Sunteți pe pagina 1din 4

Introducere

Comunicarea politica este o activitate esentiala pentru o societate, în special


pentru
acele regimuri politice constitutionale bazate pe democratie reprezentativa,
drepturile
cetateanului si principiile economiei de piata. Spre deosebire de regimurile politice
dictatoriale, construirea deliberativa a consensului este o necesitate pentru o buna
guvernare a
celor guvernati de catre guvernanti si realizarea unui optim social. Pentru
asigurarea
durabilitatii solutiilor, marile si micile proiecte sociale impun folosirea unor practici,
proceduri si instrumente specifice de atingere a consensului.
Activitatea de comunicare politica implica diversi actori, politicieni, lideri de opinie
si
experti, institutii, organizatii ale societatii civile si, mass media. În societatea
contemporana
interesele indivizilor sunt din ce în ce mai diversificate, în functie de pozitia lor
sociala,
statutul profesional, vârsta, situatie materiala, mediul de rezidenta, cultura de care
apartin,
organizatia în care muncesc, placerile si obiceiurile de consum. Pentru ca aceste
interese sa fie
abordate, lamurite si negociate este nevoie de comunicare politica si de
instrumente esentiale
precum media. Mijloacele de comunicare (presa tiparita, presa electronica, alte
media
complexe precum Internetul) instituie un cadru de comunicare în care care actorii
politici
schimba puncte de vedere, în baza unui contract de comunicare, explicit
reglementat sau
cutumiar.
Televi
Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor
desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care deputa ții sunt ale și
concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51
de circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe
liste de partid în baza votului reprezentării propor ționale, iar în circumscripțiile
uninominale – 51 de deputați din rândul candidaților independenți sau a celor
desemnați de formațiuni politice, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare
circumscripție. Alte noutăți majore ale scrutinului parlamentar din 2019 sunt:
permisiunea de a efectua agitație electorală în ziua votării și în ajunul acesteia;
introducerea certificatului de integritate în lista documentelor obligatorii pentru
înregistrarea candidaților; desfășurarea concomitentă cu alegerile parlamentare și
a unui referendum național consultativ.
Toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua
alegerilor, au dreptul de a alege și de a fi aleși în cadrul scrutinului parlamentar. 46
de partide și organizații social-politice vor putea concura în alegeri, atât în
circumscripția națională, în baza listelor de candida ți, cât și în fiecare
circumscripție uninominală, unde vor desemna câte un candidat. Pentru a accede în
Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de
voturi, iar blocurile electorale – 8%. În circumscripțiile uninominale sunt declara ți
învingători candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi în ziua
alegerilor, fiind excluse turul doi de scrutin și pragul de validare a alegerilor.
Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea
Constituțională, a cărei componență a fost parțial schimbată după începerea pe 10
decembrie 2018 a perioadei electorale.

Modificările recent introduse în legislația electorală fac ca alegerile parlamentare


din 24 februarie 2019 să se desfășoare în alte condiții decât alegerile precedente.
Principalele deosebiri față de alegerile din 2014 sunt următoarele:

 Sistemul electoral mixt în locul celui proporțional

 Referendum consultativ în ziua alegerilor

 Votarea cu 4 buletine de vot

 Independenții doar în circumscripțiile uninominale

 Lipsa pragului de validare a alegerilor

 Agitație electorală permisă în ziua alegerilor

 Certificat de integritate obligatoriu

 Interzicerea votării cu acte de identitate expirate

 Minimum 40% femei pe listele partidelor

 Prezența personală a candidaților la înregistrare

Campania electorala

Perioada electorală, care cuprinde toate procesele legate de organizarea,


desfășurarea și validarea alegerilor parlamentare, a început la 10 decembrie 2018,
în conformitate cu Programul calendaristic adoptat de CEC. Startul campaniei
electorale s-a dat pe 25 ianuarie 2019, în corespundere cu prevederile Codului
electoral că aceasta nu poate începe mai devreme de 30 de zile înainte de ziua
alegerilor. Concurenții electorali au la dispoziție intervalul de timp dintre 25
ianuarie și 24 februarie 2019 pentru a-i convinge pe aleg ători s ă-i voteze. O noutate
a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 este
că agitația electorală este permisă în ajunul, dar și în ziua votării. Agitația
electorală rămâne interzisă doar la intrarea și în incinta secțiilor de votare, cu
riscul unor sancțiuni contravenționale.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de
stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării
eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a
anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie
2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații
pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. Un bilanț a campaniei de
identificare a candidaților a fost făcut la mitingul din 18 noiembrie 2018. În cadrul mitingului, PSRM a
anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării.
Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și
trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al
spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de
centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se
consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale
integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. La 21 octombrie 2018 PDM a
organizat Adunarea Națională a formațiunii cu genericul “PDM pentru Moldova”. Oratorii din cadrul adunării
au menționat că angajamentul “pentru Moldova” înseamnă păstrarea tradițiilor, valorilor, autenticității
poporului, chemând la restabilirea demnității naționale printr-un rol activ în relațiile externe. Adunarea
“PDM pentru Moldova” s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în
Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează
puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii
civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată,
segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în
privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și


social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere
Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE.
Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul
Acțiune și Solidaritate(PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și
municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM,
care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva
invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, cele două formațiuni au organizat un
eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre
acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea
calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul
unionist.

Segmentul unionist
Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații
civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost
anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24
februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât
cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul
Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice își
exprimase adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Eforturile de coalizare
a formațiunilor unioniste nu s-au soldat însă cu succes.

Concurenți electorali

La alegerile desfășurate în cadrul sistemului electoral mixt concurenții electorali se împart în două categorii:
cei care concurează în circumscripția națională, în care se aleg 50 de deputați pe listele partidelor politice; și
cei care concurează în 51 de circumscripții uninominale, în calitate de candidați independenți sau desemnați
de formațiuni politice, și care sunt aleși câte unul în fiecare circumscripție. În competiția electorală se pot
înscrie cetățeni ai Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. La alegerile
din circumscripția națională pot participa 46 de partide și formațiuni politice înregistrate în registrul
partidelor politice și incluse în lista partidelor, dată publicității de Comisia Electorală Centrală (CEC) la 11
decembrie 2019.

Circumscripția națională

Lista partidelor politice din Republica Moldova

Pentru înregistrarea în calitate de concurenți electorali în circumscripția națională, în perioada 26 decembrie


2018 – 24 ianuarie 2019, candidații, partidele și blocurile electorale depun actele prevăzute de Articolul 49 al
Codului electoral, la Comisia Electorală Centrală (CEC). Începând cu anul 2018, candidații sunt obligați să
prezinte și un certificat de integritate, eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională de
Integritate (ANI). Listele candidaților pentru circumscripția națională cuprind de la 30 până la 55 persoane și
se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de cel puțin 40% pentru ambele sexe. Concurenții
electorali sunt înscriși în buletinul de vot în ordinea înregistrării de către CEC. În cazul înregistrării mai multor
concurenți în aceeași zi, pentru aceștia ordinea înscrierii în buletinul de vot se stabilește prin tragere la sorți.

pentru alegerile din 24 februarie 2019 CEC a majorat plafonul mijloacelor financiare ce poate fi cheltuit de
partide și blocuri electorale în campania electorală. Acesta a fost setat la 86 milioane lei.