Editorial

Români, liber la credite! Guvernul va acorda românilor credite de 40.000 de lei cu

dobândă zero prin proiectul „Investește în tine!”. O fi bine, o fi rău? Programul se adresează
tinerilor fără venituri sau cu venituri reduse, cu vârsta sub 26 de ani. De asemenea, programul
poate fi accesat şi de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse
în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie sau specializare profesională.

Potrivit Guvernului, actul normativ va avea un impact favorabil în integrarea tinerilor pe

piaţa muncii şi creşterea ocupării cu circa 10 mii persoane anual. Până aici totul bine și frumos!
Dar, pentru că în orice situație există un mare DAR. Aşa cum nu există nimic „gratuit”, nici
dobânda nu poate fi zero. Dobânda este plătită, suportată de noi, nu de guvern. Nişte „favoriţi”
aleşi, de cele mai multe ori, arbitrar şi cu miză politică clară vor primi un cadou din banii
românilor cărora li se va refuza altceva poate mai vital (renovarea unui spital, construirea unei
centuri ocolitoare, renovarea unui pod etc.)

În primul rând, facilitarea creditului va modifica ireversibil comportamente economice:

în loc să economisim suntem stimulaţi să ducem o viaţă pe credit, în loc să fim cumpătaţi şi să nu
consumăm tot ce câştigăm suntem împinşi către mai puţină cumpătare, în loc să fim atenţi la
incertitudine şi riscuri (pe care creditarea le implică şi le captează în dobândă) vom fi stimulaţi să
le ignorăm. Pe partea cealaltă, producătorii vor trăi cu impresia că există resursele cu care vom
consuma mai mult.

În doilea rând, ţinând cont că sunt eligibili circa 8 milioane de români, consideraţi că se
va asemăna această iniţiativă cu perioada când se dădeau credite „numai cu buletinul”? Este o
măsură aberantă care nu se va aplica tuturor fără îndoială. Statul va scoate din joben nişte
„criterii” care vor transforma societatea în „privilegiaţi” şi „plătitori” pentru astfel de fantezii
redistributive. În loc ca statul să risipească resurse importante ca să stimuleze consumul privat
(PIB-ului României este mai mare decât media UE), mai bine s-ar preocupa de alocarea
resurselor pentru proiecte care să ajute producţia.

Prin urmare și un neinițiat în economie înțelege că efectul acestei măsuri va fi unul

negativ dacă se aplică unui număr mare de potenţial beneficiari. Toată lumea va fi alterată de
această aberaţie în care statul facilitează un comportament anti-economic pentru care economia
reală (din care se extrag resursele) va fi şi mai puţin ajutată sau pregătită să vină în întâmpinarea
unui consum stimulat nenatural. Dar cine să le spună acest lucru și politicienilor noștri? Iar dacă
nu vor fi niște reguli clare de acordare a creditului pentru educație, sănătate ș.a, din bani publici
vom finanţa tot felul de fantezii de consum care numai dezvoltare nu se pot numi. Rămâne de
văzut în perioada următoare ce se va întâmpla, câți români se vor înghesui la ghișee să obțină un
credit și mai ales pentru ce?!

Soluția este să creăm un spaţiu cât mai liber economic şi să avem răbdare. Să aşteptăm ca
resursele să se acumuleze şi să mişte întreg sistemul economic creând prosperitate pentru toţi. Şi
din această prosperitate vom avea, cu siguranţă, de unde să suportăm mai uşor costurile vieţii de
zi cu zi. Inclusiv dobânda la credite, iar efectul pe termen lung va fi creșterea calității vieții
românilor.