INTELECTUL ȘI PROCESELE COGNITIVE SUPERIOARE

 Senzațiile și percepțiile ne furnizează informații aici si acum, în timp ce procesele intelectuale dau
imaginilor un înțeles, o interpretare. Relațiile intelectuale sunt mijlocite prin limbaj, prin
cunoștințele acumulate, prin datele experienței acumulate etc.
 Îndepărtându-se de imaginile intuitive, intelectul ajunge la noțiuni sau idei care sunt tot mai
abstracte și mai generale. Dar activitatea intelectuală nu se referă numai la real, ci și la posibil,
despre care formulează ipoteze, uneori ajungând la ficțiune. Intelectul presupune și o manipulare a
timpului: aduce cunoștințe trecute în prezent și face previziuni asupra viitorului sau planifică
proiecte în viitor.
 Toate acestea se desfășoară în plan mintal, „în minte”, într-un for subiectiv, interior

GÂNDIREA CA PROCES PSIHIC CENTRAL

Gândirea îndeplinește un rol central în sistemul psihic uman și este definitorie pentru om, ca subiect al
cunoașterii logice, raționale. Ea face apel la resursele tuturor celorlalte procese psihice și le dă o orientare,
le conduce și le valorifică. Prin intermediul gândirii, se trece de la formă la conținut, de la particular la
general, de la aparență la esență.

Definiție

Gândirea este procesul cognitiv superior, de însemnătate centrală în reflectarea realului, care îi permite
individului o integrare adaptativă la mediu și un comportament coerent.

OPERAȚIILE GÂNDIRII

1. ANALIZA ȘI SINTEZA
A analiza înseamnă a descompune întregul în părțile lui componente iar sinteza înseamnă
refacerea întregului, într-o altă ordine, după o altă structură. Toate acestea se fac cu mijloace
verbale.
2. COMPARAȚIA
Înseamnă stabilirea asemănărilor și deosebirilor între obiecte, fenomene, situații, după un anumit
criteriu (formă, mărime, greutate, culoare etc.)
3. ABSTRACTIZAREA
Este e formă superioară de analiză, o analiză selectivă. Termenul de abstract desemnează relații
și însușiri care sunt ascunse, impalpabile, dar foarte importante (ex. fotosinteza la plante)
4. GENERALIZAREA
Este o operație predominant sintetică. Însușirile comune, generale sunt reunite într-un model
informațional menit să definească o clasă sau o categorie de obiecte.
Generalizarea este operația de trecere de la individual la general, categorial (simptomele ce apar
în câteva cazuri de îmbolnăviri sunt caracteristice acelei boli, în general)
Opusă abstractizării este concretizarea, iar generalizării, particularizarea.
 ALGORITMICA ȘI EURISTICA

Algoritmii sunt serii strict ordonate de operații ce intervin succesiv până se ajunge la îndeplinirea
respectivei sarcini, este o structură operațională standardizată ce se exprimă printr-o regulă precisă.

 Algoritmii sunt deprinderi complexe

 La baza calculatoarelor sunt algoritmi pe baza cărora se construiesc programele
 Există algoritmi specifici în diverse domenii: biologie, gramatică, medicină, economie etc.
 Algoritmii sunt importanți pentru optimizarea învățării și antrenarea în rezolvarea de probleme

Euristica e disciplina ce reunește procedeele menite să ducă la descoperiri și la invenții

 Sistemele euristice sunt sisteme operaționale plastice și deschise de tipul întrebării și punerii de
noi probleme, a explorării ipotezei, a îndoielii față de ceea ce se consideră adevărat.
 Euristica depășește gândirea da-nu, alb/ negru, ea explorează obiectul, apoi se lansează în
combinatorici complexe.
 Euristica folosește gândirea divergentă și inteligența fluidă, prelungită cu fantezie.
 Descoperirea și invenția (construcție artificială originală) sunt strâns legate

În orice activitate intelectuală se îmbină algoritmica și euristica, în proporțiile cerute de sarcina respectivă.