Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina veterinara Bucuresti

Facultatea de Biotehnologii

Specializare:Industrie Alimentara

CRISPR. Istoric. Definitie. Evolutie. Diferente

Cadru didactic indrumator:

Radu Toma

Isac Alexandru si Bana Mihai

Grupa Bia B

Bucuresti 2018
1
 Cuprins

Capitolul I

Istoria Internetului…………………………………………………………3

Evolutie……………………………………………………………………4

Capitolul II

Istorie si Evolutie CRISPR……………………………………………….8

Definitie…………………………………………………………………..12

Statistici……………………………………………………………...…...13

Diferente………………………………………………………………….15

Studiu de caz……………………………………………………………...17

Concluzii si recomandari…………………………………………………18

Bibiografie………………………………………………………………..19

2
 Capitolul I.

Istoria Internetului

1.Introducere

Termenul Internet(scris cu majusculă) se referă la World Wide Web, rețeaua

mondială u n i c ă d e c o m p u t e r e i n t e r c o n e c t a t e p r i n p r o t o c o a l e l e d e c o m u n i c a r e
T C P / I P ( T r a n s i m i s s i o n Control Protocol și Internet Protocol), iar termenul internet
desemnează în marea majoritate acazurilor aceeași rețea, însă văzută ca un mediu de
comunicare de mase, împreună cu informaţiaşi serviciile care sunt oferite utilizatorilor
prin intermediul acestui mediu.

2 . Cum s-a nascut internetul?

Internetul s-a născut la mijlocul anilor '60 in forma ARPANet (Advanced ResearchProjects
Agency Net) - o rețea între mai multe computere din unele instituții americane, ce lucrau pentru
ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. ARPA a fost pus infuncțiune ca reacție
la succesul sovietic al lansării satelitului Sputnisk in spațiu in 1957. Unul din obiectivele ARPANet
era crearea unei rețele, care să nu fie distrusă datorităatacurilor asupra sistemului. Războiul Rece fiind
la apogeu, scenariul unui dezastru eraconsiderat fie lansarea unei bombe, fie un atac nuclear. De aici a
rezultat un proiect de rețea,unde rețeaua însăsi era permanent în pericol de atac. In consecință: doar un
minimum deinformații era cerut de la computerele client in rețea; când transmisia de date întalnea un
obstacol,sau una dintre adrese era de negăsit, se gasea o altă cale către adresa cautată. Toate acestea au
fost codificate într-un protocolcare reglementa transmisia de date pe Internet.În forma sa finală,acesta
era TCP/IP(Transmission Control Protocol/InternetProtocol), care este și acum baza
Internetului.TCP/IP face posibil ca modele diferitede computere ce folosesc sisteme diferite
deoperare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOSetc. să se “înteleagă” unele cu altele. În acestfel,
Internetul era si este cu adevărat o platformă-independentă.

3
3.Inceputul

În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat

cuinteligenţa artificială, găseşte soluţia de a conecta mai multe terminale la un singur
calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai
multeaplicaţii (programe de calculator) solicită acces concurenţial la o resursă (fizică sau logică),
princare fiecărei aplicaţii i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând
apoi primele calculatoare în marile universităţi se pune problema interconectării acestora.
CercetătorulLawrence Roberts susţine o soluţie de interconectare prin comutare de pachete (packet
switching)în modelul numit "client-server".Astfel, pentru a transmite informaţia, aceasta este
mărunţită în porţiuni mici, denumite pachete. Ca şi la poşta clasică, fiecare pachet conţine informaţii
referitorela destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe reţea. La destinaţie întreaga informaţie
estereasamblata.

Iata cum Prof. Kleinrock, unul dintre specialistii in computere implicat, isi aminteste primalor
comunicare: "Am stabilit o legatura telefonica intre noi si baietii de la SRI...," Kleinrock ...spunea intr-
un interviu: "Am tastat litera L si am intrebat la telefon, "Ati vazut L-ul?" "Da, am vazut L-ul," a venit
raspunsul. "Am tastat litera O, si am intrebat, "Ati vazut O-ul." "Da, am vazut O-ul." "Apoi am tastat
litera G, si sistemul a cazut"...

Evolutie

4.Reteaua se extinde

În proiectul iniţial al ARPANet se asigurau doar 3 servicii de comunicaţie: conectarea

ladistanţă – telnet (Remote login), transferul de fişiere - FTP (File Transfer Protocol) şi tipărirea
ladistanţă. Abia în 1972, când se ajunsese la o reţea cu 37 de calculatoare, a fost introdus şiserviciul de

4
poştă electronică e-mail. Tot în 1972, în Octombrie, la Conferinţa Internaţională de laWashington DC
(ICCC) ARPAnet este prezentat ”în public” şi se fac demonstraţii.Internetul era în mod categoric în
ascendență. Cu noi grupuri de utilizatori care se alăturau,Internetul a trecut prin prima sa transformare.

Anul 1975 înseamnă pe de o parte apariţia calculatoarelor personale (ALTAIR

anunţasemicrocalculatorul încă în August 1974) şi pe de altă parte, ca urmare a restricţiilor în
conectareala ARPAnet impuse de Agenţia militară de comunicaţii (botezată DARPA), apariţia
primelor reţele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este şi anul apariţiei Microsoft, când
PaulAllen şi Bill Gates, pornind de la experienţele cu Altair dezvoltă BASIC-ul pentru noua lume
aPC- urilor. Un an mai târziu, CCITT (Comitetul consultativ pentru telegrafia şi
telefoniainternaţională) anunţă X.25 ca standard de comunicaţie (tot comutare de pachete)

Incă în 1973, sistemul TCP/IP este propus ca un standard pentru ARPAnet. El este însăacceptat
ca protocol standard doar la 1 Ianuarie 1983, când ARPAnet ajunsese să asigureconectarea a 500 de
centre. Aceasta decizie şi această dată este considerată (mai ales de participanţii la proiect) ca și
naşterea Internet. Mai ales că tot în 1983 partea militară a ARPAneta fost separată sub numele
MILNET. In acel an existau deja reţelele BITNET (But It's Time Network), CSNET (Computer
Science Network), şi altele, iar centru de programare alUniversitații California din Berkeley lansează
BSD UNIX 4.2 cu TCP/IP înglobat (ca rezultat alfinaţării DARPA). Firma Novell lansează produsul
NetWare, bazat pe protocolul XNS elaborat laXerox Park, iar firma Proteon oferă primul router soft
folosind un minicalculator PDP-11. Estelansat limbajul de programare C++ .

5.Usenet si internet

În următoarea decadă, Internetul a crescut la o rețea de 200 de computere. În același timp,au

apărut alte rețele, mai ales în sectorul academic. Important printre acestea era (și este) USENET sau
Users’ Network, care a început in 1979, când câteva computere bazate pe UNIX au fost conectate
împreună. USENET a fost la început o reţea cu acces telefonic în comutaţie (dial-up) bazată pe UUCP

5
(UNIX-to-UNIX copy). Oferea acces e-mail şi ştiri (Usenet News). Maiexistă şi azi reţele - conexiuni
UUCP, chiar dacă partea de ştiri (Usenet News) a trecutlaNetNews. Tot în 1979 apare prima versiune
comercială de UNIX pentru un microcalculator produsă de Onyx System.

Spre deosebire de alte rețele, Usenet lucra întradevăr de jos în sus, și nu pe alte căi.Fusese
creată de utilizatori pentru utilizatori...De aici a rezulta o atitudine generală de folosire încomun și
suport mutual, care exista încă pe Internet. Grupurile de discuții joacă încă un rol mare pe Internet.
Există mii si zeci de mii în întreg Internetul. Altă moștenire a Usenet este“Netiquette”, sau regulile de
comportament pe Internet.

6.Globalizare si secoul 21

Din 1990 guvernarea Internetului si organizarea a avut o importanță globală asupra

comerțului.Organizațiile care au deținut controlul anumitor aspecte tehnice ale Internetului
suntsuccesori ai ARPANET și cei care iau decizii zilnice referitor la aspectele rețelei.
Recunoscuțiformal ca și administratori ai rețelei, rolurile și deciziile lor sunt subiectul obiecțiilor care-
ilimitează. Aceste obiecții au condus la autoîndepărtarea ICANN din relația cu University of Southern

6
California in 2000 câștigând autonomia de la guvernul SUA, chiar dacă unele obligațiicu
Departamentul de Comerț continuă până în 2011. Istoria Internetului se va reda acum ca și oconsecință
a organizației ICANN.Cu rolul de a forma standarde, IETF continuă să servească ca și grup ad-hoc. Ei
continuăsă lanseze Cereri de Comentarii numerotate secvențial din RFC1 sub proiectul ARPANET,
deexemplu, și precursorii IETF au fost GADS Task Force, un grup al guvernului SUA fondat în anii
1980. Multe din dezvoltările recente ale grupului au avut o importanță globală cum ar fi grupurile care
dezvoltă ceva de genul nume de domenii internaționalizate

7.Primul website din lume

Primul website din lume a fost construit la CERN, pe teritoriul francez al acestui complex de
laboratoare aşezat la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, şi a fost online începând cu data de 6 august
1991.

Iar de atunci, internetul a intrat cu adevărat în viaţa noastră, a celor mai mulţi, dacă nu chiar a
tuturor. De unde până atunci fusese accesibil unui număr mic de persoane, în special oameni de ştiinţă,
odată cu apariţia WWW, lumea virtuală s-a deschis pentru toţi. O bună parte din existenţa noastră se
desfăşoară în acest mediu, căruia îi folosim intensiv imensele resurse şi posibilităţi, de la comerţ şi
banking online, la lectură; de la socializare la cursuri universitare, de la muzică, jocuri şi filme la
comunicarea cu cei aflaţi departe. Internetul ne-a schimbat fundamental experienţele, trăirile, ideile,
iar aventura simbiozei noastre cu lumea virtuală oferită de el continuă şi se intensifică.

7
 Capitolul II

Istorie si Evolutie

Descoperirea sistemului imunitar adaptiv microbian CRISPR-Cas și dezvoltarea continuă a

acestuia într-un instrument de editare a genomului reprezintă lucrarea multor oameni de știință din
întreaga lume. Această cronologie prezintă o istorie concisă a contribuțiilor semnificative și a
oamenilor de știință care au împins acest câmp înainte, de la descoperirea inițială până la primele
demonstrații ale editării genomului mediate de CRISPR. Pentru o perspectivă narativă a istoriei
cercetării CRISPR, citiți "Eroii CRISPR", de Eric S. Lander, în ediția din 14 ianuarie 2016 a Cell.

Descoperirea CRISPR și a funcției sale

1993 - 2005 - Francisco Mojica, Universitatea din Alicante, Spania

Francisco Mojica a fost primul cercetător care a caracterizat ceea ce se numește acum un locus
CRISPR, raportat în 1993. El a lucrat asupra lor în anii 1990, iar în 2000 a recunoscut că ceea ce a fost
raportat ca secvențe repetitive disparate impart de fapt, un set comun de caracteristici , cunoscute
acum ca semne distinctive ale secvențelor CRISPR (a creat termenul CRISPR prin corespondență cu
Ruud Jansen, care a folosit pentru prima dată termenul tipărit în 2002). În 2005, el a raportat că aceste
secvențe corespund fragmentelor din genomul bacteriofagului (Mojica et al., 2005). Această
constatare la determinat să presupunem, corect, că CRISPR este un sistem imunitar adaptabil. Un alt
grup, care lucrează independent, a publicat concluzii similare în jurul aceleiași perioade (Pourcel et al.,
2005)

Descoperirea Cas9 și PAM

Mai 2005 - Alexander Bolotin, Institutul Național Francez pentru Cercetare Agricolă (INRA)

Bolotin studiază bacteria Streptococcus thermophilus, care tocmai a fost secvențiată,

dezvăluind un loc neobișnuit de CRISPR (Bolotin et al., 2005). Deși matricea CRISPR a fost similară

8
cu sistemele raportate anterior, îi lipseau unele din genele cas cunoscute și conțineau, în schimb, gene
de tip nou, incluzând una care codifică o proteină mare pe care au prezis că o au activitate de nuclează,
acum cunoscută ca Cas9. Mai mult, au remarcat că distanțierele, care au omologie cu genele virale,
toate au o secvență comună la un capăt. Această secvență, motivul adiacent al protospacer (PAM), este
necesar pentru recunoașterea țintă.

Schemă ipotetică de imunitate adaptivă

Martie 2006 - Eugene Koonin, Centrul National al Biotehnologiei din SUA, NIH

Koonin studia grupuri de grupuri ortologice de proteine prin analize computaționale și propune
o schemă ipotetică pentru cascade CRISPR ca sistem imunitar bacterian bazat pe inserții omoloage cu
ADN-ul fagului în matricea distantă naturală, abandonând ipoteza anterioară că proteinele Cas ar
putea cuprinde o nouă reparare ADN sistem. (Makarova și colab., 2006)

Demonstrație experimentală a imunității adaptive

Martie 2007 - Philippe Horvath, Danisco France SAS

S. thermophilus este utilizat pe scară largă în industria laptelui pentru fabricarea iaurtului și a
brânzei, iar oamenii de știință de la Danisco au vrut să explice cum reacționează la atacul fagului, o
problemă comună în procesul de fabricare a iaurtului industrial. Horvath și colegii au arătat
experimental că sistemele CRISPR sunt într-adevăr un sistem imunitar adaptativ: ele integrează un
nou ADN-fag în matricea CRISPR, ceea ce le permite să lupte împotriva următorului val de atac de
fagilor(Barrangou et al., 2007). Mai mult, au aratat ca Cas9 este probabil singura proteina necesara
pentru interferente, procesul prin care sistemul CRISPR inactiveaza fagii invadatori, detalii care nu au
fost inca cunoscute.

Spațiile secvențiale sunt transcrise în ARN-urile de ghidare

August 2008 - John van der Oost, Universitatea din Wageningen, Olanda

9
 Oamenii de stiinta au inceput in curand sa completeze cateva detalii despre cum sistemele
CRISPR-Cas "interfereaza" cu fagii invadati. Prima informație critică a venit de la John van der Oost
și colegi care au arătat că în E-scherichia coli, secvențele de distanțe, care sunt derivate din fag, sunt
transcrise în ARN-uri mici, denumite ARN CRISPR (crRNAs) ADN-ul țintă (Brouns et al., 2008).

CRISPR acționează asupra obiectivelor ADN

Decembrie 2008 - Luciano Marraffini și Erik Sontheimer, Universitatea Northwestern, Illinois

Următoarea piesă cheie în înțelegerea mecanismului de interferență a venit de la Marraffini și

Sontheimer, care au demonstrat elegant că molecula țintă este ADN, nu ARN (Marraffini și
Sontheimer, 2008). Acest lucru a fost oarecum surprinzător, deoarece mulți oameni au considerat
CRISPR ca fiind o paralelă cu mecanismele de atenuare a eucariotelor ARNi, care vizează ARN.
Marraffini și Sontheimer au remarcat în mod explicit în lucrarea lor că acest sistem ar putea fi un
instrument puternic dacă ar putea fi transferat sistemelor non-bacteriene. (Trebuie totuși remarcat
faptul că un alt tip de sistem CRISPR poate viza ARN (Hale et al., 2009)).

Cas9 scindeaza ADN-ul țintă

Decembrie 2010 - Sylvain Moineau, Universitatea din Laval, orașul Quebec, Canada

Moineau și colegii au demonstrat că CRISPR-Cas9 creează spatii/pauze dublu catenare în

ADN-ul țintă la poziții precise, 3 nucleotide în amonte de PAM (Garneau et al., 2010). Ei au
confirmat, de asemenea, că Cas9 este singura proteină necesară pentru scindarea în sistemul CRISPR-
Cas9. Aceasta este o caracteristică distinctivă a sistemelor CRISPR de tip II, în care interferența este
mediată de o singură proteină mare (aici Cas9) în asociere cu crRNAs.

Descoperirea tracRNA pentru sistemul Cas9

Martie 2011 - Emmanuelle Charpentier, Universitatea Umea, Suedia și Universitatea din Viena,

10
Austria

Ultima piesă a puzzle-ului în mecanismul de interferență naturală CRISPR-Cas9 a venit din

partea grupului lui Emmanuelle Charpentier. Ei au efectuat secvențierea ARN mica pe Streptococcus
pyogenes, care are un sistem CRISPR-Cas care conține Cas9. Ei au descoperit că, în plus față de
crRNA, există un al doilea ARN mic, pe care l-au denumit ARN CRISPR transactivativ (tracrRNA)
(Deltcheva și colab., 2011). Ei au arătat că tracRNA formează un duplex cu cRNA și că acest duplex
este cel care orientează Cas9 la țintele sale.

Sistemele CRISPR pot funcționa heterolog în alte specii

Iulie 2011 - Virginijus Siksnys, Universitatea din Vilnius, Lituania

Siksnys și colegii au clonat întregul locus CRISPR-Cas de la S. thermophilus (un sistem de tip
II) și l-au exprimat în E. coli (care nu conține un sistem de tip II), unde au demonstrat că este capabil
să asigure rezistența la plasmidă Sapranauskas și colab., 2011). Acest lucru a sugerat că sistemele
CRISPR sunt unități autonome și au verificat că toate componentele necesare ale sistemului tip II erau
cunoscute.

Caracterizarea biochimică a scindării mediate de Cas9

Septembrie 2012 - Virginijus Siksnys, Universitatea din Vilnius, Lituania

Profitând de sistemul lor heterolog, Siksnys și echipa sa au purificat Cas9 în complex cu

crRNA din tulpina E. coli proiectată pentru a purta locusul S. thermophilus CRISPR și a întreprins o
serie de experimente biochimice pentru a caracteriza mecanic modul de acțiune al lui Cas9 (Gasiunas
și colab. ., 2012). Au verificat situsul de scindare și cerința pentru PAM și, folosind mutații punctuale,
au arătat că domeniul RuvC scindează catena necomplementară în timp ce domeniul HNH scindează
situsul complementar. Ei, de asemenea, a remarcat că cRNA ar putea fi tăiat până la o întindere de 20-
nt suficientă pentru o scindare eficientă. Cel mai impresionant, au arătat că ar putea reprograma Cas9
la o țintă pe care o alegeau prin schimbarea secvenței cRNAE.

11
Iunie 2012 - Charpentier și Jennifer Doudna, Universitatea din California, Berkeley

Constatări similare cu cele din Gasiunas et al. au fost raportate aproape în același timp de
Emmanuelle Charpentier în colaborare cu Jennifer Doudna de la Universitatea din California,
Berkeley (Jinek et al., 2012). Charpentier și Doudna au raportat, de asemenea, că crRNA și tracRNA
pot fi combinate pentru a crea un singur ghid sintetic, simplificând în continuare sistemul. (Deși
publicată în iunie 2012, lucrarea a fost prezentată după Gasiunas și colab.)

CRISPR-Cas9 a folosit pentru editarea genomului

Ianuarie 2013 - Feng Zhang, Institutul general al MIT și Harvard, Institutul McGovern pentru
Cercetare Brain la MIT, Massachusetts

Zhang, care a lucrat anterior la alte sisteme de editare a genomului, cum ar fi TALEN, a fost
primul care a adaptat cu succes CRISPR-Cas9 pentru editarea genomului în celulele eucariote (Cong
et al., 2013). Zhang și echipa sa au proiectat doi ortologi Cas9 diferiți (de la S. thermophilus și S.
pyogenes) și au demonstrat clivajul genomului vizat în celulele umane și de șoarece. Ei au arătat, de
asemenea, că sistemul (i) ar putea fi programat să vizeze loci genomice multiple și (ii) ar putea
conduce repararea îndreptată pe omologii. Cercetătorii de la laboratorul lui George Church de la
Universitatea Harvard au raportat rezultate similare în aceeași ediție a științei (Mali et al., 2013).

Definitie

CRISPR-Cas9 (Clustered regularly interspaced short palindromic repeats) este cea mai recentă
metodă a ingineriei genetice care modifică genele într-un timp de câteva săptămâni, faţă de câţiva ani,
cum se întâmpla anterior. Dar ce este și cum funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale
acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această tehnologie?

Ce este foarte important de menţionat asa cum am facut anterior, este următorul lucru: în fapt,
nimeni nu a inventat tehnologia CRISPR. Cercetătorii au "dat" peste ea în natură. Microbii o folosesc
pentru a-şi edita propriul ADN de milioane de ani.

12
 Pentru mulţi cercetători, această metodă este una terifiantă, căci se pot crea arme biologice, un
genom uman corupt şi copii făcuţi la comandă. Cu toate acestea, pe data de 28 octombrie, un grup de
cercetători din China a anunţat că au modificat pentru prima dată o genă umană folosind această
metodă şi urmează ca acest lucru să fie realizat şi în SUA.

Alte utilizari alre CRISPR:

-unii cercetători au reparat gene "defecte" din ADN-ul şoarecilor, vindecându-i de afecţiuni genetice.
-cercetătorii au folosit deja CRISPR pentru a edita genele unor plante.
-unii cercetători încearcă să rescrie genomul unor elefanţi, în încercarea de a recrea mamutul lânos.
-Motoko Araki şi Tetsuya Ishii, Universitatea Hokkaido, Japonia, au prezis că doctorii vor putea utiliza
CRISPR pentru a modifica embrionii umani "în viitorul imediat".

Statistici

1.Cercetare in editarea genelor

Patru nucleaze principale sunt utilizate pentru editarea genomului: nucleozide de zinc (ZFN),
nucleaze bazate pe efectoare de transcripție (TALEN), meganucleaze și sistemul CRISP-Cas9.
Datorită eficienței și naturii eficiente din punct de vedere al costurilor,

CRISPR este de departe cea mai populară metodă.

2. PUBLICAȚII (2011-2015)

Numărul publicațiilor referitoare la CRISPR a crescut dramatic. În 2015, numărul

articolelor legate de CRISPR (1185) aproape sa triplat comparativ cu rata de creștere
combinată în producția de publicații pentru celelalte trei metode (397).

13
Diagrama evidențiază creșterea rapidă a publicațiilor CRISPR în câțiva ani.

3. COLABORAREA ACADEMICĂ-CORPORAȚIE (2011-2015)

Lucrările CRISPR co-publicate de autori de la instituții academice și corporative au produs, în

medie, citări mult mai mari decât cele publicate doar de autori academici.
Dintre cele 38 de publicații co-autorizate cu sectorul privat, citația medie pe hârtie a fost de
95,3; comparativ cu media de 26,5 citate pe hârtie pentru publicațiile fără colaborare corporativă.

14
 4.CRISPR si bolile

Abilitatea de a modifica și edita cu ușurință genele ar putea păstra cheia pentru a găsi
cure pentru un număr de boli. Cercetarea CRISPR privind bolile specifice a crescut în ultimul
an, în special în ceea ce privește cancerul, HIV și hepatita.

Diferente

1. Care este diferența dintre CRISPR și enzimele de restricție?

O enzimă de restricție recunoaște secvența specifică (unică pentru fiecare enzimă) și

face o tăietură. De exemplu, EcoRI recunoaște secvența nucleotidică GAATTC și o taie astfel
încât să devină două fragmente cu console, după cum se arată în imaginea următoare:

15
 Cu toate acestea, lucrurile sunt puțin complicate în CRISPR / Cas9. Aici puteți alege
orice sit în ADN, cu condiția îndeplinirii unor criterii ca o secvență PAM (necesară pentru
recunoașterea Cas9, nGG, n = orice nucleotidă).

Uite asa merge:

1) alegeți un site țintă
2) proiectați un polinucleotid de ghidare ARN care conține baze complementare ale situsului
țintă (partea ARN-ului de ghidare care se leagă la ADN țintă) și restul secvenței este necesară
pentru o pliere conformațională adecvată pentru recunoașterea de către enzima Cas9 (bule
albastre).
3) Injectați embrionii / tratați celulele (lucrez cu embrioni de broască) cu a. ghidul ARN, b.
Enzima Cas9 (fie ARNm sau proteină).

Odată ce ARN-ul de ghidare se leagă de secvența țintă, enzima cas9 recunoaște locul și
produce o ruptură dublă în secvența ADN chiar înainte de secvența PAM. Acest lucru are ca
rezultat INDELS (inserții / ștergeri). Deci, secvența nu este aceeași după rupere, ceea ce duce
la pierderea completă a funcției genei (knockout).

Acest lucru se întâmplă prin recombinarea omologă sau prin îmbinarea finală neomologică în
timpul ciclului celular pentru a repara daunele.

2. Care sunt diferențele dintre knockout-ul genei de CRISPR și de ARNi?

CRISPR-urile creează knock-out-ul genei; adică interferează cu secvența ADN prin

crearea în majoritate a unui codon de stop pre-matur în gena. Deci, chiar dacă în timpul
transcrierii, toată secvența genei devine convertită în mRNA, proteina formată ca rezultat va fi

16
 trunchiată. Deci, ori de câte ori gena este exprimată în proteine, veți obține o proteină
trunchiată, nefuncțională, care este la fel de bună ca și când nu aveți o proteină (în majoritatea
cazurilor). Aceasta este o schimbare permanentă a genomului și va fi moștenită de la celula
mamă până la celulele fiice.

ARNi utilizează molecule de ARN care sunt complementare la ARNm al genei de interes.
Creează o stare cunoscută sub numele de bateți și nu eliminați, deoarece reduceți doar nivelul
proteinei, nu o eliminati. ARNi se leagă la mARN și inhibă translația sa în proteină. Dar nu toate
moleculele ARNm vor fi legate de complementul lor, iar unele ar putea să scape și să se traducă
pentru a vă oferi proteina funcțională. Deci, este un knock-down și nu un knock out. De asemenea,
ARNi este de scurtă durată și nu poate fi moștenit de la părinte la fiică.

Studiu de caz

1. E o reuşită „care te lasă cu gura căscată”, spune un laureat Nobel despre cea mai
recentă descoperire din genetică

Pentru prima dată în istorie, oamenii de ştiinţă pot manipula orice parte a genomului
uman, cu mare precizie, graţie unei tehnici numite CRISPR (clustered regularly interspaced
short palindromic repeats); prin analogie cu editarea textelor, CRISPR ar fi echivalentă cu
modificarea precisă literelor de pe orice pagină a unei enciclopedii, fără a face nicio greşeală
de ortografie.

Atasez articolul media aici: http://www.descopera.ro/dnews/11650804-e-o-reusita-

care-te-lasa-cu-gura-cascata-spune-un-laureat-nobel-despre-cea-mai-recenta-descoperire-din-
genetica

2. Cercetătorii chinezi au modificat, în premieră mondială, genomul unor embrioni

umani

17
 Potrivit articolului din Protein & Cell, savanţii chinezi conduşi de Junjiu Huang, cercetător în
domeniul genetic la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, au încercat să prevină îngrijorările de
ordin etic utilizând embrioni "non-viabili", care nu pot duce la naşterea unei persoane. Embrionii au
fost obţinuţi de la clinici chineze de fertilitate. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă
pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui, potenţial mortală, folosind o tehnică de
modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele au indicat
prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.

Atasez articolul media aici: http://www.descopera.ro/stiinta/14152219-premiera-mondiala-

cercetatorii-chinezi-au-modificat-genetic-embrioni-umani-video

Astea sunt doar 2 din articolele pe care le-am gasit, daca era sa le atasez pe toate nu mi-ar fi
ajuns 50 de pagini, totusi un website interesant despre ‘’CRISPR news” ar fi urmatorul:
http://www.crisprupdate.com/

Concluzii si recomandari

In concluzie, CRISPR are avantajele si dezavantajele sale. Aceasta descoperire stintifica are
capacitatea de a elimina bolile, de a potolii foametea, de a furniza energie curată nelimitată, dar, în
același timp, a ieși din mână foarte ușor. CRISPR ne-a dat potențial acces direct la codul sursă al vieții
și, în același timp, a dat o mare speranță miliardelor de oameni.
Potrivit statisticilor despre șapte sute nouăzeci și cinci de milioane de oameni din lume nu au
suficientă hrană pentru a duce o viață activa sanatoasa și întrucât populațiile continuă să creasca,
această problema s-ar putea să se înrăutățească dincolo de imaginație (Wfp.org, 2016). Adăugarea la
optzeci la sută din bolile rare este cauzata de gene defecte (Jacqueline, 2012). Numai aceste cifre arata
ce impact imens va avea tehnologia în viata noastra, dacă va fi folosit în mod corespunzator și din
motive corecte. Succesul cu implementarea permanenta a tehnologiei va schimba cu siguranță lumea
și va face din ea un loc mai bun de trait.
În concluzie, există mai multe proceduri care urmează să aibă loc în ceea ce privește editarea
genetică, fiind mai multe orientări sau dezbateri cu privire la următorul pas privind editarea genetică
sau ce este posibil. Totuși, omul de știință arată mai multă teamă decât civilii. Dr. Church a descris

18
despre coșmarul său în scenariul CRISPR în care a murmurat despre arme, apoi a încetat. El a declarat
că speră să preia specificul ideilor la mormântul lui. Mulți oameni de știință lucrează la CRISPR, dar
nu toți vor fi la fel de precauți. Jinek a declarat: "Nu poți opri știința de la progres, Știința e ceea ce
este (Martin Jinek, 2015).

Bibiografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet istoria internetului

2. https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_the_Internet
3. https://www.livinginternet.com/i/ii.htm
4. https://www.slideshare.net/syazwani101/netiquette-5411949
5. http://www.netvalley.com/intval1.html
6. http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9594234-ce-este-internetul-si-cum-a-
aparut
7. http://bigthink.com/robby-berman/chinas-already-tested-crispr-on-a-human-and-the-us-is-
next?utm_campaign=Echobox&utm_medium=Social&utm_source=Facebook#link_time=
1480531017
8. https://www.elsevier.com/research-intelligence/campaigns/crispr
9. https://www.quora.com/What-is-the-difference-between-CRISPR-and-restriction-enzymes
10. https://www.quora.com/What-are-the-differences-between-gene-knockout-by-CRISPR-
and-by-RNAi
11. https://www.broadinstitute.org/what-broad/areas-focus/project-spotlight/crispr-timeline
12. https://crisprweb.wordpress.com/2016/05/30/conclusion/

19