Sunteți pe pagina 1din 4

CERCETARE ÎN NURSING ,

CURS - 5
BOALA CEREBROVASCULARĂ , CANCERUL , PLAMIN ,
CANCERUL DE SAN
Boala cerebrovasculară

Factorii de risc sunt reprezentati de:


- Vârsta avansată este cel mai important factor de risc.
- HTA cu valori mari implica riscul de accident vascular cerebral. Se stie ca HTA este una dintre
cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se combina cu hiperlipidemia, și ca este cel mai
important factor de risc modificabil astfel incit scaderea valorilor tensionale la limite normale are un
rol benefic de preventie a AVC.
- Fumatul de țigări.
- BOLII CARDIACE CORONARIENE, fibrilatia atriala, și diabetul zaharat sunt toti, factori
independenti demonstrati în cresterea riscului de AVC.
- Consumul de contraceptive orale, și în mod special mai ales de catre femeile care fumeaza se
asociaza cu risc crescut de AVC.

Preventia AVC:
- Preventia primara:
o modificarea comportamentului: cu privire la dieta, exercitiul fizic, și renuntarea la fumat.
o consumul de aspirina s-ar spune ca protejeaza, însă nu a fost demonstrat.
- Preventia secundara:
o include screeningul pentru HTA care deja a fost prezentat, și care trbuie facut regulat la barbati și
femei cu vârsta cuprinsa intre 16- 64 de ani. Unii medici recomanda ca la persoanele cu risc crescut sa
se faca screening pentru stenoze carotidiene prin examene noninvazive( de exemplu Doppler pe
carotide) sau pur și simplu auscultarea carotidelor pentru depistarea de sufluri de stenoza.

CANCERUL

Reprezinta a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare. Aproximativ 50% din
cancere apar la persoane peste 65 de ani și sunt reprezentate de: cancerul de plamini, de sin, de colon și
rect, de col uterin, și de prostata. Dintr factorii de risc cei mai importanti pentru dezvoltarea cancerului,
indiferent de localizarea acestuia este vârsta avansata. Aceasta se datoraza acumularii în timp a
mutatiilor genetice critice, care culmineaza cu transformarea neoplazica.
Cele mai frecvente localizari vor fi analizate mai jos:

CANCERUL DE PLĂMÂN:

Factorii de risc:
- Fumatul reprezinta factorul de risc major, și este probabil cel mai cunoscut exemplu de expunere la
un agent mutagen asociat cu aparitia cancerului pulmonar.
- Expunerea profesionala la azbest, radon, nichel, crom, sau alti agenti industriali mai ales cind
aceasta se asociaza cu fumatul. Cresterea riscului depinde și de durata sau tipul de expunere.
- Poluarea aerului în zonele urbane a fost propus ca factor de risc, însă nu afost demonstrat cu
certitudine din cauza dificultatilor de masurare a poluarii.

1
- Iradierea: expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen exterior care creste riscul aparitiei
cancerului, însă aceasta expunere trebuie sa fie semnificativa pentru a fi luata în discutie. Expunerea
secundara în urma investigatiilor radiodiagnostice nu este asociata cu un risc crescut de cancer.
- Istoricul familial: cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere intre acest factor de risc
pe linie paterna și dezvoltarea cancerului.

Preventia primara și screening:


- Screeningul pentru cancerul preclinic( asimptomatic) include efectuarea citologiei pulmonare sau
radioscopie pulmonara( ori una ori alta, pentru ca acestea sunt costisitoare chiar daca se efectueaza la
persoanele cu risc crescut, și în plus efectuarea lor nu micsoraza rata de mortalitate prin acest tip de
cancer ci numai ajuta a-l detecta în stadii incipiente).

CANCERUL DE SÂN:

Factorii de risc:
- Graviditatea: Femeile care ramin gravide pentru prima oara dupa vârsta de 30 de ani au risc crescut
pentru dezvoltarea acestui tip de cancer comparativ cu femeile care ramin gravide sub vârsta de 30 de
ani. Aceasta este valabil numai în cazul în care sarcina este dusa la termen și femeia naște; sarcinile
terminate cu avort nu asigura protectie.
- Istoricul familial: de cancer de san, indiferent de natura sa creste riscul global de aparitie a
cancerului de san. Totusi, riscul nu creste semnificativ la femeile ale caror mame sau surori au avut
cancer de san dupa menopauza.
- Dieta: bogata în grasimi și proteine animale. Aceste date sunt inca controversate, nefiind evident
daca o dieta bogata în grasimi reprezinta un factor de risc specific. Este cert însă ca, ingestia crescuta
de grasimi și proteine animale influenteaza endocrinologic pacienta în sensul unei promovari a
cresterii, dezvoltare sexuala, menarha la vârsta mica și cresterea perioadei reproducatoare a femeii care
cu cit este mai lunga cu atit riscul de a dezvolta cancer este mai mare. Consumul de alcool poate creste
riscul de cancer însă nu exista dovezi concludente.
- Deficienta de vitamina C din dieta este corelata cu un risc crescut de neoplazie în general.
- Lactatia: nu influenteaza incidenta cancerului de san, dar femeile nulipare și femeile care nu au
alaptat decit putin sau deloc au un risc mai mare de a dezvolta cancer de san comparativ cu femeile
multipare.
- Administrarea de contraceptive orale nu creste riscul de cancer indiferent de durata
administrarii acestora.
- Tratamentul estrogenic postmenopauzal: utilizarea prelungita a estrogenilor pentru ameliorarea
simptomelor legate de menopauza mai mult de 10 ani sau folosirea dozelor mari, zilnice, și pe cale
orala(1,25mg estradiol sau mai mult) creste riscul de dezvoltare a cancerului de san. Pentru a
contracara acest efect se recomanda utilizarea dozelor relativ mici (0,625mg), bisaptaminal, în produse
percutanate și în combinatie cu progesteron ciclic 12-14 zile pe luna.
- Radiatiile: expunerea la radiatiile ionizante mai ales în adolescenta creste riscul dezvoltarii
cancerului, aceasta depinzind de doza.
- Alte cauze: dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu: statusul socioeconomic ridicat,
varsta peste 40 de ani, și instalarea timpurie a menarhei.

2
Preventie primara și screening:
- Preventia implica controlul factorilor de risc mai sus mentionati.
- Mamografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o forma maligna, inainte de a
deveni palpabila și care poate fi potential curabila. Totusi 10-20% din cancere nu se vizualizeaza prin
mamografie, astfel incit devine necesara autopalparea lunara care se poate dovedi afi de un real folos.
Mamografia se efectueaza la 2-3 ani pentru femeile cu vârsta intre 40-50 de ani, anual pentru femeile
cu vârsta peste 50 de ani, și mai frecvent daca este nevoie la femeile care se incadreaza în grupa cu risc
crescut.
- Examinarea fizica prin palpare efectuata de femeie lunar, de regula postmenstrual.

CANCERUL DE COL UTERIN: acest tip de cancer este considerat o afecțiune pentru care exista
intr-adevar posibilitatea unei preventii eficiente, deoarece acesta prezinta un stadiu preinvaziv de lunga
durata și care poate fi tratat precum și datorita existentei screeningului pentru citologia cervicala.

Factorii de risc:
- Activitatea sexuala: partenerii sexuali multipli și existenta actuala sau trecuta a bolilor cu
transmitere sexuala, ca: herpesul, sifilisul, gonoreea creste riscul pentru neoplazia cervicala. Nu este
inca clar daca acesti factori actioneaza separat sau prin acelasi mecnism fiziopatologic.
- Contraceptivele orale: exista numai o asociere redusa intre utilizarea OC și cancerul cervical. Ceea
ce s-a demonstrat prin studii este, ca marea majoritate a femeilor care au utilizat OC si-au inceput
activitatea sexuala la o vârsta mai tinara, și au mai multi parteneri sexuali. Folosirea alternativa de
metode de contraceptie de tip bariera reduce riscul de cancer cervical.
- Vârsta primului contact sexual: Femeile care si-au inceput viata sexuala la o vârsta mai tinara de 20
de ani au un risc de doua până la trei ori mai mare de a dezvolta cancer cervical decit cele cu debut mai
tardiv al vietii sexuale, chiar daca nu au mai avut și alti parteneri sexuali dupa aceea; acest fapt pare
legat de expunerea timpurie la papilomavirus uman.
- Deficienta de acid folic și vitamina A și C au fost asociate cu dezvoltarea displaziei cervicale.
- Fumatul: asocierea intre fumatul tigaretelor și dezvoltarea cancerului cervical este cunoscuta de mult
timp, și este cert ca agentii mutageni din fumul de tigara se concentreaza selectiv în mucusul cervical.
Aceasta asociere este și mai puternica la grupele de vârsta tinara( 20-29 de ani).
- Factori etnici și rasiali: negrii și hispanicii au un risc crescut de a dezvolta acest cancer.
- Factori socioeconomici: s-a demonstrat ca acest tip de localizare este în legatura cu igiena sexuala la
barbat, și ca femeile casatorite cu barbati carora li s-a practicat circumcizie din motive religioase sau
alte motive(de exemplu femeile evreice) dezvolta foarte rar sau deloc neoplasm cervical.
- Menarha și menopauza: vârsta de instalare a acestora și caracterul menstrelor nu par a fi un risc.
Intervalul intre menarha și primul contact sexual constituie un indicator mai bun al riscului decit vârsta
la primul contact( cu cit intervalul este mai mic cu atit mai mare este riscul).

Preventie primara și screening:


- Preventia consta în masuri de educatie sanitara la adolescenti și mai ales în grupurile cu risc crescut și
inlaturarea pe cit posibil a acestor factori de risc.
- Screeningul se efectueaza la persoanele cu risc crescut, și este reprezentat de testul Papanicolau (de
citologie cervicala) care identifica modificari displazice cervicale. Se recomanda efectuarea testului
cind o femeie devine sexual activa, apoi la fiecare 1-3 ani sub vârsta de 35 de ani și în sfirsit la fiecare
5 ani dupa aceasta virsta. Este de la sine inteles ca la persoanele cu risc crescut testul se poate face
oricind.

3
Femeile cu risc crescut sunt reprezentate de:
Cele cu vârsta cuprinsa între 25-60 de ani
Statut socioeconomic defavorizat
Detinute și prostituate
Trecut sau prezent de boli cu transmitere sexuala
Contact sexual la vârsta tinara
Cu avorturi în antecedente
Cu istoric de displazie scuamoasa cervicala
Cele cu mame necasatorite