
În ceea ce priveşte alcătuirea/specificul documentelor şcolare, principalele
transformări se referă la:
 flexibilizarea planurilor şi programelor de învăţământ (devenite, din
instrumente rigide, documente – cadru, ce acordă o mai mare posibilitate
de intervenţie creativă şcolilor şi educatorilor;
 apariţia, în cadrul planurilor de învăţământ, a ariilor curriculare
(prezentate, succint, anterior), gruparea disciplinelor pe arii, completarea
planului de învăţământ cu opţionale;
 flexibilizarea numărului de ore pe arii şi discipline de învăţământ între un
minim (dat de curriculum nucleu) şi un maxim (dat de curriculum la
decizia şcolii
 restructurarea programelor şcolare ca programe – cadru.
 apariţia manualelor alternative, cu întregul şir de aspecte pozitive şi
negative ce le însoţeşte;
 multiplicarea (cantitativă şi calitativă) a diverselor categorii de suporturi
curriculare (caiete de lucru ale elevului, caietul învăţătorului, culegeri)
INSTRUIRE
1. Identificaţi și explicitați criterii ale organizării grupurilor în scopul desfăşurării activităţii
didactice. Precizaţi principalele beneficii ale organizării activităţilor pe echipe de elevi.
Munca în grup este o metodă de învăţământ care presupune cooperare şi activitate comună
în realizarea unor sarcini de instruire. Aceasta valorifică avantajele activităţii şcolare şi extraşcolare
în grup , fără a desconsidera însă individualitatea elevului. Lucrul în echipă este considerat o
modalitate de îmbinare a învăţării individuale cu cea în grup, dar şi o modalitate de atenuare a unei
individualizări exagerate. Lucrul în echipă ca metodă de instruire pune accent pe aspectul social al
învăţării pentru dezvoltarea comportamentului social al elevilor. Aplicarea acestei metode necesită
anumite dotări: material didactic, laboratoare , aparate, instalaţii, dar poate fi aplicată şi în sălile de
clasă . Metoda poate fi utilizată la clasă în cadrul activităţilor educative formale, dar şi a celor
nonformale. Cercetătorii în domeniul psihologiei şi pedagogiei au relevat faptul că elevii au
productivitate mai mare atunci când lucrează în grup stabilind diverse metodologii. Aplicarea
metodei solicită cadrului didactic abilitatea de a forma echipele/grupele, mărimea şi stabilitatea lor,
despre conducerea, evaluarea şi aprecierea activităţii lor. S-a stabilit că cea mai mare eficienţă o au
grupele de 4-6 elevi. Grupele pot fi alcătuite după diferite criterii , omogene/ eterogene, pot fi
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
permanente sau ocazionale. Acestea se stabilesc de profesor în funcţie de disciplina de studiu, de

vârsta, nivelul de pregătire al elevilor de experienţa sa în aplicarea acestei metode. De regulă munca
în echipă este proiectată , organizată, condusă şi evaluată de profesor, cu respectarea unor etape:
analiza temei şi a sarcinii de instruire;
împărţirea sarcinilor de lucru membrilor echipelor;
documentarea asupra temelor şi aspectelor de interes prin accesarea diferitelor surse;
emiterea unor ipoteze asupra rezultatelor posibile;
efectuarea de investigaţii aplicative sau teoretice;
consemnarea rezultatelor;
întocmirea referatului final:
aprecierea şi evaluarea rezultatelor.
Aprecierea rezultatelor se face ţinând cont decontribuţia fiecărui elev şi a grupei în ansamblu,
utilizându-se grile de evaluare. Este foarte important să se îmbine forma competitivă cu cea
cooperativă, pentru a dezvolta la elevisimţul responsabilităţii atât pentru munca proprie cât şi pentru
cea colegilor de grupă.
Unitatea de învăţământ: Grupul Şcolar Economic Administrativ

Piatra Neamţ
Profesor: ec .Ailincăi Maria
Clasa: a X-a A
Data: 09.05.2012
Modulul : M4 Contabilitatea unităţii economice
Unitatea de învăţare: Evaluarea patrimoniului şi calculaţia
Titlul lecţiei: Evaluarea patrimoniului
Tipul lecţiei: recapitulare şi sistematizare
Varianta:recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor,priceperilor şi deprinderilor prin având la
bază fişele de lucru
Obiectivul fundamental al lecţiei:recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor,priceperilor şi
deprinderilor,în vederea consolidării lor prin reactualizarea acestora şi stabilirea unor corelaţii noi
între cunoştinţele, priceperile şi deprinderile ce au fost asimilate anterior.
Scopul lecţiei: Stabilirea valorii la care vor fi înregistrate în contabilitate bunurile la intrarea /
ieşirea din patrimoniu. Stabilirea valorii faptice şi punerea de acord cu evidenţa contabilă.
Înregistrarea în contabilitate a eventualelor diferenţe.
Competenţe generale vizate (Rezultatul învăţării):
 Determină valorile la care vor fi înregistrate elementele patrimoniale
Competenţe specifice vizate:
 definirea noţiunii de evaluare
 identificarea momentelor evaluării
 prezentarea valorii cu care vor fi înregistrate bunurile
 determinarea valorii de înregistrare
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 aplicarea regulilor de înregistrare în contabilitate

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
 definească noţiunea de evaluare

 identifice momentele la care se impune evaluarea elementelor unui patrimoniu
 determine valoarea la care vor fi înregistrate bunurile
 calculeze diferite valori de înregistrare
 determine şi să înregistreze în contabilitate eventuale diferenţe constatate cu ocazia
inventarierii unită.
Obiective cu efecte asupra personalităţii:
a) afective: curiozitatea de a transpune în practică cunoştinţele teoretice, dorinţa de a-şi
perfecţiona tehnica de lucru şi implicarea în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse pentru fiecare
grupă ;
b) psihomotorii: să-şi formeze priceperi şi deprinderi de stabilirea valorii de înregistrare a
elementelor patrimoniale , şi interpretare a rezultatelor
Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, exerciţiul ,lucrul pe grupe,
problematizarea,Observaţia sistematică, Studiul de caz;
Mijloace de învăţământ:
 Materiale informativ demonstrative: tabla,creta, calculatorul de birou, portofoliul,
planul de recapitulare
 Materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor:fişele de lucru pe grupe ,fişa
de evaluare a grupei
Bibliografie: 1.Aureliana Guadelia Cojocea-Contabilitate,manual pentru clasa a IX a,Editura
Economică Preuniversitaria 2004;
2. Maria Popan-Contabilitate,manual pentru clasa a X a ,Editura Oscar Print,Bucureşti 2004;
3. Cătălin Hănţulie, Contabilitatea unităţii economice, Ed. Akademos Art, Bucureşti 2010
3.Noile reglementări contabile conforme cu Directivele Europene;
4. Iuliana Bădilă, Contabilitatea unităţii economice, Ed.Universităţii „ Lucian Blaga „ Sibiu 2011
5.Octavian Vonea şi colaboratorii săi-Lucrări practice la contabilitate,Editura Didactca
Militans,CCD Oradea 2007;
6.Maria Elena Druţă-Didactica disciplinelor economice,Editura ASE Bucureşti 2006;
7.Vasile Burja-Didactica disciplinelor economice,ghid cu caracter aplicativ,Editura Irecson ,
Bucureşti 2006.
Forma de organizare a lecţiei: activitate frontală şi individuală.
Resurse: *Oficiale:Programa şcolară
*Temporale: 50 minute *Spaţiale : Sala de clasă
* Psihopedagogice: capacitatea de învăţare a clasei,motivaţia diferită a elevilor
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Strategii
Momentele lectiei Activitaţi Didactice
(Timpul alocat) -metode
Activitatea profesorului Activitatea elevilor - mijloace
- evaluare
* verifică prezenţa elevilor la oră * răspund la prezenţă
1.Moment * noteaza absentii în catalog. * se pregatesc pentru Catalogul clasei
organizatoric * asigură cadrul şi condiţiile lectie.
3 min. adecvate desfăşurării lecţiei. *elevii notează pe Planul de
* pregăteşte materialul şi scrie pe caiete titlul lecţiei recapitulare
tablă titlul lecţiei,prezintă * sunt atenţi la Expunerea
obiectivele lecţiei prezentarea Conversaţia
* captarează atenţia şi o menţine obiectivelor lecţiei
pe tot parcursul lecţiei
2.Recapitularea şi Profesorul reactualizează planul de -întrebari frontale
sistematizarea recapitulare (Anexa 1) şi explică * se reorganizează pe
cunoştinţelor. pe scurt elevilor modul în care se echipe,respectiv grupe -observaţia
37 min. va desfăşura recapitularea. de lucru sistematică
Pentru aceasta se va împărţi * î-şi aleg -conversatia
colectivul în patru grupe (prin reprezentantul grupei
numărare de la 1 la 4,cei cu -evaluare
numărul 1 devin grupa 1,cei cu nr 2 * ascultă cu atenţie sumativă
grupa 2,cei cu nr 3 –grupa 3 şi cei precizăriel făcute de pe grupe
cu nr 4-grupa 4). profesor cu privire la Expunerea
După constituirea grupelor metoda de lucru; Conversatia
profesorul distribuie fişele de lucru * Elevii rezolvă -Învatarea prin
şi solicită fiecărui grup să-şi aleagă cerinţele de lucru cooperare
un lider care va fi purtătorul de citesc şi analizează fişa
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
cuvânt şi va monitoriza activitatea de lucru Fişe de lucru pe

membrilor. * împart sarcinile de grupe
Profesorul solicită elevilor să lucru membrilor grupei
citească cu atenţie cerinţele de * lucrează în Calculator de biro
lucru şi precizează că vor avea la echipă,elaborând Portofoliul
dispoziţie 15 de minute pentru răspunsurile
rezolvarea sarcinilor ,iar pentru Observaţia
răspunsurile incomplete nu se vor * prezintă în faţa sistematică
acorda punctaje intermediare. colegilor răspunsurile
Sarcinile profesorului: elaborate Investigaţia
* împarte fişele de lucru pe grupe * dau informaţii
* transmite grupelor timpul de suplimentare la cererea Fişa de evaluare a
lucru disponibil, colegilor de clasă grupei
* supraveghează colectivul pe
parcursul elaborării răspunsurilor Evaluare pe grupe
* oferă informaţii suplimentare ,la
cerere membrilor grupei;
* apreciază răspunsurile elaborate
de elevi şi face completările sau
corectările de rigoare,dacă este
cazul
* apreciază modul de prezetare al
grupei ,conform fişei de evaluare
3.Asigurarea feed-back * oferă informaţii suplimetare * formulează întrebări Conversţia

ului pentru lămurirea neclarităţilor pentru a-şi lămuri
5 min apărute în desfăşurarea activităţii eventualele neclarităţi. Explicaţia
* se analizează participarea elevilor * ascultă aprecierile
la lecţie,cooperarea în cadrul făcute de profesor
echipei şi se decide care este grupa
cu rezultatele cele mai bune
* notează elevii ,face precizări * prezintă carnetele de

5.Evaluarea rezultatelor. privind participarea elevilor la note Conversţia
Notarea elevilor activitatea propusă şi * notează pe caiete
Tema pentru acasa concluzionează asupra modului de tema pentru acasă Explicaţia
5 min îndeplinire a sarcinilor.
* transmite elevilor tema pentru
acasă:
Plan de recapitulare
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Definiţi evaluarea.
Care sunt momentele la care se efectuează evaluarea ?
Care este valoarea la care se înregistrează bunurile la intrarea în patrimoniu ?
Cu se stabileşte valoarea de înregistrare în contabilitate ?
Cum se evaluează bunurile la ieşirea din patrimoniu ?
Ce este inventariere ?
Care sunt etapele inventarierii ?
Care sunt diferenţele ce se pot constata prin inventariere ?
Care este tratamentul contabil pentru diferenţele constatate ?
studiului de caz GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV
PIATRA NEAMŢ
FIŞA DE LUCRU nr. 1 CLASA a X a A
S.C. Economic S.R.L. înregistreză în luna aprilie 2012 următoarele mişcări ale
stocurilor la materia primă “X “ :
SI 01.04.2012 -1000 x 2 lei/ buc.

I 03.04.2012 - 200 x 3 lei/ buc.
E 05.04.2012- 800
I 20.04.2012- 600 x 4 lei/ buc.
E 30.04.2012- 500
Sa se calculeze valoarea stocurilor ce ies din patrimoniu în cursul lunii aprlie 2012
precum şi valoarea stocului final înregistrat aplicând metoda de evaluare C.M.P.
global.
GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

PIATRA NEAMŢ
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
C.M.P. = Σ Qi x Pi / Σ Qi = 1 000 x 2 + 200 x 3 + 600 x 4 / 1000 + 200 + 600 = 2,7(7)

= 2, 78
Ieşiri:
1. 05.04 800 kg x 2,78 lei / kg = 2 224
2. 30.04 500 kg x 2,78 lei / kg = 1 390
TOTAL 1 300 kg 3614
SF = Si + I - E = 1 000 + 800 - 1300 = 500

= 2 000 + 3 000 -3614 = 1 386

PIATRA NEAMŢ
FIŞA DE LUCRU nr. 2 CLASA a X a
SI 01.04.2012 -1000 x 2 lei/ buc.

I 03.03.2012 - 200 x 3 lei/ buc.
E 05.04.2012- 800
I 20.04.2012- 600 x 4 lei/ buc.
E 30.04.2012- 500
precum şi valoarea stocului final înregistrat aplicând metoda de evaluare FIFO.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU

PIATRA NEAMŢ
Barem de corectare F.I.F.O.
Intrări Ieşiri Stoc

Data Explicaţia
Q P.U. V Q P.U. V Q P.U. V
01.04 Stoc - - - - - - 1 000 2 2 000
iniţial 200 3 600
03.04 Intrare 200 3 600 - - - 1 200 2 600
05.04 Ieşire - - - 800 2 1 600 200 2 400
200 3 600
400 1 000
20.04 Intrare 600 4 2 - - - 200 2 400
400 200 3 600
600 4 2 400
1 000 3 400
30.04 Ieşire - - - 500 1 400 500 4 2 000
200 2 400
200 3 600
100 4 400
TOTAL 800 3 1 300 3 000 500 2 000
000
S.F. = S.I + I – E = 1 000 + 800 – 1 300 = 500

= 2 000 + 3 000 – 3 000 = 2 000

PIATRA NEAMŢ
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
SI 01.04.2012 -1000 x 2 lei/ buc.

I 03.03.2012 - 200 x 3 lei/ buc.
E 05.04.2012- 800
I 20.04.2012- 600 x 4 lei/ buc.
E 30.04.2012- 500
precum şi valoarea stocului final înregistrat aplicând metoda de evaluare LIFO.

PIATRA NEAMŢ
CLASA a X a A
Barem de corectare
L.I.F.O.
Intrări Ieşiri Stoc

Data Explicaţia
Q P.U. V Q P.U. V Q P.U. V
01.04 Stoc iniţial - - - - - - 1 000 2 2 000
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
03.04 Intrare 200 3 600 - - - 200 3 600

1 200 2 600
05.04 Ieşire - - - 800 1 800 400 2 800
200 3 600
600 2 1 200
20.04 Intrare 600 4 2 400 - - - 400 2 800
600 4 2 400
1 000 3 200
30.04 Ieşire - - - 500 2 000 400 2 800
4 100 4 400
500 1 200
TOTAL 800 3 000 1 300 3 800 500 1 200
S.F. = S.I + I – E = 1 000 + 800 – 1 300 = 500

= 2 000 + 3 000 – 3 800 = 1 200

PIATRA NEAMŢ
La S.C. Economic S.R.L.se constată cu ocazia inventarierii:
1. Regularizaţi următoarele diferenţe cantitative stabilite la inventariere :

Denumire Cantitatea Dif. Preţ Dif. Formula ctb. priv.
bunuri Scrip Faptic Canti unitar valoare Înreg. dif. Valorice
t. a t
Materii prime 400 380 - 20 3
Mater. 970 980 + 10 1,50
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
consumab.
2. Calculaţi plusurile sau minusurile de valoare ale elementelor de mai jos, stabilite la
inventarierea de la sfârşitul anului :
Denumire Valoarea Valoarea Diferenţe Înregistrarea
bunuri contabilă actuală Ajustării
Materiale consumabile 90 86
Mf. la cost de achiziţie 210 250
3. Regularizaţi următoarele lipsuri de materii prime produse din următoarele cauze :

Cauzele producerii Materii prime lipsă Valoare Formula
lipsurilor Cantitate Pr. Valoare actuală Contabilă
unitar
Neglijenţa gest., 100 4 400 500
căruia i se impută
Cauze 40 4 160 20
necunoscute,
Neimputabile

PIATRA NEAMŢ
Barem de corectare
La S.C. Economic S.R.L.se constată cu ocazia inventarierii:
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
1. Regularizaţi următoarele diferenţe cantitative stabilite la inventariere :

Denumire Cantitatea Dif. Preţ Dif. Formula ctb. priv.
bunuri Cantit unitar valoare Înreg. dif. Valorice
Script. Faptica
Materii prime 400 380 - 20 3 - 60 601 = 301 60
Mater. consumab. 970 980 + 10 1,50 + 15 302 = 602 15
2. Calculaţi plusurile sau minusurile de valoare ale elementelor de mai jos, stabilite la
Denumire Valoarea Valoarea Diferenţe Înregistrarea
bunuri contabilă actuală Ajustării
Materiale consumabile 90 86 - 4 6814 = 392 4
Mf. la cost de achiziţie 210 250 + 40 ------

Cauzele producerii Materii prime lipsă Valoare Formula
lipsurilor actuală Contabilă
Cantitate Pr. unitar Valoare
Neglijenţa gest., 100 4 400 500 601 = 301 400
căruia i se impută 4282 = % 620
7588 500
4427 120
Cauze necunoscute, 40 4 160 160 601 = 301 160
Neimputabile 635 = 4427 38,4
Grupul Şcolar Economic Administrativ Piatra Neamţ

Profesor: Ec. Ailincăi Maria
Grila de evaluare a rezultatelor grupelor
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
EVALUARE
1. Identificaţi şi argumentaţi funcţiile îndeplinite de următoarele forme de evaluare:

• ascultarea curentă;
• extemporalul la sfârşit de capitol;
• teza trimestrială sau semestrială;
• examenul de capacitate;
• examenul de bacalaureat;
• concursul de admitere;
• examenul de licenţă;
• probele practice (inspecţia) în vederea obţinerii definitivării în învăţământ.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Evaluarea este mai mult decât o operaţie sau o tehnică; ea este o acţiune
complexă, un ansamblu de operaţii mintale şi acţionale, intelectuale, atitudinale,
afective care precizează: obiectivele şi conţinuturile ce trebuie evaluate; scopul şi
perspectiva deciziei; momentul evaluării (la început, pe parcurs, la sfârşit); cum se
evaluează; cum se prelucrează datele şi cum sunt valorizate informaţiile; criteriile pe
baza cărora se evaluează.
Evaluarea este un proces ce nu se rezumă la notarea elevilor, aceasta implică
un şir de măsurări, comparaţii, judecăţi de valoarea pe baza cărora se vor adopta
decizii menite să optimizeze activitatea profesorilor şi a elevilor. Evaluarea trebuie
privită ca parte integrantă a procesului de învăţare/instruire. Profesorul trebuie să
conceapă strategii de evaluare: când evaluează, sub ce formă, cu ce metode şi
mijloace şi mai ales cum valorifică rezultatele. La sfârşitul unei evaluări trebuie să se
schimbe ceva atât în activitatea profesorului, a elevului cât şi în procesul de instruire.
Strategia de evaluare are în vedere şi momentul în care se impune evaluarea.
Ascultarea curentă este o examinarea orală se realizează mai ales, prin

întrebări – răspunsuri şi prin îndeplinirea unor sarcini de lucru, oral sau în scris (de
cele mai multe ori – la tablă).
Verificarea orală se întrepătrunde cu demersurile de predare-învăţare încât, adesea,
funcţiile de instruire/ învăţare şi cea de evaluare nu pot fi disociate. Din cauza
fidelităţii şi validităţii scăzute, verificarea orală nu se recomandă în examenele
concurs (de admitere), fiind încă frecvent utilizată în examenele semestriale/ anuale şi
în examenele de certificare (de absolvire). Este o formă a conversaţiei prin care
profesorul urmăreşte identificarea cantităţii şi calităţii instrucţiei, respectiv, volumul
şi calitatea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor, abilităţilor elevilor, capacitatea
de a opera cu ele ş.a. Metodologia verificărilor orale impune cerinţe referitoare la
formularea întrebărilor, elaborarea răspunsurilor, frecvenţa (ritmicitatea) examinării,
extinderea verificării de la informaţia asimilată de elevi şi a posibilităţilor de a reda,
la capacitatea de a opera cu aceste cunoştinţe, de a le transfera în noi contexte, situaţii
– problematice. Profesorul poate utiliza o fişă de evaluare orală, atfel are o oglindă a
participării elevului privind conţinutul răspunsului, organizarea acestuia, prezentarea,
concluzii.
Ascultarea curentă este o evaluarea formativă are la bază controlul
pedagogic al activităţii didactice/educative şi repunerea ei în discuţie la nivelul
realizării: proiectului pedagogic, comunicării pedagogice, repertoriului comun
(profesor-elev), circuitelor de conexiune inversă, externe şi interne (structura acţiunii
educaţionale/didactice). Ea vizează perfecţionarea continuă a activităţii didactice/
educative prin efectele autoreglatorii declanşate permanent la nivelul corelaţiei
subiect-obiect. Evaluarea formativă devine, astfel, (re)-sursa autoformării,
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
autodezvoltării elevului, dar şi a profesorului, angajat într-un proces social de

perfecţionare continuă a practicii sale pedagogice, realizată/ realizabilă în mediul
şcolar şi extraşcolar. Funcţiile îndeplinite de acest gen de evaluare sunt: funcţia de
constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare; funcţia de constatare şi diagnosticare a
performanţelor obţinute de elevi; funcţia de predicţie (prognosticare), de prevedere a
desfăşurării activităţii în secvenţele următoare. funcţia formativ-educativă;
Avantaje:
flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea
de a alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie de calitatea
răspunsurilor oferite de către elev;
realizează o verificare operativă, punctuală a pregătirii elevilor, a exprimării
acestora, a fluidităţii ideatice şi verbale, logica expunerii, argumentării;
permite alternarea întrebărilor de bază cu întrebări ajutătoare în vederea
clarificării şi corectării imediate a eventualelor erori, neînţelegeri etc.;
îndeplineşte şi funcţii de învăţare, prin repetarea şi fixarea cunoştinţelor, prin
“întăririle” imediate realizate;
interactivitatea creată între evaluator şi evaluat stimulează participarea elevilor
la răspuns, încurajează şi manifestări ce permit evaluarea comportamentului
afectiv-atitudinal.
Limite:
evaluările orale au o redusă validitate deoarece realizează verificări prin sondaj
în rândul elevilor şi în materie; procesul didactic avansează astfel în condiţiile
unui feedback incomplet;
diverse circumstanţe care pot influenţa obiectivitatea evaluării atât din
perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevului / studentului (gradul diferit de
dificultate al întrebărilor, variaţia comportamentului evaluatorului, starea sa
afectivă, comportamentul său variat în situaţia “ascultării” mai multor
candidaţi, starea emoţională, timiditatea elevului ş.a.) generează varietate
interindividuală şi intraindividuală;
prejudecăţile – şabloane ce “erodează” chiar inconştient baremele;
nivelul scăzut de fidelitate determinat de numeroşi factori (durata scurtă a
examinării, imposibilitatea revederii răspunsurilor de către evaluator, efectul
“halo”, Pygmalion;
consumul mare de timp pentru evaluarea individuală a elevilor / studenţilor;
imposibilitatea standardizării şi obiectivitate scăzută.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Extemporalul la sfârşit de capitol este o evaluare cumulativă se

urmăreşte măsurarea sumei de cunoştinţe şi capacităţi dobândită la un anumit
moment al activităţii de instruire/ educaţie. Aprecierea şi decizia pedagogică, posibile
şi necesare în funcţie de suma de cunoştinţe şi capacităţi măsurată în prealabil,
presupune raportarea acesteia la standardele de competenţă şi de performanţă stabilite
la nivelul programelor de instruire/ educaţie. Diferenţierea instruirii valorifică, astfel,
două trăsături importante ale evaluării cumulative: caracterul punctual, evident în
cazul măsurării nivelului de pregătire atins de elevi într-un anumit moment al
procesului de învăţământ; caracterul normativ, evident în cazul operaţiilor de
apreciere şi decizie, orientate conform cerinţelor programelor de instruire/ educaţie.
Funcţiile îndeplinite sunt: funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare;
funcţia de reglare şi perfecţionare continuă a metodologiei instruirii; funcţia de
predicţie şi decizie privind desfăşurarea viitoare a activităţii didactice; funcţia de
diagnosticare a activităţii desfăşurate, prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care
au condus la rezultatele constatate;
Avantaje:
asigură verificarea modului în care a fost însuşit un anumit conţinut de către
toţi elevii (acoperirea unitară ca volum şi profunzime);
permit verificarea unor capacităţi (de analiză, sinteză, rezolvarea problemelor),
competenţe specifice ale învăţării (exprimarea în scris);
oferă posibilitatea evaluatorului de a emite judecăţi de valoare mult mai
obiective, întemeiate pe existenţa unor criterii de evaluare clar specificate şi
prestabilite;
permit verificarea unui număr mare de elevi într-un timp dat;
fac posibilă verificarea tuturor subiecţilor referitor la însuşirea unui anumit
conţinut, favorizând compararea rezultatelor;
oferă posibilitatea elevilor de a-şi elabora răspunsul în mod independent şi în
ritm propriu;
diminuează stresul, stările tensionale care influenţează negativ performanţa
elevilor timizi sau cu alte probleme emoţionale;
Dezavantajele principalele se referă la faptul că întărirea (pozitivă/negativă) a
răspunsului nu se produce imediat, întârziindu-se corectarea unor greşeli sau
completarea unor lacune identificate; nu permit dirijarea elevilor în formularea
răspunsurilor şi corectarea exprimărilor echivoce, şablon.
Evaluarea prin probe scrise permite verificarea obiectivă a întregului colectiv de

elevi, depestarea nivelului de reuşită, greşelile comune. Pentru eficientizarea acestui
gen de evaluare se pot utiliza testele docimologice. Acestea sunt probe standardizate
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
sub aspectul conţinutului, condiţiilor de aplicare, formulării răspunsurilor şi al

criteriilor de apreciere a rezultatelor.
Teza semestrială este tot o evaluarea prin probe scrise, îndeplinind aceleaşi funcţii ca
în cazul anterior. În contextul actual s-a diminuat ponderea notei la teză în media la
disciplina respectivă, astfel:( media la oral x 3 + nota la teză ) / 4. Tipurile de itemi şi
baremele de corectare şi notare sunt stabilite de professor.
Examenele de capacitate şi baclaureat sunt evaluări cumulative sau sumative la

sfârşitul unui ciclu de şcolaritate, constau în probe scrise în cazul examenelor de
capacitate (teste naţionale) şi în probe orale dar şi scrise la examenul de bacalaureat.
Scopul acestui gen de evaluare este aprecierea şi verificarea conţinuturilor asimilate,
evidenţierea efectelor, eficienţei, a rezultatelor globale ale învăţării, evidenţiază
calitatea şi nivelul pregătirii elevilor prin raportarea la programele analitice.
Probele scrise sunt utilizate la disciplinelor de învăţământ şi sunt stabilite în
funcţie de specializarea şi profilul liceului şi unice pentru examenele de capacitate.
Evaluarea rezultatelor şcolare se realizează în cazul acestor examene prin teste
docimologice.
Testul docimologic reprezintă “un set de probe sau întrebări cu ajutorul căruia se
verifică şi se evaluează nivelul asimilării cunoştinţelor şi al capacităţilor de a opera cu
ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil”
(I. Nicola, 1996, p. 403). Prezintă mai multe caracteristici pe care le sintetizăm astfel:
sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau teme – numite itemi – care
acoperă o arie de conţinut (o parte a programei);
sunt proiectate astfel încât să acopere obiectivele instructive prefigurate; prin
urmare, între itemi şi obiectivele instruirii trebuie realizată o bună concordanţă.
Obiectivele stabilite în momentul proiectării acţiunii de instruire se manifestă
ca rezultate la încheierea acţiunii şi apar în probă ca itemi;
cuprinde itemi care evidenţiază ce ştie elevul ca informaţie şi ce ştie să facă,
deci operaţii, deprinderi, priceperi;
sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice şi în foarte mică măsură
pentru verificări curente;
oferă posibilitatea măsurării mai exacte a performanţelor în comparaţie cu alte
probe;
posedă însuşiri ale investigaţiei experimentale (controlul condiţiilor de
aplicare, posibilitatea repetării probei, tratarea statistică a datelor etc.), ceea ce
le conferă o mai mare precizie;
asigură un grad sporit de obiectivitate în apreciere prin standardizarea
criteriilor de notare/barem de evaluare. Aprecierea se realizează prin raportarea
fiecărui răspuns la un etalon;
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
prezintă o “triplă identitate”: de conţinut (cuprind aceleaşi sarcini), condiţii de

aplicare (timp de lucru, explicaţii etc.) şi criterii de reuşită;
corespund exigenţelor de validitate şi fidelitate.
Ca şi alte forme şi metode de evaluare, testele îndeplinesc mai multe funcţii:
 cunoaşterea nivelului de pregătire al subiecţilor testaţi;
 evaluarea eficienţei predării, a demersului didactic întreprins;
 identificarea şi diagnosticarea dificultăţilor de învăţare;
 .
Calităţile tehnice ale testelor docimologice sunt: validitatea, fidelitatea,
standardizarea, etalonarea, obiectivitatea, aplicabilitatea.
Testele utilizate la aceste genuri de examene sunt teste standardizate, stabilite la
nivelul ministerului educaţiei.
Concursul de admitere vizează evaluarea iniţialăla începutul unui ciclu de şcolaritate

şi:
 implică operaţiile de măsurare-apreciere-decizie la începutul unui program de
instruire (cicluri curriculare);
 realizează un diagnostic al nivelului psihopedagogic al elevilor (nivelul
dezvoltării psihointelectuale, capacitatea de învăţare, nivelul cunoştinţelor,
priceperilor, deprinderilor ş.a.), exprimat în termeni de performanţe,
competenţe actuale şi potenţiale;
 se realizează prin examinări orale, probe scrise, probe practice;
 îndeplineşte o funcţie pedagogică prioritar predictivă vizând desfăşurarea
activităţii viitoare de predare-învăţare;
 fundamentează psihopedagogic activitatea didactică viitoare,
 constituie criteriu de ierarhizare. selecţionarea pentru a accede pe o treaptă
superioară de învăţământ sau în vederea angajării/certificării
Examenul de licenţă Evaluarea la examenul de licenţăse face de regulă prin

intermediul proiectului de licenţă întocmit de student şi susţinut oral în faţa unei
comisii.
Proiectul începe în facultate (cu studenţii) prin definirea temei, a sarcinii de lucru,
uneori chiar începerea rezolvării acesteia. Demersul se continuă acasă pe parcursul
câtorva zile/săptămâni (în această perioadă studentul se consultă frecvent cu
profesorul) şi se finalizează sub forma unui raport asupra rezultatelor obţinute. Poate
fi realizat individual sau în grup şi parcurge mai multe etape vizând colectarea datelor
şi realizarea produsului Proiectul trebuie să răspundă la următoarele întrebări: de ce ?
(motivaţia), ce ? (obiective), cum ? (strategii, căi de realizare, planuri şi acţiuni),
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
cine ? (responsabilităţi), cu ce ? (resurse), când ? (termene), cu ce rezultate ? (produse

şi efecte). Demersul de realizare a unui proiect impune parcurgerea câtorva “paşi” :
o stabilirea domeniului de interes;
o stabilirea premiselor iniţiale – cadru conceptual, metodologic, datele generale
ale investigaţiei;
o identificarea şi selectarea resurselor materiale;
o precizarea elementelor de conţinut ale proiectelor.
Acestea din urmă pot fi organizate după următoarea structură: pagina de titlu,
cuprinsul (structura), introducerea, dezvoltarea elementelor de conţinut, concluziile,
bibliografia, secţiunea anexelor (grafice, tabele, chestionare, fişe de observaţie ş.a.).
În evaluarea proiectului se au în vedere criterii generale de evaluare:
o criterii care vizează calitatea proiectului, sub aspectul produsului (validitatea
proiectului, completitudinea sa, elaborarea şi structurarea, calitatea materialului
utilizat, creativitatea);
o criterii care vizează calitatea activităţii studentului, sub aspectul procesului
realizat (raportarea la tema proiectului, nivelul de performanţă atins,
documentarea, nivelul de elaborare şi comunicare, tipul greşelilor,
creativitatea, calitatea rezultatelor din perspectiva valorificării şi utilizării
proiectului în sfera practică a activităţii)
Funcţiile formative se exercită, în primul rând, în situaţia şcolară, de învăţare bazată
pe înţelegere, reflecţie şi vizează dobândirea de către student a competenţelor
necesare elaborării unor portofolii, de-a lungul vieţii, cu funcţie de atestare.
Enumerăm câteva dintre aceste funcţii atestative:
 de a constitui un bilanţ al competenţelor şcolare şi / sau extraşcolare,
sociale, profesionale;
 de a valida achiziţiile şcolare şi extraşcolare şi de a furniza probele
pentru aceasta;
 de a asigura urmărirea formării de la şcoală la viitorul loc de muncă;
 de a certifica competenţele complexe;
 de a susţine şi legitima reconversia profesională.
Probele practice (inspecţia) în vederea obţinerii definitivării în învăţământ
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităţii de a

aplica anumite cunoştinţe teoretice, precum şi a nivelului de dezvoltare/ consolidare a
deprinderilorşi priceperilor de ordin practic.
Se evaluează atât procesul (acţiunea realizată), cât şi produsul (rezultatul).
Grila de evaluare, care poate fi elaborată în contextul instruirii diferenţiate valorifică
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
acţiunea de operaţionalizare a obiectivelor specifice/ intermediare, proiectate de

profesor ca performanţe concrete .
Grila după care va fi apreciată prestaţia unui profesor la clasă are următoarele repere:
Proiectarea lecţiei: documentarea ştiinţifică şi metodică, definirea corectă a
obiectivelor, corelarea acestora cu celelalte elemente, stilul de redactare,
creativitatea în concepţie şi proiectare.
Realizarea lecţiei: pregătirea condiţiilor necesare, valenţe educativ-formative,
conţinut ştiinţific, corelarea intra şi interdisciplinară, caracter practic
aplicativ,alegerea şi folosirea metodelor de predare-învăţare, îmbinarea
duferitelor forme de activitate,integrarea diferitelor mijloace de învăţământ,
stimularea motivaţiei, densitatea lecţiei, evaluarea permanentă, formativă.
Comportamentul profesorului evaluat: organizarea, îndrumarea şi conducerea
lecţiei, conduita în relaţia cu elevii.
Autoevaluarea: autoanaliză, receptivitatea.
2. Alcătuiţi un test docimologic care să pună accentul nu pe cunoştinţe, ci pe

proceduri de generare a cunoştinţelor.
GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN IN ACTIVITAŢI ECONOMICE
CLASA a XII -a
DISCIPLINA: REALIZAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE ŞI CALCULAŢIA
COSTURILOR
Data: 29.01.2012
Profesor: AILINCĂI MARIA
Clasa: a- XII- a B
Disciplina: Realizarea Situaţiilor financiare anuale şi calculaţia costurilor
Unitatea de învăţare/Tema: UÎ 2 Intocmirea Situaţiilor financiare anuale- etape
Titlul lecţiei: Inventarierea patrimoniului
Tipul lecţiei: Lecţie recapitulare şi sistematizare
Loc de desfăşurare: Sala de clasă
Durata lecţiei: 50 minute
Competenţa C1 (prevazută în SPP-uri):
 Utilizează procedee specifice metodei contabilităţii.
Competenţe formativ-educative:
 asumarea responsabilităţii activităţilor efectuate;
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 stimularea satisfacţiei de a lucra corect, şi eficient;

Obiective operaţionale:
 Să prezinte noţiunea de inventariere ;
 Să identifice etapele inventarierii;
 Să stabilească eventuale diferenţe între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de
înregistrare în contabilitate;
 Să înregistreze în contabilitate diferenţele constate în funcţie de cauzele care le-au generat;
Scopul lectiei: Conştientizarea importanţei şi utilităţii inventarierii patrimoniului pentru realizarea
scopului contabilităţii “ imagine fidelă, reală şi completă a patrimoniului, poziţiei financiare şi
performanţei financiare “ .
Strategii didactice:
Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, problematizarea;
Mijloace didactice: , Fişa de lucru, fleepchart, foi de lucru, markere.
Forme de organizare a activităţii: activitate frontala, individuală şi pe grupe de elevi.
Bibliografie:
Contabilitate: manual pentru clasa aXII-a/ ) Violeta Isai – Contabilitate cls. XII, Ed. ALL 2000;
Realizarea Situaţiilor financiare anuale şi calculaţia costurilor: manual pentru clasa a XII a/ ) Maria
Popan Editura Oscar Print Bucureşti 2007
SCENARIU DIDACTIC
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
N MOMENTUL TI ACTIVITATEA ACTIVITA RESURSE RESUR FOR

R LECŢIEI MP PROFESORULUI TEA MATERIA SE ME D
C (mi ELEVU LE PROCE ORG
T n) LUI DURALE NI-
R ZARE
Se noteaza absenţii Se notează absenţii în Comunică

in catalog; 2 catalog. absenţii ; Catalogul Conversaţia Front
1 Asigurarea mi Asigurarea condiţiilor Se pregătesc clasei
condiţiilor n didactico-materiale pentru
didactico-materiale. necesare lecţie ; Sunt
Prezintă modul de atenţi la
desfăşurare a precizările
lecţiei. profesorului
privind
activitatea
desfăşurată.
Sistematizarea Adresează elevilor Plan de
cunoştinţlor prin 10 întrebări Pun recapitulare
2 folosirea clasei min examinatoare privind intrebari
pentru stabilirea achiziţiile anterioare. pentru Conversaţie Front
unei scheme logice Răspunde la eventualele
Verificarea eventualele nelamuriri
cunoştinţelor nelămuriri formulate în ce
de elevi. priveşte
activitatea
ce va urma.
3. 20 Înmânează elevilor Rezolvă Fişe de lucru Expunerea Front

Desfăşurarea min fişele de lucru, cerinţele din Planul general Problema
activităţii. prezintă sarcinile de fişe pe cele de conturi tizarea;
Fişe de fixare şi lucru, supraveghează patru grupe, Foi fleepchart Conversa
operaţionalizare a şi oferă sprijin în solicită la Marckere ţia;
cunoştinţelor, rezolvarea aplicaţiilor nevoie Explicaţia
priceperilor şi lămuriri
depriderilor suplimenta
re, prezintă
rezolvarea
pe foi de
fleep-chart
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Concluzii şi 15 Prezintă documentul Prezintă Fleep-chart,

4. aprecieri asupra min „Fişa de lucru” şi rezultatele Coli A3 Expunere
modului de explică modul de muncii în Front
pregătire şi de lucru lucru grupă, se fac Coversaţie şi
al elevilor aprecieri Indivi
privind al
modul de
lucru şi
corectitudi
nea
rezolvării
Feed-back-ul 3 Apreciază contribuţia Catalogul Expunerea Front
min elevilor pe toată clasei
durata lecţiei. Notează
Comunică tema de tema de
casă: casă
Desfăşurarea lecţiei :
1. Moment organizatoric : prezenţa şi aspecte de disciplină şcolară , pregătirea materialului
didactic
2. Desfăşurarea propriu – zisă a lecţiei :
Prof. reactualizează vechile cunoştinţe apelând la volumul noţional însuşit la lecţiile anterioare,
adică în cadrul unităţii de învăţare “ inventarierea patrimoniului ” , pune întrebări prin conversaţie
frontală, astfel:
P: Prezentaţi ce reprezintă inventarierea
E: reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa faptică şi starea elementelor
patrimoniale de activ şi pasiv, sub formă cantitativ – valorică sau numai valorică, la o anumită dată.
P: Arătaţi care sunt funcţiile inventarierii ?
E: 1. De control al concordanţei dintre evidenţa scriptică şi situaţia reală
2. de stabilire a situaţiei nete a patrimoniului şi a rezultatului economico – financiar
3. de calcul şi evidenţă a stocurilor , consumurilor şi vânzărilor
P: Prezentaţi etapele inventarierii?
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
E: 1. Pregătirea inventarierii
2. inventarierea propriu – zisă
3. stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate.
P: Arătaţi ce diferenţe pot să apară la inventariere?
E: 1. Diferenţe cantitative: plusuri cantitative şi minusuri cantitative
2. Diferenţe valorice : plusuri valorice şi minusuri valorice
În continuare vom observa cunoaşterea de către elevi a înregistrării în contabilitate a
diferenţelor de inventar. Acest lucru se va observa prin aplicarea asupra elevilor a fişelor de lucru.
Profesorul prezintă sarcina de lucru elevilor, îi împarte pe patru grupe de lucru. Fiecare grupă
primeşte, fişelor de lucru câte una pentru fiecare elev, o coală A3 şi un marker. Fiecare grupă are la
dispoziţie 20 minute în care să rezolve sarcina primită. După expirarea duratei de lucru, un
reprezentant al fiecărei grupe va afişa produsul activităţii echipei în faţa tuturor elevilor. Analiza
corectitudinii realizării sarcinilor va fi făcută de tot colectivul de elevi şi coordonată de profesor. Se
va evalua fiecare coală în parte şi apoi vor fi comparate , stabilindu-se grupa care a lucrat cel mai
bine.
3. Consideraţiuni metodice :
Competenţele specifice vizate ale acestei lecţii sunt cunoaşterea modului de înregistrare în
contabilitate a diferenţelor ce apar la inventariere şi dezbaterea volumului noţional însuşit
anterior, reluat într-o altă ordine, după alte criterii decât cele realizate la asimilare.
Principiul activizării elevilor s-a realizat prin operaţionalizare, adâncind noţiunile împreună cu
elevii prin conversaţia frontală. Totodată procesul a fost optimizat prin realizarea conexiunii
inverse.
Pe tot parcursul lecţiei s-a respectat principiul sistematizării şi continuităţii procesului instructiv
– educativ.
Plan de recapitulare
Inventarierea patrimoniului: noţiune,scop;
Clasificare; criterii, tipuri;
Funcţiile inventarierii;
Etapele inventarierii;
Stabilirea rezultatelor inventarierii patrimoniului;
Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fişa de lucru nr.1

Inventarierea patrimoniului
1.Etapele de desfăşurare a inventarierii sunt :

a) măsurile organizatorice
b) pregătirea inventarierii
c) inventarierea stocurilor şi a disponibilităţilor
d) stabilirea rezultatelor inventarierii
e) inventarierea propriu – zisă
2.Regularizati următoarele diferenţe cantitative stabilite la inventariere :
Cantitatea Formula contabilă

Diferenţe
Denumire Preţ Diferenţe privind.
Scrip Faptică cantitati
bunuri unitar valoare înregistrarea diferenţelor
tică ve
valorice
Materii prime 400 380 - 20 3
Materiale 970 980 + 10 1,50
consumabile
Produse finite 570 600 + 30 2
Semifabricate 860 810 - 50 1,40
Produse rezid. 500 520 + 20 0,80
Mărfuri. la cost de 4.500 4.460 - 40 1
achiziţie
Obiecte de 8 10 +2 15
inventar
Fişa de lucru nr.2
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Calculaţi plusurile sau minusurile de valoare ale elementelor de mai jos, stabilite la
Denumire Valoarea Valoarea Înregistrarea

Diferenţe
bunuri contabilă actuală provizionului
Materiale consumabile 90 86
Mărfuri. la cost de achiziţie 210 250
Obiecte de inventar 64 55
Produse finite 97 100
Ambalaje 38 35
Titluri de participare 1000 900
Titluri de plasament 80 70
Clienţi incerţi 90 40
Formula contabilă care reflectă rezultatul inventarierii unor mărfuri pentru care se cunosc: stocul
scriptic 900 lei şi stocul faptic 950 lei este:
371 = 607 50 c. 371 = 707 50

371 = 711 50 d. 607 = 371 50
Fişa de lucru nr.3

1.Înregistraţi în contabilitate următoarele diferenţe constatate la inventariere :
a) lipsa unui calculator cu valoare contabilă de 2500 lei, fiind amortizat în proporţie de 80%.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
b) un plus de inventar care constă dintr- un ciocan pneumatic evaluat la valoarea de 2000 lei
c) lipsa unui compresor cu valoare contabilă de 2500 lei, complet amortizat.
2.Asociaţi formulei contabile explicaţia dată:
671 = 371 1. recuperarea lipsei imputabile prin virarea în contul de

212 = 131 disponibilităţi
461 = % 2. lipsuri de mărfuri din calamităţi
7588 3. imputarea lipsei contabile la inventar
4427 4. plus de construcţii la inventar
5121 = 461
Fişa de lucru nr.4

1. Cunoscând etapele inventarierii, ordonaţi corect, documentele următoare:
fişa de magazie c. listă de inventar

declaraţia de inventariere d. registru inventar
Materii prime lipsă

Cauzele producerii Valoare Formula
lipsurilor Preţ actuală Contabilă
Cantitate Valoare
unitar
Neglijenţa 100 4 400 500
gestionarului., căruia
i se impută
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Sustragere care se 50 4 200 250

impută ulterior
vinovatului din afară
Cauze necunoscute, 40 4 160 200

neimputabile
Distrugere cauzată de 60 4 240 300
inundaţii
Fişa de lucru nr.1

Barem de corectare şi notare
1. b,e,d;
2. Regularizati urmatoarele diferente cantitative stabilite la inventariere :
Cantitatea Formula contabilă

Diferenţe
Denumire Preţ Diferenţe privind.
Scriptică Faptică cantitati
bunuri unitar valoare înregistrarea
ve
diferenţelor valorice
Materii prime 400 380 - 20 3 - 60 601 = 301 60
Materiale 970 980 + 10 1,50 + 15 302 = 602 15
consumabile
Produse finite 570 600 + 30 2 +60 345 = 711 60
Semifabricate 860 810 - 50 1,40 - 70 711 = 341 70
Produse rezid. 500 520 + 20 0,80 + 16 346 = 711 16
Mărfuri. la cost de 4.500 4.460 - 40 1 - 40 607 = 371 40
achiziţie
Obiecte de 8 10 +2 15 + 30 303 = 603 30
inventar
Fişa de lucru nr.2

ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
1.Calculaţi plusurile sau minusurile de valoare ale elementelor de mai jos, stabilite la
Denumire Valoarea Valoarea Înregistrarea

Diferenţe
bunuri contabilă actuală provizionului
Materiale consumabile 90 86 -4 6814 = 392 4
Mărfuri. la cost de achiziţie 210 250 + 40 ------
Obiecte de inventar 64 55 -9 6814 = 3922 9
Produse finite 97 100 +3 ------
Ambalaje 38 35 -3 6814 = 398 3
Titluri de participare 1000 900 -100 6863 = 296 100
Titluri de plasament 80 70 - 10 6863 = 593 10
Clienţi incerţi 90 40 - 50 6814 = 491 50
2. Formula contabilă: a)
Fişa de lucru nr.3

1. a) % = 214 1500
2814 1200
6583 300
b) 2131 = 131 2000
c) 2813 = 2134 2500
2. a – 2; b – 4; c – 3; d – 1.
Fişa de lucru nr.4

1. b,a,c,d.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Materii prime lipsă

Cauzele producerii Valoare Formula
lipsurilor Preţ actuală Contabilă
Cantitate Valoare
unitar
Neglijenţa 100 4 400 500 601 = 301 400
gestionarului., căruia 4282 = % 620
i se impută 7588 500
4427 120
Sustragere care se 50 4 200 250 601 = 301 200
impută ulterior 461 = % 310
vinovatului din afară 7588 250
4427 60
Cauze necunoscute, 40 4 160 200 601 = 301 160
neimputabile 635 = 4427 38,40
Distrugere cauzată de 60 4 240 300 671 = 301 240
inundaţii
Fiecărui grup se acordă câte un calificativ în funcţie de punctajul obţinut ,astfel:

Foarte bine pentru un punctaj între 80 şi 100
Bine pentru un punctaj între 60 şi 79
Suficient pentru un punctaj între 10 şi 59 puncte .
Notele se vor acorda în funcţie de punctajul obţinut şi participarea individuală la activitate a fiecărui
membru al grupei.
A)
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679

201 AilincaiMaria Tema1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

201 AilincaiMaria Tema1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA

Programa şcolară a unei discipline economice, iar disciplina este prezentată ca

Pentru realizarea temei mă voi referi la programa de clasa a XII-a ,profil

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

cea de a doua parte a UC17. Consider că partea a doua a unităţii de competenţă ,

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

afaceri. (factură, aviz de însoţire a mărfii pentru achiziţie şi vânzare

Subsistemul conţinuturilor prezintă noutăţi în proiectare, atât în ceea ce priveşte

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

curriculum nucleu – cuprinde numărul minim de ore la fiecare disciplină obligatorie

Curriculumul elaborat în şcoală este un proiect pedagogic care conţine, cu statut

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

 opţional la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

permanente sau ocazionale. Acestea se stabilesc de profesor în funcţie de disciplina de studiu, de

Unitatea de învăţământ: Grupul Şcolar Economic Administrativ

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

 aplicarea regulilor de înregistrare în contabilitate

 definească noţiunea de evaluare

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

cuvânt şi va monitoriza activitatea de lucru Fişe de lucru pe

3.Asigurarea feed-back * oferă informaţii suplimetare * formulează întrebări Conversţia

* notează elevii ,face precizări * prezintă carnetele de

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

FIŞA DE LUCRU nr. 1 CLASA a X a A

SI 01.04.2012 -1000 x 2 lei/ buc.

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

FIŞA DE LUCRU nr. 1 CLASA a X a A

C.M.P. = Σ Qi x Pi / Σ Qi = 1 000 x 2 + 200 x 3 + 600 x 4 / 1000 + 200 + 600 = 2,7(7)

SF = Si + I - E = 1 000 + 800 - 1300 = 500

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

FIŞA DE LUCRU nr. 2 CLASA a X a

SI 01.04.2012 -1000 x 2 lei/ buc.

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

FIŞA DE LUCRU nr. 2 CLASA a X a A

Barem de corectare F.I.F.O.

Intrări Ieşiri Stoc

S.F. = S.I + I – E = 1 000 + 800 – 1 300 = 500

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

FIŞA DE LUCRU nr. 3 CLASA a X a A

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

SI 01.04.2012 -1000 x 2 lei/ buc.

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

FIŞA DE LUCRU nr. 3 CLASA a X a A

Intrări Ieşiri Stoc

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

03.04 Intrare 200 3 600 - - - 200 3 600

S.F. = S.I + I – E = 1 000 + 800 – 1 300 = 500

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

FIŞA DE LUCRU nr. 4 CLASA a X a A

La S.C. Economic S.R.L.se constată cu ocazia inventarierii:

1. Regularizaţi următoarele diferenţe cantitative stabilite la inventariere :

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

3. Regularizaţi următoarele lipsuri de materii prime produse din următoarele cauze :

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC-ADMINISTRATIV

FIŞA DE LUCRU nr. 4 CLASA a X a A

La S.C. Economic S.R.L.se constată cu ocazia inventarierii: