CURS 1

Proiectarea de urban design (în general și proiectarea de arhitectură) poate fi văzută ca o strategie de
rezolvare a problemelor în care capacitatea creativă utilizează artele și știința pentru a genera soluții
la situații problematice.

artă manuală / știință / povestire / filosofie

Arhitecții rezolvă problemele în moduri diverse; în acest sens, ei trec printr-un proces sau printr-o
serie de etape, care s-au dovedit a fi eficiente, pentru a dezvolta proiectul/design-ul de la stadiul de
concept și până la finalizarea acestuia.

Gandirea convergenta si divergenta reprezinta doua modalitati diferite de a vedea lumea din jurul
nostru.

Gandirea convergenta se bazeaza pe aspecte precum analiza, judecata, eliminarea sau selectia. Este
ideal sa aplicam acest tip de gandire in evaluarea unei idei care dispune de anumite criterii
prestabilite pentru a fi analizata. Astfel, folosim gandirea convergenta pentru a dobandi claritate,
pentru a trage concluzii si pentru a selecta ideile cele mai potrivite.

Prin contrast, divergenta se refera la ideea de ,,a descoperi directii diferite” ale unei probleme. Acest
tip de gandire ne indeamna sa cautam optiuni pe care la o prima vedere nu le-am accesa.

răspunsuri / variante posibile de rezolvare a temei proiectului

Procesul proiectării prezintă un efort conștient sau unul în subconștient, pe care arhitecții îl folosesc
în fiecare proiect. Procesul proiectării și metodologia joacă un rol cheie în dezvoltarea unor soluții /
idei inovatoare pentru majoritatea arhitecților.

Partea introductivă a cursului se concentrează pe gândirea strategică și procesul proiectării din

secolul XXI,
 în urban design, prin analizarea diferitelor metode și proceselor de proiectare/design. De asemenea,
este prezentată o comparație între aceste metode, pentru a da o viziune asupra diferitelor puncte de
vedere, dar și pentru a observa diferențele dintre procesul de proiectare tradițional și cel integrat din
era informației, implementat în birourile de arhitectură actuale

Mulți arhitecți când au fost întrebați despre motivul acțiunilor din cadrul unui proiect și pașii realizați,
nu au fost capabili să explice clar. Aici intervine imposibilitatea umană de a dezvolta în real anumite
idei și concepte din subconștient, uneori datorită complexității lor, alteori fără un motiv anume.

Astfel, în spatele unui model conceptual proiectare stă un fenomen “misterios / mistic”.

Observarea metodelor arhitectului pornind de la concept, idee, limite și până la stabilirea

obiectivelor și viziunii.

1. Ce metode folosesc arhitecții ? 2. Există o metodă mai bună decât alta, referindu-ne la un mod
corect și unul greșit de a proiecta? 3. Reușesc metode diferite de proiectare să ducă la calități
diferite ale rezultatelor? 4. Știm cum să selectăm cunoștintele relevante din multitudinea de
informații pe care o avem la dispoziție? 5. Știm cum să alegem și să folosim sursele de inspirație
corecte, pentru a ajunge cu proiectul pe un drum adecvat în planificării procesului de proiectare,
astfel încât să realizări un design arhitectural de o calitate superioară?

FRANK GHERY

Formație : Arhitect canadian american, el aparține școlii de arhitectură modernă.

Surse de inspirație : Sculptori și pictori

Instrumente de dezvoltare a ideilor : Crochiuri, schițe la mâna liberă

Rezultat final : Forme morfologice într-o compoziție deosebită

Unul dintre cele mai renumite citate ale lui Frank Gehry: “Eu știu să desenez fără să ridic creionul de
pe foaie. Eu doar continui să desenez, de aceea desenele mele sunt ca niște mâzgălituri. Nu cred că
cineva poate înțelege ceva, cu excepția mea, apoi în final aceste mici desene sunt foarte aproape de
ceea ce urmează a fi clădirea finalizată.”(artquotes.net).

ZAHA HADID

Formație : architect britanic irakian –

Școala de Arhitectură Americană

Surse de inspirație: Arta sculpturală a naturii

Instrumente de dezvoltare a ideilor : Tehnici digitale și tehnici de sculptură avansate

Rezultat final: Clădirile sculptate apar ca niște obiecte mistice. Exprimă fluiditatea, viteza și
luminozitatea.

Cel mai important citat din biroul Zaha Hadid, care explică viziunea din majoritatea operelor sale: „
Tehnicile digitale au devenit ingrediente esențiale ale dezvoltării proiectului. Tehnicile intermediare
au stabilit un teren fertil pentru asimilarea rapidă a noilor instrumente digitale în procesul de găsire a
formei (un nou limbaj architectural) și dezvoltarea conceptului de spațiu.” (artquotes.net)

TOYO ITO

Formație : Școala de Arhitectură Japoneză

Surse de inspirație: structuri și forme naturale, modele islamice, design organic și structură
arborescentă

Instrumente de dezvoltare a ideilor : Tehnici digitale și tehnici și modele sculpturale.

Rezultat final : Design ramificat – Fațada ca structură ce exprimă direct fluxul de forță.

Unele dintre cele mai faimoase citate ale lui Toyo Ito sunt: “Arhitecții au făcut arhitectura prea
complexă. Noi trebuie să o simplificăm și să folosim un limbaj pe care toată lumea să-l poată
înțelege.” “Noi trebuie să construim arhitectura ținând cont de mediul înconjurător și de sistemele
lumii naturale, care sunt fluide. În contrast cu acestea, arhitectura a încercat întotdeauna să
stabilească un sistem mai stabil al rețelei, făcând ca orașele lumii să fie omogene. Ca răspuns la
acestea, modificând usor rețeaua, am încercat să găsesc o modalitate de a crea relații, aducând
clădirile cât mai aproape de împrejurimile lor.” (http://www.brainyquote.com)

Schițe, desene (multe) Machete de studiu Mai multe variante studiate, de la inceputul proiectului
Studiul permanent, lucrul cu sursele de inspirație
Noi modele de metodologie a proiectării în arhitectura contemporană. Modelul academic pentru
metodologia proiectării urbane. Gândirea initială, gândirea logică și gândirea creativă pentru soluții
ideale.

Modelul academic pentru metodologia proiectării Dintre diferitele modele de predare/învățare

există câteva abordări care fac un efort considerabil pentru a recunoaște interacțiunea dintre student
și profesor și modul în care se petrece procesul de învățare. Gândire metodologică integrată -
gândirea inițială, gândirea logică și gândirea originală/creativă. Prin urmare, modelul sugerează că o
metodologie cuprinzătoare de proiectare în arhitectură necesită un proces interactiv de gândire
pentru a angaja diferite abordări și pentru a implementa cât mai ușor proiectul în diferitele etape ale
proiectării. În acest fel, se dezvoltă o soluție particulară locului, prin implicarea unor moduri diferite
de gândire și corelarea lor prin schimb de informații permanent în cadrul grupului de proiectare.

Gândirea inițială Gândirea inițială reprezintă un mecanism important în mintea arhitectului, pentru
că acesta selectează din cunoștintele și experiențele sale anterioare informațiile și imaginile mentale
pe care îi vor fi de folos pentru conturarea proiectului.

Aceasta este considerată cea mai importantă componentă a gândirii proiectului în cadrul procesului
de proiectare.

ELEMENTE ESENTIALE PT GANDIREA INITIALA

• toate tipurile de informații si cunoștiințe

• experiențele pe care le-a avut studentul

• imagini pe care le-a văzut în trecut

• informații culese din experințele altor arhitecți

• informații noi le care le caută zilnic în timpul procesului de proiectare

Această gândire incipientă / inițială poate fi definită ca fiind o parte acceptată a cunoștințelor care
este responsabilă cu găsirea unei soluții

Rezolvarea problemei:

Studenții au nevoie să adune informații și să formuleze o problemă la nivel general,

să cerceteze subiectul problemei,

să găsească modalități de a răspunde acestei probleme,

să găsească alternative și să

definească idei

să aleagă soluția adecvată.

1. Gândirea inițială cuprinde rezolvarea problemelor / proiectarea / luarea deciziilor

 Proiectarea:

2. Această etapă include imaginarea și formularea scopului și concentrarea pe atingerea lui.

3. Studenții trebuie să creeze noi abordări personalizate pentru a putea produce soluții și să
dezvolte criterii mai profunde de evaluare a procesului muncii proiectului.
4. În final, trebuie să revizuiască produsul.

Luarea deciziilor: În această etapă studenții trebuie să genereze soluții alternative de

proiectare, să își evalueze cunoștințele acumulate și să realizeze o critică vizuală asupra
adecvării situaționale a proiectului/ soluției propuse în contextul sitului. Astfel, ei trebuie să
observe efectele și să ia măsuri asupra propunerii în procesul de proiectare pentru a ajunge
la o soluție finală. De asemenea, luarea deciziilor finale trebuie să se bazeze pe argumente
clare, observații obiective și nu păreri subiective, iar în final este necesară o evaluare a
alegerilor.
• Analiza: Studenții trebuie să demonstreze ideile lor pe care le expun verbal, într-o manieră
vizuală, exprimată grafic, sau modelată fizic. De asemenea, ei trebuie să identifice și să
definească clar ipotezele problemei și să clasifice informațiile selectate. Studenții trebuie să
identifice obiectivele majore și acțiunile pentru rezolvarea problemei. În acest sens, ei
trebuie să listeze ideile de proiectare și să dezvolte noi concepte pe baza celor vechi.

2. Gândirea logică Gândirea logică este responsabilă pentru înțelegerea unei probleme. Aceasta
presupune analiza, critica și compararea în procesul de proiectare

• Critica: Pentru a dezvolta moduri de evaluare a muncii depuse, studenții trebuie să evalueze
activitatea lor în cadrul proiectului, dar și a îndrumătorilor acestuia,

pentru a putea dezvolta idei noi de organizare spațială pentru eficientizarea realizării proiectului.

De asemenea, studenții trebuie să verifice modul în care soluția se integrează în context.

• Compararea : Studenții trebuie să compare soluțiile lor cu altele, ori ale colegilor, ori soluții similare

să își dezvolte capacitatea autocritică pentru a reuși să găsească soluții rezonabile și logice de
proiectare. Apoi, ei trebuie să deducă succesul relativ al soluției lor și să estimeze efectele pozitive și
negative. În acest sens, ei trebuie să determine motivele cauzale din procesul de gândire, deci să își
construiască o argumentare plauzibilă și un scenariu posibil pentru soluția proiectului.
Gândirea creativă pentru soluții ideale Gândirea creativă provine din emisfera dreaptă a creierului
uman și este responsabilă cu gândirea intuitivă, vizuală și simultană din timpul procesului de
proiectare. Gândirea creativă reprezintă o cunoaștere generată de creier și nu preluată sau transmisă
din alte surse, de aceea este considerată ideală pentru în găsirea soluției

Aceasta implică sintetizarea, elaborarea și imaginarea în cadrul procesului de proiectare.

• Sintetizarea:

Studen ț ii trebuie să

implementeze tipuri de proiectare care să îi ajute să genereze soluții și să aplice strategii de

proiectare (pe care să le elaboreze individual) pentru a-și exersa ideile, pentru ca în final să poate
pregăti un plan de lucru .

• Elaborarea: Studenții trebuie să fie capabili să dezvolte ideile inițiale și să modifice elementele

neadecvate, în așa fel încât să creeze noi idei integrate în cele vechi și corelate cu cele viitoare.
Deci, ei trebuie să aibă o gândire flexibilă în procesul proiectării, să fie capabili să renunțe la anumite
idei

(să schimbe punctul de vedere) pentru a adopta unele noi , pe baza cărora să dezvolte rezolvări
concrete.

• Imaginarea:

Studenții trebuie să dezvolte răspunsuri fluente la problemă pentru a anticipa soluția finală și
efectele acesteia. Ei trebuie să creeze imagini tridimensionale, pentru ași dezvolta simțul estetic
spațial, atât pentru proiectul în sine cât și pentru imaginea în ansamblu.

În plus, ei trebuie să aibă încredere în hotărârile și deciziile lor.

Proiectarea este un proces format din trei elemente importante : cunoaștere (“Knowledge”),
instrumente de dezvoltare (“Developing Tools”) și invenție (“Invention”).

CUNOAȘTERE

Ca arhitecți avem datoria să fim informați cu toate datele, despre tot ce a fost proiectat în trecut și
ceea ce se realizează în prezent din domeniul arhitecturii.

Trebuie să ne dezvoltăm instrumente de analiză a clădirilor și să le înțelegem. De asemenea, trebuie

să creăm baze de date cu informații organizate și care să ne faciliteze căutarea în abundența de
informații arhitecturale

să ne bazăm pe propriile instrumente / calități - idee / atitudine proprie de proiectare - capacitate

creativă dezvoltată. trebuie să ne dezvoltăm un limbaj propriu / un stil personal în domeniul
arhitecturii.

•Procesul proiectării este un proces complex care conține două tipuri de activități intelectuale:
activități intelectuale conștiente și inconștiente.
Noile metodologii de proiectare permit crearea unor moduri diverse de gândire, care să participe în
orice etapă a activităților de proiectare. Procesul de gândire complexă este văzut ca o interacțiune
între trei tipuri de gândire : gândirea critică (Critical Thinking), gândirea creativă (Creative Thinking) și
gândirea incipientă (Content/Basic Thinking).

Metoda de inspirație conștientă (“Conscious Inspiration method”) este formată din trei faze
importante:

cunoaștere (knowledge),

dezvoltarea instrumentelor de proiectare / baze de date (Developing designing Tools = “Codex

Rules”) și

inovație / creație (Invention).

Din studiul acestor trei abordări putem concluziona faptul că procesul de proiectare în arhitectură
este localizat pe o scară liniară între două puncte importante, și anume procesul știintific și procesul
artistic.

CURS 2

URBAN DESIGN: architecture / landscape architecture / city planning

Cartierul / zona / vecinatatea - noțiune multiscalară: interes - atitudine ;valori - aspirații ;mod de
viață / viață urbană

CARACTERUL UNUI ORAȘ DERIVĂ NU DIN CLĂDIRI, CI DIN ZONELE FUNCȚIONALE / CARTIERELE SALE
DISTINCTE

Contextul ZONEI / CARTIERULUI este determinant pentru succesul oricărui proiect de urban design

Proiectul trebuie să dezvolte relații cu cartierul / zona

CARTIERUL oameni / comunitate tradiție / cultură istorie / evoluție

Un proiect de design urban poate eșua sau poate avea succes după modul în care răspunde
contextului unic al respectivei comunități și culturi

A investiga / recunoaște / înțelege CARTIERUL - primul pas în a înțelege CONTEXTUL proiectului

3. VIZIUNE INIȚIERE orgranizarea procesului / comunitea locală / project brief / finanțare / key
issues / actori ai proiectului
4. CONCEPT / DESIGN
5. REALIZAREA PROIECTULUI
6. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI estimarea costurilor / proiect de execuție
7. MONITORIZARE ȘI MENTENANȚĂ
CURS 3

Conceptul de housing poate fi definit ca un instrument pentru stabilitate politică, prosperitate

economică și bunăstare socială, dar și ca un produs ce rezultă în urma unor procese simultane dar și
consecutive - construire, de existență și manifestare a unor servicii, de alocare de resurse si
participare a unor sisteme relevante de elemente de viață urbană si de cadru urban - cu scopul de a
crea și menține un cadru de viață sustenabil pentru oameni.

PRODUS INSTRUMENT

competitiv pe piață

accesibil

integrare in zonă / cartier

calitate durată lungă de viață

Rezilienţa - „cantitatea de schimbare pe care sistemul o poate absorbi continuând să se menţină în

interiorul aceleaşi stări (domeniu de atracţie), gradul de auto-organizare de care sistemul este capabil
şi abilitatea sistemului de a-şi construi şi îmbunătăţi capacitatea de învăţare şi adaptare” (Allyson
Quinlan, 2003, p. 4)

Rezilienţa - CAPACITATEA DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRI, CU MENȚINEREA IDENTITĂȚII Post-carbon

city - oraș a cărui planificare ține seama de incertitudinea asigurării energiei convenționale în viitor și
de schimbările climatice, care își creează propriile planuri de reducere a vulnerabilității locale la
creșterea prețurilor și a piețelor volatile de energie.

CLIMATE SENSITIVE URBAN DESIGN

- orientarea optimă a cladirilor în raport cu însorirea și vânturile dominante

- reducerea densității și controlul dispunerii clădirilor, adaptarea configurației acestora pentru

asigurarea ventilației naturale specifică situlu

i - asigurarea unor curenți locali care sa permită ventilarea cladirilor

- controlul umidității aerului prin sisteme / tehnologii

- adaptarea ansamblului la topografia locului

spațiu public - viață urbană / trasee și spații pietonale / permeabilitate, fațade “deschise” si spațiu
deschis / integrare volumetrică în contextul zonei / minimizarea conflictelor de trafic pietonal - auto /
asigurarea conectivității cu zona/cartierul

Design echitabil - accesibilitate pentru toți

Flexibilitate / Adaptabilitate / Evoluție

Simplitate / Spațiu ce poate fi ințeles în mod intuitiv

Percepție / Informație

Posibilitate de transformare / Toleranță la erori

Efort fizic redus

Mărime / Confort
Dezvoltare compactă

managementul dezvoltării și al mobilității

densitate repartiție echiibrată a fondului de locuințe TOD - transit oriented development

Deplasare blîndă / Confort Mixitate funcțională Varietate de locuințe Raport optim proprietăți / Chirii
Deplasare blîndă Posibilitate de re-investire Prezervare

CURS 5
PRINCIPII CALITATIVE DE URBAN DESIGN

optimizarea prețurilor proprietăților și chiriilor - dezvoltrea activităților comerciale si de afaceri

conectivitate

- creșterea vizibilității și gradului de pietonizare - viabilitate comercială - mișcarea - creșterea

numarului de clienți consumatori - creșterea vizibilității și gradului de pietonizare - viabilitate
comercială - chirii mai mari, diversitate chiriași, grad crescut de utilizare - oportunități pentru locuri
de muncă

siguranță publică

- zone active și sigure - creșterea activităților comerciale - insula urbană / cvartalul - spațiu flexibil și
adaptabil pentru deținători

lizibilitate

- clădiri reprezentative - ușor de valorificat economic + branding - creșterea locurilor de muncă, a

activităților și a turismului - susținerea activităților de producție și a afacerilor locale - atragere de noi
investiții
diversitate

- cadru public activ - noi oportunități comerciale - funcțiuni ce solicită investiții crescute - noi surse de
finanțare pentru dotări comunitare - utilizatorii preferă cheltuirea banilor la nivel local - creșterea
economiei locale

abilitatea de a evolua, de a se dezvolta

- limitarea acțiunilor de relocare a rezidenților și a afacerilor - cadru accesibil / optim pentru renovare
/ conversie funcțională

caracter și identitate locală

- determină preț mai mare al terenului - garantează / asigură creșterea economică in viitor -
dezvoltare particulară, de detaliu - profit mai mare pentru investiții

Principii de dezvoltare sustenabiliă

Componente de design urban

CRITERII DE SUSTENABILITATE Aspecte economice

CRITERII DE SUSTENABILITATE Aspecte sociale

Diversitate funcțiuni și activități

arhitectura spațiului public- artă, cultură, recreere, activități economice

- creează noi afaceri și locuri de muncă - răspunde nevoilor economice locale

- îmbunătățește viața culturală - deservește comunitatea / diverse categorii sociale

Răspunde contextului natural si antropic

forma clădirilor/ regimul de inălțime / massing / vizibilitate / integrare vizuală si funcțională în

context

- contribuie la consolidarea caracterului orașului - asigură atractivitatea

- îmbunătățește lizibilitatea și utilizarea cadrului urban

Respectă valorile și patrimoniul cultural local

preia, interpretează și utilizează elemente și valori locale (arhitectură, cultură, comportament, mod
de viață, etc.) și introduce funcțiuni adecvate

- contribuie la consolidarea identității orașului - oferă oportunități de afaceri specifice zonei, cu

caracter local / dezvoltă economia locală

- asigură continuitate, stabilitate și predictibilitate socială

Îmbunătățește accesibilitatea și conectivitatea

sistem de mobilitate urbană integrată - rețea de trasee pietonale și transport public sustenabil,
integrat

- asigură funcționalitatea prin moduri variate / diferite de acces

- îmbunătățește viața urbană, gradul de confort si calitatea vieții

Promovează conceptul de ENVIRONMENTAL BUILDING DESIGN

utilizează principii de proiectare, execuție și exploatare foarte actuale

- oferă un cadru urban de calitate, atractiv pentru noi invesiții în viitor

- asigură un cadru de viață mai bun pentru locuire, muncă, recreere

TOD - Cities ORAȘE ACCESIBILE

TOD - Transit Oriented Development / Dezvoltare orientată către tranzit, cu nivel de accesibilitate
ridicat

8 principii de bază pentru planificarea urbană:

- relaționarea densității populației și a activităților economice in raport cu transportul public pentru o

mai mare accesibilitate
- zonificare compactă și conexiuni de transport facile

- reziliența zonelor conectate prin traficul de masa aferent zonelor periurbane

- coridoare de transport pentru cartiere si suburbii

- spații publice animate in zonele de transit

- dezvoltarea de cartiere ce incurajază mobilitatea blândă

- pietonală si cu bicicleta

- dezvoltarea unui transport public de calitate pentru tranzitul zonelor orașului

- management cererii de autovehicule

7 elemente definitorii: 1. transport public eficient și de calitate; 2. încurajarea mobilittății blânde; 3.

managementul eficient al utilizării autovehiculelor; 4. zone funcționale mixte si arhitectură
sustenabilă; 5.buna organizare a centrelor de cartier si a funcțiunilor in raport cu strada; 6.
organizarea eficientă a spațiului public; 7. viața activă a comunității și identitate colectivă;

COMPACT CITY ORAȘ COMPACT

dependența scăzută de mașină; emisii scăzute de CO2 / noxe ;transport public eficient; mobilitate +
accesibilitzte crescută ;extinderea și prezervarea spațiilor verzi ;calitate crescută a vieții / echilibru
social; reducerea zgomotului si a poluării sonore ;mixitate funcțională ridicată

PLANIFICARE URBANĂ + IMPLEMENTAREA UNOR POLITICI PUBLICE EFICIENTE

CONTRIBUȚIA COMPACT CITY la SUSTENABILITATEA URBANĂ:

1)Distanțe de parcurs mai scurte in interiorul orașului

2. R e d u c e r e a dependenței de automobile

3. Utilizare eficientă a energiei

4. Utilizarea optimă a resurselor de teren si facilitarea legăturilor cu z o n e l e periurbane

5. Servici publice mai eficiente

6. Acces mai bun la diversitatea de servicii si locuri de muncă

Megacity - arie metropolitană cu administrație unitară ce insumează o populație mai mare de

10.000.000 locuitori.
CURS 7 SUSTENABILITY

choosing the right future / ALEGEREA VIITORULUI CORECT - creating a framework for sustainable
development / CREAREA UNUI CADRU GENERAL PENTRU DEZVOLTARE SUSTENABILĂ - expanding a
city / sustaining green / DEZVOLTAREA ORAȘULUI ÎN RELAȚIE CU TERITORIUL / ECOLOGIE - consider
the post-petroleum future / CONSIDERAREA UNUI VIITOR POST – PETROL

Principiul Sustenabilității* *aplicarea lui în dezvoltarea urbană are o strânsă relație cu CONTEXTUL
sustenabilitatea reprezintă principiul de dezvoltare și funcționare pe termen lung al orașelor, ce
însumează dimensiunea ecologică și de mediu, economică, politică și culturală sustenabilitatea
reclamă reconcilierea / armonizarea condițiilor de mediu cu echitatea socială și condițiile economice
- recunoscute ca cei trei “piloni’ ai sustenabilității

Masdar City - anul începerii construcției - 2006 - termen inițial de finalizare - 2015 (1 milion m2); -
termen estimat datorita crizei financiare - 2025 - termen actual - 2030 (300.000 m2 deja realizați)

ORAȘUL SUSTENABIL - managementul si producerea energiei - managementul apei si al deșeurilor

producerea necesarului de hrană - spațiu public și cultură urbană - planificare urbană, inginerie,
arhitectură, peisagistică - materiale ecologice - managementul mobilității urbane

SUSTENABILITATE = URBANISM VERDE green urbanism

1. Materiale și energie - energie integrată - materiale cu specificație - sistem de aprovizionare cu

bunuri și produse - utilizarea de soluții de enegie regenerabilă - controlarea surselor de energie și a
consumurilor - sisteme de construcție integrate - utilizarea proceselor de prefabricare și reciclare -
eficiență energetică - managementul resurselor

2. Asigurarea sursei de apă si a biodiversității - managementul urban al apei - recilcarea apei si

asigurarea sistemului de irigații - ferme urbane - tipologii diferite de peisaj urban - maximizarea
ecosistemelor și a biodiversității - recilclarea apelor de consum - reținerea si managementul apelor
pluviale - managementul impactului schimbarilor climatice - managementul deșeurilor

3. PLANIFICARE URBANĂ SUSTENABILĂ ȘI POLITICĂ DE TRANSPORTURI EFICIENTĂ - design urban de

calitate - sustenabilitate socială (dezoltare echilibrată pentru asigurare de locuri de muncă / venituri /
oportunități / activități sociale / dezvoltare personală / calitatea vieții) - funcționarea după principiile
orașului ecologic - politici de sănătate publică / pietonizare - mobilitate durabilă si transport public
eficient - infrastructură de calitate - clădiri eficiente energetic - mixitate functională - locuințe
accesibile ca preț la o calitate superioară - reducerea dependenței de utilizarea autovehiculelor -
administrare si guvernare eficientă prin descentralizare

ECO CITY- ORASUL ECOLOGIC

An Ecocity is a human settlement modeled on the self-sustaining resilient structure and function of
natural ecosystems. Orașul Ecologic (Ecocity) este o așezare umană planifcată după modelul
funcționării auto-suficiente, utilizând eco-sistemele naturale si factorii de mediu.