SOMAJUL

Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de
cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un
caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de
munca.
Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie
celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul
este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.
Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si
cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se
cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de
forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.
Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana
care indeplineste urmatoarele conditii :
- are o varsta de peste 15 ani ;
- este apt de munca ;
- nu are loc de munca ;
- este disponibil pentru o munca salariata;
-cauta un loc de munca.
CAUZELE SOMAJULUI

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine decauze obiective, dar sisubiective.

Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a
angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii.
In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un
salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.
Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai
mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.
- pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din
activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza economica -
caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de
someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut.
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii
cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea
cererii de munca.
Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei
active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul
acestora.Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului
cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ
asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din
zona si contribuind la cresterea somajului.

FORME ALE SOMAJULUI

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza, formele
dominante de extindere ale somajului intalnite astazi, sunt :
- Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca
urmare a scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire
a intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea activitarii economice in
anumite anotimpuri ale anului.
 - Somajul conjunctural - este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare
economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si
internationali.
- Somajul structural - apare ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica
pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii sanse mari de absorbtie a fortei de
munca.
- Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
- Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului,
datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de turism ( are un
caracter ciclic ).
- Somaj total - presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii ( falimente,
restructurarea profitului intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile)
- Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea
corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca redusa ).
- Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de
Munca in categoria somerilor, dar care, in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza
de toate drepturile prevazute in legile privind somerii.
Exista si - somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care
se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale : locurile de munca nu
corespund asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, conditiile de munca nu
le convin.

MASURAREA SOMAJULUI

Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in considerare a dimensiunii, structurii,

intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau alta, apeladu-se
in acest sens la indicatorii cantitativi si structural - calitativi.
Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al somerilor
existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, intr-o zona geografica, in anumite
ramuri, profesii, meserii.
Rata somajului - exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual intre numarul
somerilor si populatia activa.
Rs=S/Pa *100
Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul de
calificare, specialitati, meserii, sex, varsta sau rasa.
Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a altor elemente, cum sunt :
- intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale sau
partiale a activitatii si diminuarea corespunzatoare a salariului sau pierderea totala a locului de munca,
- durata somajului - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la
reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un domeniu sau altul.

CONSECINTELE SOMAJULUI

Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in
sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a
societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata ; aceasta forta
de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta
costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si
salariatilor.
La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia de
somaj fiind mai mica decat salariul.
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca,
impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si
macroeconomic.

POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI

Politici active- constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati
si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt :
- organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare
corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de
munca ;
-stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice
;
- incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a
crearii de noi locuri de munca ;
- acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin
subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net).
- incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national
- dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la
domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare ;
Politici pasive-acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari
un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte
in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte,
fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca.
 Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastreajutor de
somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului
este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si
femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga
durata.
In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui
loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj saualocatie de
sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj.
Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi
locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.

O CONSECINTA A SOMAJULUI >>>>

!Pentru mai multe informatii acesati link-urile de mai jos
Somajul in Romania si in lume
Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Muna
De ce exista somaj?

GRILE

1. Şomajul involuntar este determinat de:

a) existenţa unei cereri mai mari decât oferta de forţă de muncă;
b) existenţa unei oferte mai mari decât cererea de forţă de muncă;
c) existenţa egalităţii între cererea şi oferta de forţă de muncă;
d) lipsa de dorinţă a indivizilor de a se încadra în muncă
e) stabilirea unui salariu la un nivel mai mic decât nivelul de echilibru.
2. Evaluarea şomajului se poate asigura prin determinarea:
a) ratei inflaţiei;
b) dezechilibrului dintre producţie şi consum;
c) dezechilibrului dintre oferta de muncă şi cererea de locuri de muncă;
d) unor indicatori absoluţi şi relativi;
e) vitezei de rotaţie a banilor.
3. În general, o persoană care a ajuns în situaţia de şomer datorită recesiunii
economice poate fi încadrată în şomajul:
a) tehnologic;
b) ciclic;
c) structural;
d) voluntar;
e) sezonier.
4. Costul şomajului la nivelul persoanelor şi grupurilor de
persoane afectate cuprinde:
a) numai aspecte economice;
b) preponderent aspecte morale;
c) doar aspecte psihologice, comportamentale;
d) aspecte de natură economică, etică, socialculturală
e) aspecte privind doar posibilităţile personale de consum.
5. În România şomajul are caracteristici specifice determinate
de faptul că:
a) este cercetat dintro
perspectivă metodologică
pluricriterială;
b) este cauzat de complexitatea tranziţiei la economia de
piaţă concurenţialfuncţională;
c) este generat doar de disponibilizarea muncii în contextul
retehnologizării;
d) se manifestă îndeosebi sub forma şomajului voluntar;
e) se înregistrează în special ca şomaj natural.
6. Şomajul se referă la:
a) un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai
mare decât oferta;
b) un deficit de forţă de muncă;
c) o stare pozitivă a economiei;
d) neasigurarea locurilor de muncă pentru o parte din
populaţia activă disponibilă;
e) satisfacerea cererilor de angajare, indiferent dacă
solicitanţii au sau nu un loc de muncă.
7. Rata şomajului se calculează ca raport între:
a) populaţia ocupată şi populaţia activă;
b) populaţia ocupată şi populaţia totală;
c) populaţia activă şi populaţia totală;
d) numărul şomerilor şi populaţia totală;
e) numărul şomerilor şi populaţia activă.
8. Intensitatea şomajului se referă la:
a) şomajul ciclic;
b) şomajul structural;
c) şomajul tehnologic;
d) creşterea ofertei de forţă de muncă;
e) creşterea resurselor de forţă de muncă.
9. Din perspectiva pieţei muncii, progresul tehnologic se
reflectă în:
a) distincţia dintre şomaj total şi şomaj parţial;
b) durata şomajului;
c) structura şomajului pe vârste, calificări şi domenii de
activitate;
d) distincţia şomaj ciclic – şomaj structural – şomaj
tehnologic;
e) migraţia internaţională a populaţiei.
10. Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci:
a) nu există şomaj;
b) nu există şomaj involuntar;
c) nu există şomaj voluntar;
d) populaţia ocupată este egală cu populaţia activă;
e) populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă.

RASPUNSURI:1.b , 2.d, 3.b, 4.d, 5.b, 6.d, 7.e, 8.a, 9.c, 10.b

Exercitiul1
Încercuieşte din lista de termeni alăturată pe cei care cumulativ definesc şomerul
conform reglementărilor B.I.M.: are 18 ani, nu munceşte, este apt de muncă, este
student, are 15 ani, nu este disponibil, caută un loc de muncă, nu caută un loc de muncă,
nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii de venituri.

Exercitiul2
Formulati un enunţ care să pună în evidenţă o relaţie cauzală utilizând doi
termeni, la alegere, dintre cei daţi (criză economică, şomaj, activităţi
sezoniere,somer,rata somajului,criza economica,progresul tehnic).

Exercitiul3
Ierarhizati urmatoarele măsuri antişomaj în funcţie de eficienţă apreciata
de dumneavoastra, numerotându-le de la 1(cea mai eficienta) la 7: plata
ajutorului de şomaj, investitori străini în Valea Jiului, deschiderea parcului
de soft de la Galaţi, recalificarea persoanelor de la secţia Oxigen de la
Mittal Steel, cursuri de reconversie profesională la Social Trade, indexarea
salariilor profesorilor, plata salariilor în avans la S.C. Dodo, privatizarea
BCR. Argumentati de ce ati acordat cea mai mare importanta primei masuri.

Exercitiul4
Construieşte un exemplu simplu, cu valori numerice, în care să pui în
evidenţă relaţia dintre „ocupare” şi „şomaj”.

Exercitiul5
Într-o ţară imaginară, populaţia ocupată este de 4,5 milioane, iar
populaţia activa este de 5 milioane. Calculaţi rata şomajului.

Exercitiul6
Poate exista o ocupare totală într-o ţară democratică cu o economie de
piaţă?