Mobilizări pasive

La pacienţii neurologici, secvenţa reeducării corespunde instalării controlului motor,

realizându-se dispre proximal spre distal.

1. Articulaţia scapulo-humerală

a) Abducţia (m. deltoid şi supraspinosul):

 Pacientul: aşezat, braţele pe lângă corp;

 KT: este poziţionat în spatele pacientului, priză (P) la nivelul cotului, contrapriză (CP) la
nivelul umărului;
 Acţiunea: abducţia braţului.

 Pacientul: în decubit lateral, genunchii în flexie, braţul afectat în flexie 900 pe torace;
 KT: plasat în spatele pacientului, P la nivelul cotului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: abducţia şi rotaţia externă a braţului prin ridicarea antebraţului de pe torace la
900.

b) Adducţia (marele pectoral, marele rotund, marele dorsal):

 Pacientul: în decubit dorsal, cu membrul superior afectat în abducţie 900, palma pe

suprafaţa de lucru;
 KT: este poziţionat în lateral, P la nivelul cotului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: apropierea membrului superior de corp prin alunecarea pe suprafaţa mesei.

 Pacientul: în decubit ventral, braţul afectat în abducţie 900;

 KT: plasat în lateralul pacientului, P la nivelul cotului, CP în treimea proximală a
braţului;
 Acţiunea: adducţia braţului şi atingerea fesei opuse cu mâna pacientului.

c) Flexia/anteducţia/antepulsia (marele pectoral – fasciculul clavicular, coraco-brahialul,

scurtul biceps, fasciculul anterior al deltoidului):

 Pacientul: în decubit dorsal, cotul flectat la 900, antebraţul pe torace;

 KT: este poziţionat în lateral, P pe treimea distală a antebraţului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: ridicarea braţului înainte la 900 cu fixarea umărului pe masă cu ajutorul CP.
  Pacientul: în decubit ventral, cu umărul în afara mesei de lucru;
 KT: plasat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a braţului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: coborârea braţului în atârnat, cu uşoare tracţiuni exercitate pe braţ şi cu fixarea
umărului prin CP.

d) Extensia/retroducţia/retropulsia (marele şi micul rotund, marele dorsal, fasciculul posterior

la deltoiului, romboidul, marele dorsal, trapezul):

 Pacientul: în decubit ventral, membrul superior afectat pe masă, pe lângă corp;

 KT: este poziţionat în lateral, P la nivelul cotului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: ridicarea braţului de pe planul mesi cu alunecarea palmei pe masă, uşoare
tensiuni la capătul cursei descrise de braţ.

 Pacientul: aşezat, braţul afectat liber;

 KT: plasat în spatele pacientului, P la nivelul cotului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: extensia braţului concomitent cu proiecţia anterioară a umărului.

e) Rotaţia internă (micul pectoral, marele dorsal, marele rotund):

 Pacientul: în decubit dorsal, braţul afectat în abducţie 900, cotul flectat;

 KT: este poziţionat în lateral, P pe treimea distală a antebraţului, CP la nivelul umărului;
 Acţiunea: coborârea antebraţului (paralel cu planul mesei).

 Pacientul: în decubit ventral, cu antebraţul în afară mesei, braţul afectat în abducţie 90 0,

cotul flectat;
 KT: plasat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP pe treimea
distală a braţului;
 Acţiunea: prin bascularea distală a antebraţului se obţine rotaţia internă la nivelul
articulaţiei scapulo-humerale.

f) Rotaţia externă (subspinosul şi micul rotund):

 Pacientul: aşezat, antebraţul afectat în flexie 900, mâna sprijinită pe coapsă;

 KT: este poziţionat în spatele pacientului, P pe treimea proximală a antebraţului, CP la
nivelul umărului;
 Acţiunea: abducţia şi rotaţia externă a braţului.

 Pacientul: în decubit dorsal, braţul afectat în abducţie 900, cotul flectat la 900;
 KT: plasat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP cu degetele 2-5
sub axilă, policele pe umăr;
  Acţiunea: ridicarea antebraţului de pe planul mesei şi deplasarea cranială a mâinii
pacientului.

2. Articulaţia cotului

a) Mişcarea de flexie (este realizată de muşchii brahial anterior şi coraco-brahialul, iar cu rol
accesoriu participă muşchii epitrohleeni şi epicondilieni, cu precădere lungul şi scurtul supinator,
ultimii doi acţionând numai în condiţiile antebraţului în pronaţie):

 Pacientul: aşezat, membrul superior pe masă, cotul flectat, palma în supinaţie;

 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP pe
treimea distală a braţului;
 Acţiunea: flexia antebraţului pe braţ.
 Indicaţie metodică: flexia se execută lent şi se solicită pacientului să urmărească
mişcarea, încercând să o dirijeze mental.

 Pacientul: în decubit dorsal, braţul afectat în abducţie 900, antebraţul în pronaţie pe

suprafaţa de lucru;
 KT: plasat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP pe treimea
distală a braţului;
 Acţiunea: flexia antebraţului pe braţ.

b) Mişcarea de extensie (este realizată de muşchii triceps şi anconeu; în extensie, primul

acţionează anconeul, urmat de vastul intern şi apoi cel extern al tricepsului; porţiunea lungă a
tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistenţă crescută):

 Pacientul: decubit dorsal, braţul afectat în abducţie 900, antebraţul în flexie 900, palma în
supinaţie;
 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP pe
treimea distală a braţului;
 Acţiunea: extensia antebraţului.
 Indicaţie metodică: acelaşi exerciţiu se poate realiza şi din poziţia decubit ventral cu
palma în pronaţie.

 Pacientul: aşezat, braţul afectat în abducţie pe masă, antebraţul în flexie, cotul pe

suprafaţa de lucru, palma în pronaţie;
 KT: plasat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP pe treimea
proximală a braţului;
 Acţiunea: extensia antebraţului concomitent cu mişcarea de supinaţie.
c) Mişcarea de pronosupinaţie (muşchii pronatori principali: rotundul pronator, pătratul
pronator, iar ca muşchi accesorii primul radial extern, marele palmar, brahioradialul şi anconeul;
muşchii supinatori principali: scurtul supinator şi bicepsul brahial, muşchi accesorii:
brahioradialul extensor propriu, lungul extensor al policelui):

 Pacientul: aşezat, braţul afectat în abducţie, cotul pe masă, palma în pronaţie pe suprafaţa
de lucru;
 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a antebraţului, CP pe
treimea distală a braţului;
 Acţiunea: flexia antebraţului în supinaţie, urmată de extensia antebraţului în pronaţie.

3. Pumnul

a) Flexia pasivă a pumnului:

 Pacientul: aşezat, antebraţul sprijinit pe masă, în supinaţie, mâna în extensie în afara

planului mesei;
 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe faţa dorsală a mâinii pacientului, CP pe
treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: flexia pumnului.

b) Extensia pasivă a pumnului:

 Pacientul: aşezat, antebraţul sprijinit pe masă, în pronaţie, mâna în flexie în afara

planului mesei;
 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe faţa palmară a mâinii pacientului, CP pe
treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: extensia mâinii.

c) Abducţia pasivă a pumnului:

 Pacientul: aşezat, antebraţul în pronaţie, palma pe suprafaţa mesei;

 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe faţa dorsală a mâinii pacientului,
cuprinde indexul şi metacarpianul de partea radială, policele este liber, CP pe treimea
distală a antebraţului;
 Acţiunea: înclinarea radială a mâinii.
d) Adducţia pasivă a pumnului:

 Pacientul: aşezat, antebraţul în pronaţie, palma pe suprafaţa mesei;

 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P pe faţa dorsală a mâinii pacientului, cu
ultimele falange de la degetele 2-5 cuprinde auricularul şi metacarpul de partea cubitală,
iar policele pe eminenţa tenară a pacientului, CP pe treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: înclinarea cubitală a mâinii.

!!!!! Suprafaţa mesei trebuie să fie netedă şi lucioasă, pentru a permite alunecarea mâinii.

4. Mâna

a) Flexia pasivă a degetelor:

 Pacientul: aşezat, antebraţul în supinaţie, spijinit pe masă, palma întinsă;

 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P – vârful degetelor 2-5 plasate pe prima falangă
ale aceleaşi degete ale pacientului, CP pe treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: flexia degetelor 2-5.
 Indicaţie metodică: în situaţii mai dificile, acţiunea de flectare a falangelor se poate
realiza separat pentru fiecare deget şi cu fiecare falangă în parte.

b) Extensia pasivă a degetelor:

 Pacientul: aşezat, mâna sprijinită pe masă, antebraţul în supinaţie, mâna în afara

suprafeţei de sprijin la nivelul pumnului;
 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P – faţa palmară aşezată peste faţa palmară a
degetelor pacientului, policele poziţionat pe faţa dorsală a mâinii pacientului, CP pe
treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: extensia degetelor.

c) Abducţia pasivă a degetelor:

 Pacientul: aşezat, antebraţul sprijinit pe masă, palma în pronaţie, degetele lipite;

 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P – policele şi indexul la nivelul ultimelor falange,
CP pe treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: depărtarea indexului şi mediusului cu ajutorul policelui şi indexului KT.
  Indicaţie metodică: se efectuează abducţia pasivă a degetelor, trecând treptat la medius şi
inelar, apoi la inelar şi auricular.

d) Adducţia pasivă a degetelor:

 Pacientul: aşezat, antebraţul în pronaţie, palma pe masă, degetele în abducţie;

 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P – degetele în abducţie plasate la nivelul primelor
falange ale degetelor pacientului, CP pe treimea distală a antebraţului;
 Acţiunea: aduucţia degetelor.

5. Policele

a) Flexia pasivă a policelui:

 Pacientul: aşezat, antebraţul în supinaţie, sprijinit pe masă, policele lipit de index,

degetele 2-5 în contact cu masa;
 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P – degetele pe faţa dorsală a policelui, CP la
nivelul antebraţului;
 Acţiunea: flexia policelui pe planul palmei.

b) Extensia pasivă a policelui:

 Pacientul: aşezat, antebraţul sprijinit în poziţie neutră, mâna cu marginea cubitală pe

masă;
 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P cu vârful degetele 1-4 cuprinde ultima falangă a
policelui, CP cuprinde pumnul;
 Acţiunea: extensia policelui.

c) Abducţia pasivă a policelui:

 Pacientul: aşezat, antebraţul în pronaţie, palma pe masă, policele lipit de degetul 2;

 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P pe faţa externă a policelui, CP treimea distală a
antebraţului;
 Acţiunea: deschiderea prin alunecarea spre înainte a mâinii pe masă; policele este
menţinut în poziţia iniţială.
d) Adducţia pasivă a policelui:

 Pacientul: aşezat, antebraţul spijinit pe masă, în supinaţie, policele în abducţie radială;

 KT: este poziţionat în faţa pacientului, P pe faţa laterală a policelui cu degetele 2-5, CP pe
faţa dorsală;
 Acţiunea: adducţia policelui.

6. Articulaţia coxo-femurală

a) Mişcarea de flexie:

 Pacientul: în decubit dorsal;

 KT: este poziţionat în lateralul pacientului, P la nivelul gambei, CP la nivelul
genunchiului membrului inferior extins;
 Acţiunea: flexia progresivă a coapsei pe bazin şi a gambei pe coapsă.

 Pacientul: în decubit lateral, la marginea mesei de lucru;

 KT: plasat în spatele pacientului, P la nivelul genunchiului (pe partea internă), CP pe
creasta iliacă (limitează bascularea posterioară a bazinului);
 Acţiunea: flexia coapsei pe bazin cu alunecarea calcaneului pe suprafaţa de lucru.

b) Mişcarea de extensie:

 Pacientul: în decubit lateral;

 KT: este poziţionat în spatele pacientului, P la nivelul genunchiului (pe partea internă),
CP la nivelul şoldului;
 Acţiunea: extensia coapsei concomitent cu proiecţia anterioară a şoldului.

c) Mişcarea de abducţie:

 Pacientul: în decubit lateral, membrele inferioare extinse;

 KT: plasat în spatele pacientului, P la nivelul genunchiului (pe partea internă), CP la
nivelul şoldului;
 Acţiunea: abducţia coapsei.

 Pacientul: în decubit dorsal, membrele inferioare extinse şi apropiate;

 KT: plasat în faţa pacientului, P şi CP la nivelul gleznelor;
 Acţiunea: abducţia membrelor inferioare.
d) Mişcarea de adducţie:

 Pacientul: în decubit dorsal, membrele inferioare extinse şi depărtate;

 KT: plasat în faţa pacientului, P şi CP la nivelul gleznelor;
 Acţiunea: adducţia membrelor inferioare (apropiere + încrucişare).

 Pacientul: aşezat la marginea mesei de lucru, sprijinit pe mâna sănătoasă;

 KT: plasat în faţa pacientului, P pe treimea distală a coapsei, CP pe treimea proximală a
gambei;
 Acţiunea: adducţia coapsei (poziţia picior peste picior).

e) Mişcarea de rotaţie internă şi rotaţie externă:

 Pacientul: în decubit dorsal, membrul inferior afectat este flectat, talpa pe sol;
 KT: plasat în lateralul pacientului, P la nivelul genunchiului, CP pe faţa dorsală a
piciorului;
 Acţiunea: împingerea genunchiului spre interior (RI) şi respectiv, spre exterior (RE).

7. Articulaţia genunchiului

a) Mişcarea de flexie:

 Pacientul: în decubit dorsal;

 KT: poziţionat în lateralul pacientului, P pe treimea distală a coapsei (posterior), CP pe
treimea proximală a gambei (anterior);
 Acţiunea: flexia genunchiului cu târârea călcâiului pe suprafaţa de lucru.

 Pacientul: în decubit dorsal;

 KT: poziţionat în lateralul pacientului, P la nivelul calcaneului, CP pe treimea distală a
coapsei;
 Acţiunea: realizarea triplei flexii.

b) Mişcarea de extensie:

 Pacientul: în decubit lateral, cu genunchiul afectat flectat;

 KT: poziţionat în spatele pacientului, P pe treimea distală a gambei, CP pe treimea distală
a coapsei;
 Acţiunea: extensia gambei pe coapsă.
  Pacientul: aşezat;
 KT: poziţionat în faţa pacientului, P pe treimea distală a gambei, CP pe treimea distală a
coapsei;
 Acţiunea: extensia gambei pe coapsă.

8. Articulaţia gleznei

a) Mişcarea de flexie:

 Pacientul: în decubit dorsal, cu genunchiul afectat flectat, talpa pe sol;

 KT: poziţionat în lateralul pacientului, P la nivelul feţei plantare a piciorului (policele pe
faţa dorsală), CP pe treimea distală a gambei;
 Acţiunea: flexia dorsală a piciorului.

 Pacientul: în decubit dorsal, genunchiul flectat şi sprijinit pe coapsa KT;

 KT: poziţionat în lateralul pacientului, P la nivelul feţei plantare a piciorului, CP la
nivelul gleznei;
 Acţiunea: flexia piciorului.

b) Mişcarea de extensie:

 Pacientul: în decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse;

 KT: poziţionat în faţa pacientului, P la nivelul feţei dorsale a piciorului, CP pe treimea
distală a gambei;
 Acţiunea: flexia plantară a piciorului.

 Pacientul: în decubit dorsal, genunchiul flectat şi sprijinit pe coapsa KT;

 KT: poziţionat în lateralul pacientului, P la nivelul feţei dorsale a piciorului, CP la nivelul
gleznei;
 Acţiunea: extensia piciorului.