JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC -ROLUL LUI ÎN DEZVOLTAREA

INTELECTUALĂ A PREŞCOLARILOR DE 3 – 5 ANI

Învăţământul preşcolar este primul pas în educaţie , e piatra de temelie , premisa

dezvoltării ulterioare a individului .
Intreaga activitate programată a perioadei prescolare urmăreste realizarea , pe de-o parte
a unui aspect informativ , iar pe de alta , a unuia formativ . Activităţile prevăzute in Programa
activităţilor instructiv – educative in grădiniţa de copii urmăresc stimularea şi dezvoltarea tuturor
proceselor menite să asigure o continuă dezvoltare intelectuală a fiecărui copil .O cerinţă
esenţială a dezvoltării intelectuale la vârsta preşcolară este aceea ca elementul de joc să rămână o
dominantă a intregii activităţi din grădiniţă.
La vârsta preşcolară copilul gândeşte mai ales cu ochii ,cu urechile , cu mâinile şi
maniera în care gândeşte îi este cea mai la indemână . Este inutil să căutăm un sprijin in efortul
voluntar la această vârstă , când numai plăcerea constituie imboldul principal in ochii copilului .
Pedagogia acestei vârste nu se poate baza decât pe ceea ce il interesează pe copil , pe ceea ce ii
stârneşte curiozitatea , ii incurajează elanul si ii provoacă o satisfacţie . De aici şi ponderea mare
pe care trebuie să o aibă activităţile bazate pe joc .
Jocul este o şcoală deschisă şi cu un program tot aşa de bogat precum este viaţa . Prin joc
viitorul este anticipat şi pregătit . Se apreciază chiar că jocul indeplineşte in viaţa copilului de 3-8
ani acelaşi rol ca şi munca la adulţi . Este forma specifică in care copilul işi asimilează munca şi
se dezvoltă .
Scopul activităţii de iniţiere a copilului în matematică , în perioada preşcolară , nu
este numai de a învăţa sistematic şi gradat anumite concepte , ci ,în primul rând , de a – i exersa
intelectual procesele de cunoaştere , de a–l face capabil să descopere relaţii abstracte sub
aspectul concret al situaţiilor întâlnite în activitatea sa .
Învăţarea matematicii implică atât asimilarea de cunoştinţe , cât şi formarea unui anumit
mod de a gândi , de a–l învăţa pe copil să gândească .
Analizând alternativa de selecţie a metodelor şi procedeelor pentru tipuri
fundamentale de activităţi matematice , se constată că exerciţiul şi jocul didactic sunt metode
dominante .
Jocul didactic este jocul prin care se realizează obiective şi sarcini de invăţare folosind un
conţinut accesibil , modalităţi atractive şi recreative de organizare şi desfăşurare , precum şi
materiale didactice interesante . Prin specificul său , jocul didactic îmbină funcţii şi sarcini de
1
invăţare cu forma plăcută şi atractivă a jocului , cultivând interesul pentru studiu . Jocul didactic
contribuie la realizarea sarcinilor formative ale procesului de invăţământ , in cadrul jocului
copilul fiind solicitat pe toate planurile psihicului său : cognitiv , afectiv şi voliţional .
Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie , la concentrarea atenţiei
şi la formarea unor deprinderi de muncă intelectuală . Antrenând toţi analizatorii : vizual , auditiv
, tactil , olfactiv , se poate ajunge la formarea unor deprinderi intelectuale cum ar fi acelea de a
asculta indicaţiile verbale ale educatoarei , de a observa , de a analiza şi descrie , de a stabili
asemănări şi deosebiri , de a compara , a generaliza sau a se orienta in spaţiu .
Folosirea jocului didactic in activităţile matematice , in inţelegerea noţiunilor şi a
conceptelor specifice acestei ştiinţe , face ca preşcolarul să inveţe cu plăcere , să aibă o
comportare mult mai activă , acceptând competiţia cu sine însuşi şi cu ceilalţi parteneri de joc ,
să devină interesaţi faţă de activitatea ce se desfăşoară . Jocul didactic matematic , bine organizat
şi condus cu pricepere , ajută la înţelegerea şi însuşirea unui oarecare volum de cunoştinţe , şi ,
prin exersarea acestora într-un sistem dirijat , se ajunge la construirea unor structuri mentale , la
dezvoltarea unor capacităţi intelectuale .
Folosirea jocului didactic matematic stimuleaza interesul copilului faţă de activitatea
care se desfăşoară , cei timizi devin mai volubili , mai activi , mai curajoşi , capătă mai multă
incredere in forţele lor , mai multă siguranţă şi tenacitate ..Jocurile didactice matematice
constituie o formă de activitate plăcută , accesibilă , atractivă , ele trezesc interesul şi curiozitatea
, îndepărtează frica , nesiguranţa , mobilizează copiii pentru o activitate rodnică , creativă . Prin
joc procesul de adaptare a metodelor şi procedeelor la particularităţile individuale ale copiilor în
vederea atingerii scopului instructiv – educativ , se realizează mai uşor . Copiii aşteaptă cu multă
bucurie momentul de joc . iar evaluarea devine un moment palpitant , cu evidenţe valenţe
formative .
La grupa mică jocul didactic este specific ca formă de organizare a activităţilor
matematice , mai ales in activităţile de dobândire de cunoştinţe . Prin joc didactic se asigură
efectuarea ,în mod independent , a unor acţiuni obiectuale , se stimulează descoperirea prin efort
direct a unor cunoştinte , care valorificate , exersate şi îmbogăţite vor conduce treptat spre
însuşirea unor noi cunoştinţe matematice .
Începând cu grupa mijlocie se folosesc şi jocurile didactice de verificare-consolidare prin
care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor copiilor despre formarea mulţimilor de obiecte după
criterii date , consolidarea cunoştinţelor privind număratul , compunerea şi descompunerea
numerelor , exprimarea corectă a numeralelor cardinal şi ordinale . La grupa mijlocie , copiii sunt
învăţaţi să construiască şiruri pe orizontală şi pe verticală , să compare mulţimile de obiecte prin
apreciere globală şi prin punere în corespondenţa unu la unu . În acest sens , se pot desfăşura
jocurile didactice : “Ce ai găsit ?” ,”Cine aşează mai bine” , “Să facem ordine” , “Multe sau
puţine” ,”Să fie tot atâtea”.
În cadrul activităţilor matematice ,în funcţie de conţinutul noţional prevăzut pentru acest
tip de activităţi , la grupa mică –mijlocie se desfăşoară : jocuri didactice de formare de mulţimi ,

2
jocuri didactice de numeraţie (în limitele 1-3 la grupa mică , în limitele 1-5 la grupa mijlocie ) ,
jocuri logico – matematice şi jocuri de percepere şi sesizare a unor poziţii spaţiale .
În jocul didactic de formare de mulţimi , sarcina de învăţare implică exerciţii de imitare ,
grupare ,separare , clasificare , ducând la dobândirea abilităţilor de identificare , triere , selectere
şi formare de mulţimi .
Jocurile logico – matematice oferă copiilor posibilitatea de a se familiariza cu operaţiile
cu mulţimi . Făcând exerciţii de gândire logică pe mulţimi concrete (figure geometrice ) copiii
dobândesc pregătirea necesară în înţelegerea numărului natural şi a operaţiilor cu numere
naturale pe baza mulţimlor .Exerciţiile de formare a mulţimilor după una , două sau mai multe
insuşiri (culoare , formă , mărime , grosime ) reprezintă modalităţi de exersare a abilităţilor de
clasificare . Activităţile desfăşurate prin joc logic exersează capacitatea de analiză , sinteză ,
generalizare şi abstractizare a copiilor preşcolari . La grupa mica – mijlocie se pot desfăsura
jocuri logice de formare de mulţimi , care să urmărească sesizarea şi înţelegerea lucrurilor –
“Cum este această piesă “ , “Cum nu este această piesă “ , de formare de multimi cu unul sau
două atribute (“mulţimea cercurilor roşii” ,”mulţimea pătratelor galbene şi mari “) . Prin jocuri ca
“Unde este locul meu “ , “Caută-ţi căsuţa” la această vârstă copiii sunt familiarizaţi cu formele
geometrice: cerc , pătrat , triunghi , cu atributele culoare , mărime
Putem rezuma influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării astfel :
- jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută , antrenând copiii
la o activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi ;
- prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii , dar şi
imaginaţia ;
- diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă , cultivând la copii
curajul şi încrederea în forţele proprii ;
- prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului ;
- prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţa
disciplinei ;
- prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul
şi motivaţia pentru activitatea de învăţare .
Orice exerciţiu sau orice problemă poate deveni joc didactic matematic dacă:
- formulează un scop prin raportare la obiectivele specifice fapt ce va determina
finalităţi funcţionale jocului ;
- formulează o sarcină didactică legată de conţinutul şi structura jocului , dar şi de
nivelul de vârstă ;
- sarcina didactică să se refere la ceea ce trebuie să facă în mod concret copiii în timpul
jocului pentru a realiza scopul propus ;
- foloseste elemente de joc strâns împletite cu sarcina didactică , care se constituie în
elemente de susţinere a situaţiei de învăţare ;
- foloseşte un conţinut matemeâatic prezentat într-o formă accesibilă şi cât mai
atractivă ;

3
 - foloseşte material didactic variat , adecvat conţinutului ;
- utilizează reguli de joc cunoscute anticipat ,- fiecare joc să aibă cel puţin două reguli :
una care să traducă sarcina didactică într-o acţiune concretă, una care să aibă rol
organizatoric .
Chiar dacă este un joc didactic , este totuşi un joc şi de aceea pentru reuşita lui trebuie să
respecte câteva reguli :
- să ţină cont de capacitatea de înţelegere a copiilor , de particularităţile lui;
- să stârnească o reală plăcere copiilor ;
- copiii să participle activ , să fie actori nu spectatori ;
- să se dea cât mai puţine explicaţii , copiii să fie puşi să lucreze ceva concret .
Jocurile didactice matematice antrenează operaţiile gândirii , dezvoltă spiritul de
iniţiativă şi independenţa în muncă , precum şi spiritul de echipă , atenţia , disciplina şi spiritul
de ordine în desfăşurarea unei activităţi ,formează deprinderi de lucru corecte şi rapide şi asigură
însuşirea mai rapidă , mai temeinică şi mai plăcută a unor cunoştinşe relative aride pentru această
vârstă .
Acceptarea şi respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul
comun al grupului din care fac parte . Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului ,
angajarea pentru învingerea greutăţilor , respectarea exemplară a regulilor de joc şi , în final ,
succesul vor pregăti treptat pe omul de mâine .

BIBLIOGRAFIE

1. Păiş Lăzărescu M.,Psihologia educaţiei preşcolarului şi scolarului mic’’, Editura

Paralela 45,Piteşti,2005.
2. Păiş Lăzărescu M.,Compendiu de psihologie şi pedagogie,Editura Pământ,2006.
3. Păun Ghe. ,"Între matematica şi jocuri", Editura Albatros , Bucureşti , 1986