Sunteți pe pagina 1din 3

Centenarul Marii Uniri

În anul 1918 a avut loc un eveniment deosebit constând în crearea statului


național Român prin unirea provinciilor românești cu România. În anul în care ne
aflăm, 2018, comemoram 100 de ani de la realizarea
acestui eveniment politic major. Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia a avut loc la 1 decembrie
1918, fiind convocată de către Marele Sfat Național
Român, prin Consiliul Național Român Central de la
Arad. La acestă adunare au participat 1228 de deputați
pentru a vota Rezoluția de la Alba Iulia, care hotărâște
declararea unirii românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu
Regatul României. Pe parcursul anului 1918 au avut loc mai multe procese de
unificare și anume, la data de 27 martie 1918 Basarabia se unește cu România. La 28
noiembrie 1918 Bucovina se unește cu România, iar la 1 decembrie 1918 are loc
“Marea Unire” a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România.
Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918.
Dorința românilor din teritoriile provinciilor de a trăii într-un
stat unitar, au realizat Unirea, ca toți românii să trăiască
împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.
La 1918 oamenii politici cei mai diferiți, adversari
politici înverșunați, au știut să-și unească forțele și să lucreze
împreună. Îi separau educația, caracterul și ideologiile, dar
aveau în comun un lucru, toți își doreau o Românie unită și democratică, în care
fiecare să se dezvolte și să se exprime liber. La Marea Unirea au contribuit
personalitățile politice precum regele Ferdinand,
regina Maria și omul de stat Ionel Brătianu. Noua
întindere a statutului și noua structură social-
economică au produs schimbări majore în sistemului
politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat
a reușit să supraviețuiască doar Partidul Național
Liberal, având ca opoziție în perioada interbelică Partidul Național Țărănesc, condus
de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de dezvoltare fără precedent,
manifestată în artă și știință.
Cu ocazia centenarului României se sărbătorește
jertfa și eroismul celor care au luptat pentru Marea Unire,
împotrivirea de a se supune marilor imperii care aveau
dorința de a afecta năzuințele și interesele naționale.
Puterea românilor de a rămâne uniți în gândire și în suflet și după 100 de ani.

Însă harta teritoriului României nu mai arată ca după Marea Unire acum 100
de ani. În anul 1940 la data de 28 iunie în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, acesta
conținând tratatul de neagresiune germano-sovietic, România pierde teritoriul
Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herței, prin împărțirea sferelor de influență a
Europei de Est, fiind preluate de URSS.
Marea Unire nu s-a făcut în condiții ușoare datorită
faptului că în 1918, România era distrusă de război și
epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de
aliații săi. Toate nemulțumirile și dezbinările noastre din ziua
de astăzi sunt aproape fără însemnătate față de ceea ce au
avut de înfruntat înaintașii noștri. Și, totuși, au reușit acolo unde toți cei dinaintea lor
dăduseră greș de nenumărate ori.
Avem de învățat din exemplul marilor înaintaşi de la 1918 și să nu
lăsăm ceea ce ne desparte să ne dezbine și să ne țină uniți. Anul
acesta de 1 Decembrie trebuie să ținem un minut de reculegere
pentru toți cei care s-au sacrificat în cei o suta de ani. Să ne
întrebăm cu ce se poate contribuii cu fapte mici pentru o țară mare,
în fiecare zi, pentru ca România fiecăruia să devină România
noastră.
Proiect geografie

Centenarul Marii Uniri

Costache Adrian Eduard


Clasa a X-a E

S-ar putea să vă placă și