ACTA MVSEI DEVENSIS

SARGETIA
V (XLI)
SERIE NOUĂ

DEVA
2014
 Manager – Ec. Liliana Ţolaş
Colegiul ştiinţific
Mihai Bărbulescu – Membru corespondent al Academiei Române Cluj-Napoca
Michel Feugere – National Center for Scientific Research Montagnac
Arja Karivieri – Classical Archaeology and Ancient History Stockholm Univesity
Ioannis Motsianos – Museum of Byzantine Culture Thessalonik
Ioan Aurel Pop – Membru titular al Academiei Române Cluj-Napoca
Marius Porumb – Membru titular al Academiei Române Cluj-Napoca
Richard Petrovszky – Historiches Museum der Pfalz Speyer
Reinhard Stupperich – Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
Denis Zhuravlev – The State Historical Museum Moscova

Colegiul de redacţie
Nicolae Cătălin Rişcuţa – redactor responsabil
Georgeta Deju – secretar de redacţie
Ioan Alexandru Bărbat – secretar de redacţie
Oana Bărbat – membru
Gherghina Boda – membru
Ionuţ Cosmin Codrea – membru
Cătălin Cristescu – membru
Daniel Iosif Iancu – membru
Ioachim Lazăr – membru
Ioana Popiţiu – membru
Antoniu Tudor Marc – membru
Adrian Stroia – membru

Proiectare copertă: Ionuţ Codrea, Cristina Filcea

Coperta 1: Vas ornitomorf – aparţinând culturii Wietenberg, descoperit la Uroi,
judeţul Hunedoara (Foto: Marius Barbu)
Machetare volum: Dorina Liliana Dan, Şurtea Alex Cristian

„ACTA MVSEI DEVENSIS” „ACTA MVSEI DEVENSIS”

Orice corespondenţă referitoare la publicaţia
Sargetia se va adresa:
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Tel. 0254/216750; 217800;
fax. 0254/212200;
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Toutes corespondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr.39,
judeţul Hunedoara, România
Tel. 0254/216750; 217800;
fax. 0254/212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate,

inclusiv a traducerii textelor, aparţine în exclusivitate autorilor.

Copyright © Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva

ISSN 1013 – 4255
SUMAR SOMMAIRE INHALT CONTENTS

Profesorul Ioan Piso la 70 de ani ……………………... 9

ARHEOLOGIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Iosif Vasile Ferencz A Few Aspects of the Ancient Habitat at Ardeu from
Alexandru Hegyi the Perspective of Modern Research Methods ……….. 13
Unele aspecte ale locuirii antice la Ardeu din
perspectiva unor metode moderne de cercetare

Dinu Ioan Bereteu Un tip de habitat dacic inedit din nordul Transilvaniei.. 27
A Unique Type of Dacian Habitat in Northern
Transylvania

Imola Boda Divinităţile din spatele numelor. Epitete şi competenţe. 43

Dieties Behind Names. Epithets and Skills

Ana Cristina Hamat Despre Dextrarum Iunctio şi inelele asociate cu

logodna descoperite pe teritoriul Daciei romane ……... 61
About Dextrarum Iunctio and Rings Associated with
the Engagement Discovered in Roman Dacia

Marius Gheorghe Cariera romană de exploatare a calcarului de la

Barbu Rapoltu Mare, jud. Hunedoara …………………….... 77
Roman Limestone Quarry from Rapoltu Mare,
Hunedoara County

RAPOARTE ŞI NOTE ARHEOLOGICE

Dinu Ioan Bereteu Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Cluj... 89

Contributions to the Archaeological Repertory of Cluj
County

Cristian-Constantin Contribuţii la repertoriul arheologic al comunei Ghelari

Roman (jud. Hunedoara) (I) ………………………………….… 97
Sorin Tincu Contributions Concerning the Archaeological Repertory
of Ghelari Commune (Hunedoara County) (I)
4

Alin Henţ Istoria unei arme. Falx Dacica păstrată în colecţiile

Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-
Napoca ……………………………..…………………. 109
The History of a Weapon. Falx Dacica Kept in the
Collections of the National Museum of Transylvanian
History, Cluj-Napoca

ISTORIE

STUDII ŞI ARTICOLE

Constantin Ittu Heraldry and Art in the World of the Crusades States 125
Heraldică şi artă în lumea statelor cruciate

Vasile Mărculeţ Organizare ecleziastică şi implicaţii bizantine în

Transilvania în secolul al XIV-lea şi la începutul
secolului al XV-lea …………………………..……….. 135
The Ecclesiastical Organization and the Byzantine
Implications in Transylvania in the 14th Century and
the Beginning of the 15th Century

Constantin Mănescu Istoria localităţii Stoeneşti din judeţul Vâlcea reflectată

în toponime …………………………………………… 143
The History of the Village of Stoenesti, Vâlcea County
Reflected in Toponyms

Florin Ştefan Jean Bodin şi conceptul de suveranitate statală ……..... 153

Jean Bodin and the Concept of State Sovereignty

Maria Basarab „Liste de cărţi” din biblioteca Vicariatului greco-

catolic al Haţegului ........................................................ 165
„Listes des livres” de bibliothèque du Vicariat
grecque-catholique de Haţeg

Ioachim Lazăr Un document inedit despre revoluţia din 1848-1849

din Zarand ……………………………..……………… 175
An Unpublished Document Regarding the Revolution
of 1848-1849 from Zarand

Alexandru Bucur Ofiţerii români din Regimentul nr. 46 la Deva (1851-

Vasile Mărculeţ 1853) …………………………………………….……. 195
Des officiers roumains du Régiment 46 à Deva (1851-
1853)
 5

Marius Câmpeanu Structura Vicariatului greco-catolic al Maramureşului

între anii 1856 şi 1930 …………………….………….. 207
The Greek Catholic Vicariate Structure of Maramureş
between 1856 and 1930

Constantin Băjenaru Legislaţie şcolară în perioada dualismului austro-ungar

(1867-1918) ................................................................... 239
School Legislation in the Austro-Hungarian Dualism
Period (1867-1918)

Nicolae Teşculă Asociaţionismul săsesc şi sistemul de educaţie tehnic

din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea ………………………………………..…………… 247
Der sächsische Assoziationismus und das technische
Bildungssystem in Siebenbürgen in der zweiten Hälfte
des XIX -ten Jahrhunderts

Angela Cerean Societatea română de lectură din Deva şi Casina

Naţională Deva. Repere istorice …………………..….. 257
The Romanian Reading Society of Deva and the
National Casina of Deva. Reference Points in History

Lucian Giura Adunările generale ale Astrei de la Deva (1874, 1899

Maura Geraldina şi 1932) ……………………………………………….. 265
Giura The General Gatherings of ASTRA from Deva (1874,
1899 and 1932)

Dan T Dan Teşculă The Armored Trains. General Study ……..………… 277
Trenuri blindate. Studiu general

Florin Dobrei Parohia ortodoxă română Crişcior – file de cronică

bisericească …………………………………...………. 289
Romanian Orthodox Parish Crişcior – File Chronicle
Church

Gudrun-Liane Ittu „Diskretion ist ehrensache“. Heiratsanzeigen in der

tageszeitung Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt
(1907-1927) ................................................................... 297
„Discreţia este o chestiune de onoare”. Anunţuri
matrimoniale din cotidianul Siebenbürgisch-Deutsches
Tageblatt (1907-1927)

Ioachim Lazăr Câteva date privind înfiinţarea primului ziar românesc

din oraşul Hunedoara după Marea Unire din 1918 … 311
A Few Data Regarding the Foundation of the First
Romanian Newspaper from the City of Hunedoara
after the Great Union of 1918
6

Virgil Pană Câteva consideraţii privind activitatea României la

Societatea Naţiunilor în problema protecţiei
minorităţilor etnice ……………………...……………. 319
Quelques considérations sur l’activité de la Roumanie
à la Société des Nations en ce qui concerne la
protection des minorités ethniques

Nicuşor Dănuţ Bani de necesitate din Germania anului 1921 din

Ivănuş colecţia Muzeului Naţional Brukenthal – Muzeul de
Istorie Casa Altenberger din Sibiu ............................... 341
Necessity Money from Germany in the Year 1921
from the Collection of the National Museum
Brukenthal – The History Museum the Altenberger
House in Sibiu

Gabriela Mircea Umor sau ultraj la adresa regelui Carol al II-lea?

Ioana Rustoiu Comentarii pe marginea acuzaţiei de lèse-majesté
adusă comerciantului Carol Breitenstein (Sibiu, 1937).. 355
Humor or Affront to King Carol II? Discussions
Regarding the Lèse-Majesté Charge against Merchant
Carol Breitenstein (Sibiu, 1937)

Liviu Lazăr Transporturile din judeţul Hunedoara în perioada celui

de-al Doilea Război Mondial …………………...…….. 389
Transports in the Hunedoara County during the Second
World War

Doina Pană Din trecutul învăţământului teatral din România.

Institutul de teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu-
Mureş ………………………………….……………… 407
Du passé de l’éducation théâtrale en Roumanie. L’Institut
de théâtre „Szentgyörgyi István” de Târgu-Mureş

Mihaela Diana Aspecte ale vieţii studenţeşti din Universitatea „Babeş-

Mihaiu Bolyai” Cluj-Napoca în perioada 1959-1972 –
Asociaţiile studenţeşti ……………..………………….. 421
Aspects of the Student Life from „Babeş-Bolyai”
University between 1959-1972 - Student Associations

CONSERVARE ŞI RESTAURARE

STUDII ŞI ARTICOLE

Polixenia Georgeta Aplicaţii ale metodelor spectrale de analiză în

Popescu caracterizarea ceramicii arheologice pictate cu negru… 433
Applications of Spectral Analysis Methods in the
Characterization of Archaeological Painted Ceramics
with a Black Colored Layer
 7

Arina Huşleag Restaurarea ceramicii – ştiinţă, artă, perseverenţă şi un

dram de noroc …………………………...……………. 447
Ceramic Restoration – Science, Art, Perseverance and
a Bit of Luck

Daniela Iamandi Ceramică şi metal în context arheologic. Etapele de

Florin Gabriel restaurare aplicate unor piese medievale ……...……… 455
Petrică Ceramic and Metal Objects in the Archaelogical
Context. Restauration Interventions over Medieval
Artefacts

Ligia Otilia Teodor Metodologia de re-restaurare a unei piese arheologice

din sticlă ……………………………………………… 467
The Restoration Methodology of Archaeological Glass
Artefacts

Daniela Iamandi Restaurarea unui vârf din fildeş descoperit în anul

2004 la Piatra Neamţ – Poiana Cireşului, judeţul
Neamţ ………………………………………………… 475
The Restoration of an Ivory Point Discovered in the
Year 2004 at Piatra Neamţ – Poiana Cireşului, Neamţ
County

Velinca Petcu Restaurarea legăturii tipăriturii de secol XVII, a Sf.

Ioan Gură de Aur (Zlatoust), Mărgăritare…..…………. 481
The Binding Restoration of Mărgăritare Printed in the
17th Century

Luminiţa Veronica Restaurarea tipăriturii de secol XIX, Octoih cu

Bujancă Catavasieru ………………………………………………… 493
The Restoration of Octoih cu Catavasieru Printed in
the 19th Century

Ioana Popiţiu Conservarea şi restaurarea patrimoniului mobil pe

suport anorganic expus în aer liber. Metode şi tehnici
moderne aplicate …………..………………………….. 507
The Preservation and Restoration of the Mobile
Heritage Exposed Outdoor on Inorganic Support.
Applied Methods and Modern Techniques

Ştefan Viorel Papp Supravegherea spaţiilor expoziţionale ……...………… 511

Exhibition Spaces Supervision
8

VARIA

Ioan Maria Oros „Traduttore, traditore”– Editore-traditore sau despre

destinul primei traduceri integrale în româneşte a celor
O mie şi una de nopţi ..................................................... 521
„Traduttore, traditore” – editore-traditore ou sur le
destin de la première traduction intégral en roumain du
livre Les mille et une nuits

Gherghina Boda Focul în mitologia popoarelor ………………………... 537

The Fire in People Mythology

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Ioan Alexandru Anamaria Tudorie, Aspecte tehnologice ale ceramicii

Bărbat Starčevo-Criş din Transilvania [Technological Aspects
Concerning Starčevo-Criş Pottery from Transylvania],
Bibliotheca Brukenthal, LXVI, Sibiu, Ed. Altip, 2013,
310 p. (ISBN 978-606-93508-0-5) …………...………. 545

Ionuţ Dealmar Mihai Mircea Mare, Daniela Tănase, Florin Draşovean,

Socol Georgeta El Susi, Szilárd Sándor Gál, Timişoara-
Freidorf, Cercetările arheologice preventive din anul
2006 [Timişoara-Freidorf, The preventive
archaeological researches from 2006], Bibliotheca
Historica et Archaeologica Banatica, LII, Cluj-Napoca,
Ed. Mega, 2011, 197 p. (ISBN 978-606-543-214-7) 549

IN MEMORIAM

Ioachim Lazăr In memoriam dr. Vasile Ionaş …..……………………. 553

Lista abrevierilor …………………………………………………………. 557

 ISTORIA UNEI ARME.
FALX DACICA PĂSTRATĂ ÎN COLECŢIILE
MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI,
CLUJ-NAPOCA
ALIN HENŢ
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
alinhnz@gmail.com

Cuvinte cheie: falx, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Muzeul Naţional de

Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Keywords: falx, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, National Museum of
Transylvanian History, Cluj-Napoca

Prezentul articol îşi propune să lămurească locul, contextul şi anul descoperirii

unei arme reprezentative pentru situl arheologic Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa
Regia. Cu această ocazie, am precizat şi unele detalii morfologice ale piesei care nu au
fost amintite până în prezent în literatura arheologică de specialitate.

Introducere. În ultimul deceniu, se poate constata în istoriografia românească, o

creştere a numărului studiilor referitoare la armamentul folosit în spaţiul nord-balcanic1,
înainte de cucerirea romană, survenită prin războaiele din 101-102, respectiv 105-106.
Studiul de faţă este dedicat unei piese de armament, păstrată în colecţiile
Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, cu nr. de inventar V 18532.
Este vorba despre cunoscuta sabie curbă cu lama îngustă şi lungă, ascuţită în partea
concavă şi prevăzută cu o limbă pentru mânerul din lemn, numită în literatura de
specialitate falx2 (Pl. IV/1) şi considerată ca armă „naţională”3 a dacilor. Izvoarele
literare4 şi reprezentările în arta romană monumentală, Columna lui Traian şi Tropaeum
Traiani de la Adamclisi, şi minoră, monumentele epigrafice din Britannia (Pl. I/1-2),
plăcuţa de bronz de la Gârla Mare şi blocul de calcar cu însemnele legiunii a IV-a Flavia
Felix descoperit la Grădiştea de Munte (Pl. II/1-2), vin să sublinieze utilizarea acestui
tip de armă în spaţiul nord-balcanic. Trebuie avut tot timpul în vedere faptul că arta
monumentală romană a avut un program profund propagandistic şi că imagistica lui
respectă aceste reguli.
Piesa aflată în studiu a fost publicată în literatura de specialitate de nenumărate
ori5 şi tocmai de aceea nu insist foarte mult asupra detaliilor tehnice (dimensiuni), dar

1
Printre cei care s-au ocupat de această problemă, îi amintim pe Aurel Rustoiu (Institutul de
Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca), Daniel Cioată (Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş), Cătălin
Borangic.
2
Dicţionar 1998, p. 209.
3
Termenul de armă „naţională” îi aparţine lui Aurel Rustoiu, deoarece această armă, împreună cu
pumnalul curb, sica, au supravieţuit în iconografia artistică şi simbolică romană, chiar şi după dispariţia
aristocraţiei regatului dacic: Rustoiu 2007, p. 73.
4
M. Cornelius Fronto, Principia Historiae, II, p. 204: „[…] in bellum profectus est cum cognitis
militibus hostem Parthum contemnentibus, sagittarum ictus post ingentia Dacorum falcibus inlata
volnera despicatui habentibus.”, apud Fontes I, p. 532.
5
Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 137-138, fig. 71/1; I Daci 1979, p. 52, nr. 125; Gheorghiu 2005, 182,
p. 460, fig. 186/4; Dacia Augusti Provincia 2006, p. 125, nr. cat. 69; Borangic 2006, p. 64-65, fig. 45;
110 Istoria unei arme. Falx Dacica

obiectivul acestui articol este acela de a lămuri unele probleme legate de locul şi
contextul de descoperire, precum şi asupra unor detalii morfologice şi de utilizare.
Terasa a VIII-a. „Istoria” acestei arme începe odată cu prima publicare a
acesteia, în Civilizaţia fierului la daci (sec. II î.e.n. – I e.n.)6, lucrare semnată de Ioan
Glodariu şi Eugen Iaroslavschi. Autorii acestei lucrări menţionează, ca loc de
descoperire a piesei, atelierul metalurgic de pe terasa a VIII-a de la Grădiştea de Munte
(Sarmizegetusa Regia)7, iar ca sursă bibliografică8 citează publicarea în revista Studii şi
Cercetări de Istorie Veche a cercetărilor arheologice efectuate de către Constantin
Daicoviciu şi colaboratorii9. Ulterior, în istoriografie, piesei i-a fost atribuit, ca loc de
descoperire, atelierul metalurgic de pe terasa a VII-a10.
Am comparat imaginea din Glodariu, Iaroslavschi 1979, fig. 71/1 (Pl. IV/3), cu
cea din Daicoviciu et al. 1953, fig. 22/a (Pl. III/1) şi am putut observa că este vorba
despre două piese diferite. Constatarea mea se bazează pe următoarele considerente. În
primul rând, piesa publicată în Daicoviciu et al. 1953 prezintă un manşon de gardă
realizat din două inele de fier nituite, introduse într-o coadă de lemn, din care s-au
păstrat resturi, în schimb cealaltă piesă prezintă o limbă/tijă la mâner şi o gaură pentru
nit. În al doilea rând, dimensiunea pieselor nu este aceeaşi, 54 cm11, respectiv 66,5 cm12.
Iar în ultimul rând, desenul publicat în Daicoviciu et al. 1953 nu prezintă semnul incizat
asemănător literei „θ”13, de forma unui punct înscris într-un cerc, pe care îl prezintă
piesa din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (Pl. IV/2). Acest semn
incizat a fost interpretat în istoriografie ca „un rol proteguitor al armei şi al mânuitorului
ei”14, dar pare mai degrabă un însemn distinctiv al atelierului sau al artizanului15.
Acelaşi semn este prezent pe unele topoare (Pl. V/1) din depozitul de unelte de la Piatra
Roşie16 (jud. Hunedoara), respectiv pe o strachină (Pl. V/2) descoperită lângă turnul din
Poiana lui Mihu17 (jud. Hunedoara).
În momentul de faţă nu se ştie cu exactitate unde se află piesa publicată în
Daicoviciu et al. 1953, fig. 22/a. Cert este faptul că piesa figura în registrele Muzeului
Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, iar cândva, după anul 1970, piesa este
transferată la Bucureşti, fie la Muzeul Militar Naţional (Central), fie la Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”18, printr-un schimb între aceste instituţii.

Rustoiu 2007, p. 81, fig. 8/1; Borangic 2009, p. 51-52, 58, fig. 4/2 a-b; Florea 2011, p. 137; Pupeză 2012,
p. 335, pl. 201/4.
6
Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 137-138, fig. 71/1.
7
Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 137.
8
Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 137, nota 700.
9
Daicoviciu et al. 1953, p. 169.
10
Gheorghiu 2005, p. 182; Dacia Augusti Provincia 2006, p. 125; Borangic 2006, p. 64-65, fig. 45;
Borangic 2009, p. 51.
11
Pentru piesa publicată în Daicoviciu et al. 1953, fig. 22/a, măsurătoarea fiind aproximativă după
desen.
12
Pentru piesa publicată în Glodariu, Iaroslavschi 1979, fig. 71/1.
13
Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 138.
14
Borangic 2007-2008, p. 44; Borangic 2009, p. 46.
15
Florea 2011, p. 137.
16
Sîrbu et al. 2005, p. 7-62; Florea 2011, p. 137, fig. 32.
17
Pescaru et al. 2014, p. 8, Illus. 15/1.
18
Mulţumim pentru aceste informaţii Gabrielei Gheorghiu (Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei, Cluj-Napoca). Într-un articol, piesa e semnalată la Muzeul Militar Naţional (Central) din
Bucureşti (Borangic 2007-2008, p. 53), iar în alt articol, aceeaşi piesă este semnalată la Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti (Borangic 2009, p. 49).
Alin Henţ 111

Terasa a III-a. Revenind la piesa aflată în studiu, într-o altă lucrare, I Daci.
Mostra della civiltà daco-getica in epoca classica, sabia curbă apare publicată cu loc de
descoperire pe terasa a III-a, de la Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia19, dar fără
alte detalii care să susţină acest loc de descoperire. Informaţii suplimentare am primit de
la Răzvan Mateescu (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca)20, care a
consultat rapoartele de săpătură de la Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia din
anul 1955, în care piesa este menţionată cu loc de descoperire pe terasa a III-a de pe
Platoul cu şase terase din cartierul civil de vest (Pl. VI).
Detalii morfologice. În urma cântăririi piesei şi după determinarea
dimensiunilor, pot fi precizate câteva detalii. Ca o noutate, piesa prezintă şi un al doilea
tăiş pe partea convexă a lamei, de aproximativ 4,5 cm pornind de la vârf, şi are o masă
păstrată de aproximativ 300 g. Această masă21 păstrată a armei ridică multe semne de
întrebare în privinţa folosirii ei. Cel mai probabil, această armă se purta într-o singură
mână22 şi se folosea pentru împungere/lovire, peste scutul adversarului, în zona coifului,
datorită prezenţei celui de-al doilea tăiş. Un argument în acest sens îl poate constitui
decizia comandanţilor romanilor de a ranforsa căştile prin adăugarea a două benzi
dispuse cruciş peste calotă, care ar reduce puterea de impact23. Reprezentările de pe
monumentul triumfal de la Adamclisi ne arată că legionarii erau echipaţi şi cu armuri
pentru braţe (manica)24 (Pl. VII/2), acest fapt fiind privit în istoriografie25 tot ca o
reacţie împotriva săbiilor curbe, falces dacicae. Cercetările mai recente arată faptul că
astfel de armuri pentru braţe se întâlnesc în dotarea armatei romane încă de la mijlocul
secolului I p.Chr26. Grăitoare în acest sens este piatra funerară a lui Sextus Valerius
Severus, soldat în legiunea a XXII-a Primigenia, de la Mainz, datată în perioada lui
Nero şi care are reprezentată o posibilă manica27 (Pl. VII/1).
Concluzii. O simplă analiză a reprezentărilor artistice ale acestui tip de armă în
arta romană monumentală ne arată faptul că există o varietate de piese, lucru întărit şi de
descoperirile arheologice. Această varietate de piese ar putea fi explicată în primul rând
prin locaţiile diferite în care e produsă arma, spre deosebire de gladius-ul roman care e
produs în serie. Pe de altă parte, aceeaşi varietate a pieselor ar putea fi un indicator al
statutului social al purtătorului28.
Chiar dacă descoperirile arheologice ale acestui tip de armă sunt puţine şi
majoritatea cantonate în jurul „centrului de putere”29 din Munţii Orăştiei, sabia curbă,
falx, este privită în istoriografie ca un simbol, atât „etnic”, cât şi „naţional”30.

19
I Daci 1979, p. 52, nr. 125.
20
Îi mulţumesc pe această cale pentru ajutorul acordat în realizarea acestui articol.
21
Arma şi-a pierdut din greutate prin corodare, respectiv prin restaurare şi conservare.
22
Existenţa unui mâner foarte lung, care să permită utilizarea armei cu două mâini, nu poate fi
susţinută, deoarece toată presiunea ar fi fost exercitată pe nitul din fier, care ar fi cedat.
23
Sim 2001-2002, p. 105-107.
24
Florescu 1961, p. 431, fig. 199 (metopa XX); Bishop, Coulston 2006, p. 97, fig. 53/2.
25
Sim 2000, p. 38; Borangic 2009, p. 47.
26
Bishop, Coulston 2006, p. 98.
27
Bishop, Coulston 2006, p. 98.
28
Sim 2000, p. 38.
29
Florea 2011, p. 109-113.
30
Rustoiu 2007, p. 73.
112 Istoria unei arme. Falx Dacica

Anexă. Fişa piesei

Tipul piesei: Sabie curbă – falx.

Locul descoperirii: Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Regia), jud. Hunedoara.
Anul descoperirii: 1955.
Tipul de cercetare: săpătură sistematică.
Context arheologic: terasa a III-a de pe Platoul cu şase terase din cartierul civil de vest.
Locul depozitării: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
Depozit, nr. de inventar: V 18532.
Dimensiuni: lung. = 66, 5 cm; lung. lamei = 46 cm.; lat. lamei = 3,2 cm; lung.
mânerului = 18 cm.
Masa: cca. 300 g.
Datare: sec. I p.Chr.
Comentarii: lipseşte o porţiune din vârf; prezintă un semn incizat pe ambele laturi ale
lamei, aproape de vârf, precum şi un al doilea tăiş.
Bibliografie: Glodariu, Iaroslavschi 1979, p. 137-138, fig. 71/1; I Daci 1979, p. 52, nr.
125; Gheorghiu 2005, p. 182, 460, fig. 186/4; Dacia Augusti Provincia 2006, p. 125, nr.
cat. 69; Borangic 2006, p. 64-65, Fig. 45; Rustoiu 2007, p. 81, fig. 8/1; Borangic 2009,
p. 51-52, 58, fig. 4/2 a-b; Florea 2011, p. 137; Pupeză 2012, p. 335, pl. 201/4.

Bibliografie

Bishop, Coulston – M. C. Bishop, J. C. N. Coulston, Roman Military

2006 Equipment. From the Punic Wars to the Fall of Rome,
Oxford, 2006.
Borangic 2006 – C. Borangic, Falx dacica I. Propunere pentru o tipologie a
armelor curbe dacice, în Nemvs, I, 1-2, 2006, p. 47-105.
Borangic 2007-2008 – C. Borangic, Falx dacica II. Tentativă de reconstituire, în
Nemvs, II-III, 3-6, 2007-2008, p. 44-62.
Borangic 2009 – C. Borangic, Incursiune în arsenalul armelor curbe tracice.
Falx Dacica, în Terra Sebvs, I, 2009, p. 43-61.
I Daci 1979 – I Daci. Mostra della civiltà daco-getica in epoca classica:
Roma, dicembre 1979 - gennaio 1980, Roma, 1979.
Dacia Augusti – P. Damian, G. Petre, E. Bănică, I. G. Roşca, C. Ştirbulescu
Provincia 2006 ed., Dacia Augusti Provincia. Crearea provinciei. Catalogul
expoziţiei/ Dacia Augusti Provincia. Il catalogo della
mostra, Bucureşti, 2006.
Daicoviciu et al. – C. Daicoviciu, Şt. Ferenczi, A. Bodor, C. Nicolăescu-Plopşor,
1953 N. Gostar, D. Radu, M. Dediu, P. Duka, Şantierul arheologic
Grădiştea Muncelului, în SCIV, IV, 1-2, 1953, p.153-219.
Daicoviciu et al. – C. Daicoviciu, A. Bodor, Ş. Ferenczi, N. Gostar, M. Rusu, I.
1955 Winkler, I. Crişan, G. Ferenczi, Şantierul arheologic
Grădiştea Muncelului, Blidarul. Rezultatul săpăturilor din
anul 1954, în SCIV, VI, 1-2, 1955, p. 195-232.
Dicţionar 1998 – Propuneri pentru un dicţionar de termeni utilizaţi în
arheologia celei de-a doua epoci a fierului, în Sargetia,
XXVII/1, 1997-1998, p. 205-216.
Alin Henţ 113

Florea 2011 – G. Florea, Dava et oppidum. Débuts de la genèse urbaine en

Europe au deuxième âge du Fer, Cluj-Napoca, 2011.
Florescu 1961 – F. B. Florescu, Monumentul de la Adamklissi. Tropaeum
Traiani, ediţia a II-a, Bucureşti, 1961.
Fontes I – Vl. Iliescu, Virgil Popescu, Gh. Ştefan ed., Izvoare privind
istoria României I. De la Hesiod la Itinerariul lui
Antoninus, Bucureşti, 1964.
Gheorghiu 2005 – G. Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului
(sfârşitul sec. II a.Chr. – începutul sec. II p.Chr.), Cluj-
Napoca, 2005.
Glodariu, – I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci (sec.
Iaroslavschi 1979 II î. e. n. - I e. n.), Cluj-Napoca, 1979.
Pop 2000 – C. Pop, Un petit tropaeum en bronze découvert dans la
Dacie romaine, în vol. ed. V. Moga, H. Ciugudean, Army
and urban development in the Danubian Provinces of the
Roman empire. Proceedings of the International
Symposium, Alba Iulia, 8th-10th October 1999, Alba-Iulia,
2000, p. 332-335.
Pescaru et al. 2014 – A. Pescaru, G. Florea, R. Mateescu, P. Pupeză, C. Cristescu,
C. Bodó, E. Pescaru, The Dacian Fortress from Costeşti-
Blidaru – Recent Archaeological Research. The Towers
from La Vămi, Poiana lui Mihu, Platoul Faeragului (I), în
JAHA, 1, 2014, p. 3-28.
Pupeză 2012 – P. Pupeză, Veacul întunecat al Daciei. Arheologie şi istorie
în spaţiul Carpato-Danubian de la sfârşitul secolului al III-
lea a. Chr. până la începutul secolului I a.Chr., BiblMN,
XXXVII, Cluj-Napoca, 2012.
Rustoiu 2007 – A. Rustoiu, Thracian “sica” and Dacian “falx”. The history of a
“national” weapon, în vol. ed. S. Nemeti, F. Fodorean, E.
Nemeth, S. Cociş, I. Nemeti, M. Pîslaru, Dacia felix. Studia
Michaeli Bărbulescu oblata, Cluj-Napoca 2007, p. 67–82.
Sim 2000 – D. Sim, The making and testing of a falx also known as the
Dacian battle scythe, în JRMES, 11, 2000, p. 37-41.
Sim 2001-2002 – D. Sim, Reinforcing a Roman Helmet during the Dacian
Wars, în JRMES, 12-13, 2001-2002, p. 105-107.
Sîrbu et al. 2005 – V. Sîrbu, N. Cerişer, V. R. Ioan, Un depozit de piese dacice din
fier de la Piatra Roşie (sat Luncani, judeţul Hunedoara). A
Deposit of Dacian Iron Objects in Piatra Roşie (Luncani village,
Hunedoara county), BS, XV, Sibiu, 2005.
Ştefan 2005 – A. S. Ştefan, Les guerres daciques de Domitien et de
Trajan. Architecture militaire, topographie, images et
histoire, Rome, 2005.
114 Istoria unei arme. Falx Dacica

Pl. I. 1-2. Monumentele epigrafice din Britannia (după Rustoiu 2007)

Alin Henţ 115

Pl. II. 1. Plăcuţa de bronz de la Gârla Mare (după Pop 2000); 2. Relieful de la Grădiştea
de Munte – Sarmizegetusa Regia (după Ştefan 2005)
116 Istoria unei arme. Falx Dacica

Pl. III. 1-2. Sabia curbă, falx, de pe terasa a VIII-a de la Grădiştea de Munte –
Sarmizegetusa Regia (1 – după Daicoviciu et al. 1953; 2 – după Borangic 2009)
Alin Henţ 117

Pl. IV. 1. Sabia curbă, falx, de la Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia, din
colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca (Foto: A. Henţ);
2. Detaliu cu semnul poansonat (Foto: A. Henţ); 3. Desenul piesei (după Glodariu,
Iaroslavschi 1979)
118 Istoria unei arme. Falx Dacica

Planşa V. Acelaşi semn poansonat pe: 1. Topoare din depozitul de unelte de la Piatra
Roşie (după Sîrbu et al. 2005); 2. Strachina din Poiana lui Mihu (după Pescaru et al.
2014)
Alin Henţ 119

Pl. VI. 1. Planul Platoului cu şase terase (după Daicoviciu et al. 1955). Cu săgeată,
locul de descoperire al sabiei curbe din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a
Transilvaniei, Cluj-Napoca
120 Istoria unei arme. Falx Dacica

Pl. VII. 1. Piatra funerară de la Mainz şi inscripţia (http://www.ubi-erat-

lupa.org/monument.php?id=15943; adresă accesată la: 26.07.2014); 2. Legionar de pe
monumentul triumfal de la Adamclisi (după Bishop, Coulston 2006)
Alin Henţ 121

The History of a Weapon.

Falx dacica Kept in the Collections of
The National Museum of Transylvanian History Cluj-Napoca
Abstract

The present paper aims to clarify the place, context and year of discovery of a
representative weapon for the archaeological site of Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia.
On this occasion I specified some morphological details that were not mentioned so far in the
archaeological literature. This article is dedicated to a Dacian curved sword, a type known in the
ancient sources as falx, and kept in the collections of the National Museum of Transylvanian
History, Cluj-Napoca. This curved sword was published many times in the archaeological
literature. The history of this weapon begins with its first publication in 1979 in Civilizaţia fierului
la daci. In this book, it is mentioned that the curved sword was found in the metallurgical
workshop on the 8th terrace from Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia in 1952. Indeed, a
curved sword (falx) was discovered that year in that place, but it was a different curved sword.
After an investigation in the weapon's bibliography, I found in another paper that
this curved sword was discovered on the 3rd terrace from Grădiştea de Munte –
Sarmizegetusa Regia. Furthermore, with the help of Răzvan Mateescu (National
Museum of Transylvanian History, Cluj-Napoca), I can state that the curved weapon
was discovered on the 3rd terrace belonging to the Plateau with 6 terraces from the
western civilian district in 1955. The morphological features that I wanted to bring forth
in this study are the presence of a second cutting edge on the convex part of the blade,
of 4,5 cm, starting from the tip. Also, the weight of the sword kept today, after the
reconditioning and conservation work is around 300 grams.
Although archaeological finds of this type of weapon are few and most of them
are concentrated in the Orăştie Mountains, the curved sword, falx, is considered in the
historiography an “ethnic” and “national” symbol.

List of Illustrations

Pl. I. 1-2. Epigraphic monuments from Britannia (after Rustoiu 2007)

Pl. II. 1. Bronze plaque from Gârla Mare (after Pop 2000); 2. Limestone block from
Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia (after Ştefan 2005)
Pl. III. 1-2. Curved sword, falx – from the 8th terrace from Grădiştea de Munte –
Sarmizegetusa Regia (1 – after Daicoviciu et al. 1953; 2 – after Borangic 2009)
Pl. IV. 1. Curved sword, falx – kept in the collections of the National History Museum
of Transylvania; 2. Detail of the sign (1-2 Photo: A. Henţ); 3. The drawing of the piece
(after Glodariu, Iaroslavschi 1979)
Pl. V. The same sign on: 1. Axes from iron deposit from Piatra Roşie (after Sîrbu et al.
2005); 2. The bowl from Poiana lui Mihu (after Pescaru et al. 2014).
Pl. VI. 1. The plan of the Plateau with 6 terraces from the western civilian district (after
Daicoviciu et al. 1955). With arrow is the place of the discovery of the weapon kept in
the collections of National History Museum of Transylvania, Cluj-Napoca.
Pl. VII. 1. The tombstone from Mainz an the inscription (http://www.ubi-erat-
lupa.org/monument.php?id=15943; adresă accesată la: 26.07.2014); 2. Roman
legionnaire wearing a manica from the monument of Adamclisi (after Bishop, Coulston
2006).