1.

Explicaţi cu ajutorul modelului IS-LM-BP posibile efecte pe care le va

avea asupra economiei României acordarea de către Uniunea Europeană,
cu titlu gratuit, a 23 mld. Euro in perioada 2010-2015

Modelul IS-LM-BP este folosit pentru a explica comportamentul economiei naţionale

şi dinamica sa. Modelul IS – LM arată legăturile existente între sectorul bunurilor şi
serviciilor şi sectorul monetar, legătura ce există între pieţele bunurilor şi cea a activelor
financiare. El oferă un instrument simplu şi puternic de analiză a efectelor politicilor fiscale şi
monetare asupra cererii producţiei şi a ratei dobânzii. Variabilele de bază ce fac legătura dintre
pieţe sunt venitul şi rata dobânzii.

Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara ( modelul IS-LM)

Modelul IS-LM este obţinut din combinarea curbelor (IS) şi (LM), respectiv a echilibrelor pe
cele două pieţe: cea a bunurilor şi serviciilor respectiv cea monetară. Modelul IS –LM va
arăta combinaţia de venit naţional şi rată a dobânzii care conduce simultan la echilibre pe
ambele pieţe (în ambele sectoare: cel real şi cel monetar), astfel că economia este privită ca un
întreg. Punctul de echilibru este unic, iar grafic este reprezentat prin intersectia dintre cele
doua curbe , punctul dat de venitul Y0 şi rata dobânzii r0.

Orice punct din dreapta şi sub curba LM indică un exces de cerere de bani (EDM), iar
punctele din stânga (sus) a curbei (LM), indică un exces de ofertă de bani (ESM). Curba IS
reprezintă punctele de echilibru ale pieţei bunurilor şi serviciilor. În consecinţă, punctele ce se
află deasupra curbei IS caracterizează o situaţie cu exces în ofertă de bunuri (ESB), iar
punctele de sub curba IS reprezintă un exces de cerere de bunuri (EDB).

Pentru a studia deplasările vom face două ipoteze:

1. Producţia (outputul) creşte ori de câte ori există un exces de cerere de bunuri (EDD) şi
scade ori de câte ori există un exces de ofertă de bunuri (ESD). Această ipoteză descrie
comportamentul firmelor faţă de scăderea sau creşterea stocurilor.

1
2. Rata dobânzii creşte ori de câte ori există un exces de cerere de bani (EDM) şi scade atunci
când există un exces de oferte de bani (ESM). Această ajustare derivă din faptul că un exces
de cerere de bani conduce la un exces de ofertă de active speculative. În tendinţa de a obţine
mai mulţi bani agenţii economici vor vinde certificate, ceea ce va conduce la scăderea preţului
acestora sau la creşterea ratei dobânzii.
Din mai multe motive este util să condiţionăm dinamica indicatorilor prin ipoteze
rezonabile. Una dintre aceste condiţionări este ipoteza că piaţa monetară se ajustează rapid la
schimbări, în timp ce piaţa bunurilor se ajustează mai lent.

Balanţa de Plăţi (BP)

BP reprezintă înregistrarea tranzacţiilor rezidenţilor unei ţări cu restul lumii. Există

două mari conturi ale balanţei de plăţi: contul curent şi contul de capital. Ce-a de-a treia
componentă este contul acordurilor oficiale (sectorul oficial). De multe ori contul de capital
este separat în două părţi: tranzacţiile sectorului privat; tranzacţiile privind rezervele oficiale
(ale autorităţii publice) – contul acordurilor oficiale. În Contul curent se înregistrează
comerţul cu bunuri şi servicii precum şi plăţi sub formă de transferuri. Contul de capital
înregistrează achiziţiile şi vânzările de active financiare ca acţiuni, certificate de depozit şi
obligaţiuni, împrumuturi. Contul de capital înregistrează achiziţiile şi vânzările de
active financiare ca acţiuni, certificate de depozit şi obligaţiuni,
împrumuturi.Contul acordurilor oficiale înregistrează modificarea rezervelor oficiale
ale ţării. Rezervele oficiale sunt reprezentate de activele financiare străine deţinute de către
guvern (autoritatea publică). O creştere a rezervelor oficiale conduce la o balanţă a
acordurilor curente negative.

Surplusul balanţei de plăţi = creşterea rezervelor oficiale = surplusul contului curent

+ fluxul net privat de capital către interior.
Dacă atât contul curent cât şi contul de capital privat înregistrează deficit, atunci
balanţa de plăţi totală este în deficit şi astfel banca centrală va pierde rezerve. Echilibrul
extern există atunci când balanţa de plăţi are un sold apropiat de zero.

BP = Nx(Y, Yf, R) + CF(r – rf)

CF = fluxul de capital
Yf = productia externa
rf = dobanda externa
R = dobanda nominala

In continuare vom analiza modelul IS-LM-BP pe cazul Romaniei. Am stabilit ca IS este o

dreapta de panta negativa. Dat fiind faptul ca Romania este o economie dechisa, faptul c ă o
parte a venitului va fi cheltuit ă pentru bunuri importate conduce la verticalizarea curbei IS
faţă de cazul unei economii închise.

Panta curbei IS este : αG*(b + n)

Deci modificarea pantei curbei IS depinde de:

Elasticitatea investiţiilor în raport cu dobânda. Cu cât investiţia este mai
senzitivă la rata dobânzii, cu atât IS tinde către orizontală;

2
Înclinaţia marginală către economisire (s). Cu cât s este mai mare, cu atât IS tinde
către verticală (este mai înclinată);
Rata de impozitare. Creşterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS către
stânga (se apropie de orizontală) în timp ce scăderea ratei de taxare roteşte către dreapta curba
IS (tinde spre verticală).
4)Elasticitatea exportului net in raport cu dobanda (n). Cu cat exportul net este mai elastic in
raport cu dobanda, cu atat IS tinde catre verticala (este mai înclinată);
5)Inclinatia marginala catre export net (m). Cu cât s este mai mare, cu atât IS tinde către
verticală (este mai înclinată);
Deplasările curbei IS rezultă din:
Modificarea cheltuielilor publice (G). O creştere a cheltuielilor publice va deplasa
curba IS la dreapta, în timp ce o readucere a lor o va deplasa către stânga;
Modificarea volumului absolut al impozitelor (T). O creştere a impozitelor va
deplasa curba către stânga, în timp ce o scădere a acestora o va deplasa către dreapta.
Panta curbei LM este : L
k
Panta curbei LM depinde de:
elasticitatea cererii speculative de bani în raport cu rata dobânzii. Cu cât această elasticitate
este mai mare, cu atât curba LM este mai plată (înclinaţie mai mică).
senzitivitatea cererii pentru tranzacţii curente faţă de modificările venitului naţional. Cu cât
această senzitivitate este mai mare, cu atât curba LM tinde către verticală (pantă mai mare).
Deplasarea curbei LM rezultă din modificarea ofertei de masă monetară. O creştere a acesteia
determină deplasarea către dreapta a curbei LM, iar o scădere determină deplasarea către
stânga.
Pentru a verifica dacă un punct de echilibru intern (r, Y) situat la intersecţia curbelor
IS şi LM) conduce la un deficit (sau un surplus) al balanţei de plăţi este suficient să
suprapunem diagrama BP peste diagrama IS – LM.
Datorita faptului ca balanta de plati a Romaniei este deficitara, punctul de echiliru
intern A se va afla sub curba BP. Pe dreapta BP = 0 balanţa de plăţi este în echilibru;

Acordarea de catre Uniunea Europeană, cu titlu gratuit, a 23 mld. Euro in

perioada 2010-2015 va determina:

3
 - In prima instanta, cresterea surplusul contului de capital prin cresterea fluxului de
capital catre interior.
↑ CSB - > ↑ BP - > curba BP se va deplasa in jos - > vom avea o noua curba: BP1.

- In al doilea rand, datorita unei intrari de capital banesc in interiorul tarii, oferta de
masa monetara va creste.

↑ M / P - > LM se deplasează la dreapta

Cum piaţa activelor reacţionează imediat, rata dobânzii va scădea între E şi E 1, ceea ce
va stimula investiţiile, venitul crescând către noul punct de echilibru E’, pentru care rata
dobânzii va fi r1. Mărimea acestor modificări depinde de poziţiile curbelor IS şi LM. Cu cât
curba LM este mai aproape de orizontală, cu atât mai mari vor fi modificările în venit.

- Suma primita de la UE va insemna o crestere a cheltuielilor guvernamentale G,

ducand la modificarea curbei IS.

↑ G – > Y ↑ - > IS se deplaseaza spre dreapta

4
 Dacă vom presupune că rata dobânzii rămâne nemodificată, atunci venitul se
deplasează din Y în Y2’ .
Încorporând efectele monetare ale creşterii cheltuielilor, atunci datorită creşterii
venitului (Y2’ Y0) va avea loc creşterea ratei dobânzii, iar venitul va scădea din Y0 în
Y2. Această creştere a ratei dobânzii va „elimina” (crowdsout) anumite cheltuieli private iar
creşterea venitului va fi mai mică decât aceea corespunzătoare cazului în care rata dobânzii
rămâne constantă. Acest efect se mai numeşte efect de compensare („crowding out
effect”) şi va reduce dimensiunea multiplicatorului.

- Echilibrul intern se modifica, punctul de echilibru devenind E 3, corespunzator

outputului Y3 si ratei reale a dobanzii r3. Deci Y creste, iar r scade. Aceast lucru
este benefic pentru economie, sugerand o perioada de expansine in economie.