Curs 3

1. Aplicație a modelelor dinamice

liniare, de ordin superior: Model
dinamic de determinare a cursurilor
de schimb în regim flotant, în
condițiile arbitrajelor pe piața
valutară
2. Modele dinamice discrete
2.1 Rezolvarea ecuațiilor recursive
liniare cu coeficienți constanți,
neomogene
2.2 Modelul de creștere echilibrată
al lui Solow în timp discret

1. Model dinamic de determinare a

cursurilor de schimb în regim flotant ,
în condițiile arbitrajelor pe piața
valutară

1
 Tipurile de regimuri de cursuri valutare
practicate de-a lungul timpului la nivelul pieței
internaționale sunt:
- regimuri bazate pe cursuri de schimb fixe
(engl. ”hard pegs regimes”);
Sistemul bazat pe Etalonul Aur:
- Sistemul Bretton Woods
Reuniunea celor 45 de țări (iulie 1944) a avut
ca scop adoptarea unui nou sistem monetar
internațional, a unui regim de curs de schimb
fix (în care cursul unei monede este fixat față de
o valută de referință putând rămâne constant sau
putând varia în interiorul unei benzi înguste de
variație) și înființarea unor instituții
internaționale de creditare a țărilor cu
dezechilibre ale balanțelor de plăți.

- regimuri bazate pe cursuri de schimb

flotante (engl. ”floating regimes”), după
prăbușirea regimului Bretton Woods, 1971

2
O tranzacție spot este un acord între două părți
de a cumpăra o monedă împotriva vânzării unei
alte valute la un preț convenit pentru decontarea
la o dată stabilită. Rata de schimb la care se face
tranzacția se numește cursul de schimb spot.
Presupunem că pe piața valutară acționează
două tipuri de agenți economici:
-Agenți speculatori, care fac arbitraje și
încasează diferența între cursul anticipat și
cursul spot;
-Agenți economici care efectuează tranzacții
comerciale cu firme din exterior.
Echilibrul speculatorului:
Venitul marginal al operațiunii, egalează costul
marginal.
În cazul nostru, profitul marginal al
speculatorului ES (t ) este diferența între valoarea

3
așteptată și valoarea curentă a variabilei, rata de
shimb spot
ES (t )  mER(t )  SR(t ), m  0
ER(t ) rata așteptată de schimb la momentul t;
SR (t ) rata de schimb spot, definită astfel:
unitati monetare nationale
SR(t ) 
1 unitate monetara straina

Dacă rata așteptată este mai mare(mai mică)

decât rata spot, venitul marginal crește(scade).
Pe piața valutară acționează și non-speculatorii,
agenți economici care efectuează operații
comerciale.
Profitul marginal al non speculatorilor E n (t )
depinde numai de rata curentă de schimb:
En (t )  a0  a1 SR(t )  B cos t , a0  0, a1  0, B  0

4
Unde B cos t , reprezintă factori externi, cum
ar fi influența sezonalității care acționează atât
pe latura cererii, cât și pe cea a ofertei.
În absența speculatorilor, rata de echilibru este
determinată din condiția ca profitul marginal să
fie zero:
E n (t )  0

B a0
SR(t )  B1 cos t  B2 , B1  , B2 
 a1  a1
Valorile parametrilor trebuie să fie astfel
încâtrata de schimb să fie pozitivă.

Întrucât funcția cosinus are valori  1 , valorile

negative sunt excluse pentrru B1  B2 .
Cazul în care sunt speculatori, rata de echilibru
se formează în condițiile în care suma
profiturilor marginale este zero:
En (t )  ES (t )  0

5
Adică:
mER(t )  (a1  m) SR(t )  a0  B cos t  0
Pentru rezolvarea ecuației, trebuie să formulăm
mecanismul de formare a așteptărilor.
Presupunem că speculatorii își formulează
așteptările pe baza ratei de schimb curente și a
derivatelor de ordin unu și doi, care dau
respectiv derecția de modificare, dar și
accelerarea modificării:

ER(t )  b0 SR(t )  b1 SR (t )  b2 SR

(t )

Unde b0 , b1 , b2 sunt constante date, ale căror

semne reflectă atitudinea speculatorilor.
Substituim în relația precedentă:
(t )  mb SR (t )  a  m(1  b )SR(t )  a  B cos t
mb2 SR 1 1 0 0

Ecuația omogenă:

6
 (t )  mb SR (t )  a  m(1  b )SR(t )  0
mb2 SR 1 1 0

Ecuația caracteristică:
b1 a  m(1  b0 )
2   1 0
b2 mb2
Soluția ecuației omogene:
SR G (t )  A1e1t  A2e2t
Condițiile de stabilitate pot fi satisfăcute în două
moduri:
Cazul I:
1  0
2  0
0
Sau
Cazui II:

7
Re 1  0
Re 2  0
0
Considerăm soluția particulară:
S R (t )  C1 cos t  C 2 sin t  C3 , unde
C1 , C 2 , C3 sunt constante nedeterminate.

S R (t )  C1 sin t  C2 cos t

 (t )   2 C cos t   2 C sin t
SR 1 2

Substituind și rearanjând termenii:

a  m(1  b  b  )C  mb C  Bcos t 
1 0 2
2
1 1 2

 mb C  a  m(1  b  b  )C sin t  a

1 1 1 0 2
2
2 1  m(1  b0 )C3  a0   0

Relația de mai sus este satisfăcută dacă:

a1 
 m(1  b0  b2 2 ) C1  mb1C 2  B  0


 mb1C1  a1  m(1  b0  b2 2 ) C 2  0 
a1  m(1  b0 )C3  a0  0
8
Sistem algebric a cărei soluție este:
C1 

 B a1  m(1  b0  b2 2 ) 
 
a1  m(1  b0  b2 2 )  m 2b12 2

 Bmb1
C2 
 
a1  m(1  b0  b2 2 )  m 2b12 2

 a0
C3 
a1  m(1  b0 )

S R (t ) 

 B a1  m(1  b0  b2 2 ) 
cos t 

a1  m(1  b0  b2 )  m b1 
2 2 2 2

 Bmb1  a0
  
 
a1  m(1  b0  b2 2 )  m 2b12 2
sin t
a1  m(1  b0 )

Soluția:

9
SR(t )  A1e 1t  A2 e 2t 



 B a1  m(1  b0  b2 2 ) cos t 
 
a1  m(1  b0  b2 )  m b1 
2 2 2 2

 Bmb1
 sin t 
 
a1  m(1  b0  b2 )  m b1 
2 2 2 2

 a0

a1  m(1  b0 )

Aplicație numerică:
Profitul marginal la nonspeculatorilor:
En (t )  200  10SR(t )  10 cos 4t
Soluția de echilibru a cursului spot când
E n (t )  0 , este:
SR(t )  20  cos 4t
10
Profitul marginal al speculatorilor este:
ES (t )  ER(t )  SR(t )
Iar așteptările se formează după următorul
mecanism:
ER(t )  SR(t )  0,4SR (t )  0,2SR
(t )
Deci:
E S (t )  ER(t )  SR(t )  0,4SR (t )  0,2SR
(t )

Condiția de echilibru a ratei spot este:

En (t )  ES (t )  0
Deci:
(t )  0,4SR (t )  10SR(t )  200  10 cos 4t
 0,2SR
Ecuația caracteristică:
2  2  50  0 1 , 2  2   196  1  7i

Soluția generală:
SR G (t )  e t ( A1 cos(7t )  A2 sin( 7t ))
11
Soluția particulară:
SR P (t )  C1 cos( 4t )  C 2 sin( 4t )  C3
Verifică ecuația neomogenă:
 0,2(C1 cos( 4t )  C 2 sin( 4t ))  0,4(C1 sin( 4t )  C 2 cos( 4t )) 
 10(C1 cos( 4t )  C 2 sin( 4t )  C3 )  200  10 cos 4t

Identificăm termenii asemenea.

Soluția ecuației este:

SR(t )  e t ( A1 cos(7t )  A2 sin( 7t ))  C1 cos( 4t )  C 2 sin( 4t )  C3

Întrucât funcțiile sinus și cosinus iau valori în

intervalul  1,1,
lim SR(t )  C1 cos( 4t )  C 2 sin( 4t )  C 3
t  este oscilantă.
Amplitudinea funcției sinus este C , iar a funcției 2

C.
1

12
SISTEME DINAMICE DISCRETE
Un sistem dinamic discret este o secvență de
funcții yt, care sunt definite recursiv, adică
există o regulă care leagă funcțiile din
secvență.
Notăm secvența:{yt}.
yt 1  f ( yt ) (1)
Relația (1) este ecuație recursivă.
yt 1  yt 1  yt  g ( yt ) (2)
Relația (2) este ecuație cu diferențe de ordin
unu.

În ecuația (1) f ( y t ) poate fi liniară/neliniară.

Ecuația dinamică liniară discretă de

ordinul doi, neomogenă, cu coeficienți
constanți:

13
yt  2  ayt 1  byt  g (t )
Rezolvarea ecuațiilor liniare dinamice
discrete cu coeficienți constanți:
1. Rezolvăm ecuația omogenă:
yt 2  ayt 1  byt  0

Căutăm o soluție de forma

yt   ,
t

care, soluție fiind, verifică ecuația omogenă:

  a  b  0
t 2 t 1 t

Împărțim ecuația la t
 0:
2  a  b  0 ecuația caracteristică.
Există trei cazuri:
1.Discriminantul

  0 , rădăcini reale distincte.

14
Soluția generală a ecuației omogene are
forma:
ytG  A11t  A2 t2

Ai , i  1,2 sunt constante generalizate

arbitrare.
2. Discriminantul   0 , rădăcini reale
egale
y  ( A1  A2 t )
G
t
t

3. Discriminantul   0 rădăcini
complexe conjugate.
ytG  A1 (a  ib ) t  A2 (a  ib ) t
Forma polară a numerelor complexe:
(a  ib )  r (cos   i sin  )

15
r a 2  b 2 modulul numărului
complex
  arctg (b / a) argumentul numărului
complex
Teorema lui Moivre:
(a  ib )t  r t (cos t  i sin t )

y  A1r (cos t  i sin t ) 

G
t
t

 A2r (cos t  i sin t )

t

cu A1    i și A2    i
constante complexe.
Înlocuind în soluție și făcând calculele
obținem:

16
y  r ( A cos t  A sin t )
G
t
t

cu A și A constante reale.

Soluția particulară prin metoda
coeficienților nedeterminați:

y tP se consideră d forma termenului liber

și se pune condiția ca ea să verifice ecuația
neomogenă.

Echilibrul și stabilitatea sistemelor

dinamice discrete

Considerăm sistemul dinamic discret:

yt 1  f ( yt )

17
 y  este punct de echilibru/fix dacă și numai
dacă:
 
y  f (y )
Stabilitatea/instabilitatea punctelor fixe:

- dacă
f ( y )  1

, atunci
y
este stabil
și este punct fix de tip atractor;

- dacă f ( y  )  1 y
este instabil și
, atunci
este punct fix de tip repelor;

Sistem stabil, punct fix atractor, sistem

stabil.

18
Punct fix repelor, sistem instabil.

19
Punct fix atractor, local asimptotic stabil
(traiectoria pornește dintr-o vecinătate a
punctului fix și atinge valoarea acestuia la
infinit)

20
Punct fix atractor, global asimptotic stabil
(traiectoria pornește din orice punct din
inițial și atinge valoarea punctului fix la
infinit)

Rezolvarea sistemelor dinamice discrete

neliniare de ordin unu

21
Aproximarea liniară prin dezvoltare în
serie Taylor până la ordinul unu

yt 1  f ( yt )
y  este punct de echilibru/fix dacă și numai
dacă:
 
y  f (y )
Dezvoltare în serie Taylor până la ordinul
unu:

  
yt 1  y  f ( y )( yt  y )
Modelul lui Solow în timp discret

În timp discret avem: Yt  F ( K t 1 , Lt 1 ) venitul

la momentul t este produs de combinația
de factori ai anului precedent.

22
 Yt F ( K t 1 , Lt 1 )
yt  f (kt 1 )  
Lt 1 Lt 1 funcția de
producție macroeconomică per capita, cu
k t 1  K / L înzestrarea tehnică a muncii în
t 1 t 1

perioada (t  1) și yt  Yt / Lt 1 venitul per

capita în perioada (t  1)
I t  K t  K t 1  K t 1

Investiția brută calculată ca sumă între

invstiția netă (sporul stocului de capital)
plus amortizările, unde
 este rata deprecierii capitalului fix,
Populația/forța de muncă crește cu o rată
constantă n:
Lt  Lt 1
n
Lt 1

23
 Indicele de dinamică al populației/forței de
muncă este:
Lt
 1 n
Lt 1
Economiile sunt egale cu investițiile:
I t  St
S t  sYt
I t  S t  sYt
De unde:
sYt  K t  K t 1  K t 1  K t  (1   ) K t 1

Investiția brută este egală cu investiția

netă Kt  Kt 1 , plus deprecierea capitalului
K t 1 .

Împărțim ambii membrii la Lt 1 :

24
sYt K t (1   ) K t 1 K t Lt K t 1
    (1   )
Lt 1 Lt 1 Lt 1 Lt Lt 1 Lt 1
Obținem:
syt  k t (1  n)  (1   )k t 1
Sau:
sf (kt 1 )  kt (1  n)  (1   )kt 1
Explicităm capitalul per capita:
(1   )k t 1  sf (k t 1 )
kt 
(1  n)
În cazul funcției de producție Cobb-Douglas
per capita cu randamente constante la scală:

y (k t 1 )  ak t 1 , 0    1, a  0
Ecuația de dinamică a capitalului per capita:

25
kt 
1   k t 1  sak t 1
1 n
k0 dat
Sau:
s  1 
kt  akt 1  ( )kt 1
1 n 1 n
Deci:
k t  h(k t 1 )

Soluția staționară/ punctul fix:

k  h(k )
1   k  sak 
k 
1 n
1 sa  1
k ((1  ) k )0
1 n 1 n
Avem două puncte fixe:
k1  0
26
 1 /( 1)
n   
k2  
 sa 
Determinarea traiectoriei: prin liniarizare
sau cu ajutorul metodelor numerice.
Determinarea traiectoriei prin aproximare
liniară:
Dezvoltarea Taylor în jurul punctului fix
1 /( 1)
n   
k2  
 sa  :
kt  h(k  )  hk (k  )( kt 1  k  )
s  1
h(kt 1 )  akt 1  ( )kt 1
1 n 1 n
sa  1 1  
h(kt 1 )  kt 1  ( )
1 n 1 n
sa   1 1  
h(k  )  (k )  ( )
1 n 1 n
  (1   )  sa (k  ) 1  
k t  h( k )   (k t 1  k )
 1 n 

27
Dar h(k 
)  k  prin construcție. Atunci:

 1     sa k 
kt  k  
  k  1

 k 
t 1
 1 n 

Sau:
kt  
 
 1     sa k   1
  1     sa k 
 kt 1  1 
 
 1
 
k
 1 n   1 n 
 

Adică o ecuație liniară neomogenă de

ordinul unu, pe care o rezolvăm cu metodele
cunoscute.
1. Ecuația omogenă
 1     sa k    1
k  k t 1
1 n
t
 

Facem ipoteza că soluția ecuației

omogene este de forma k t   și
t

punem condiția ca această soluție să

verifice ecuația omogenă:
 1     sa k 
 
t    1
 t 1

 1 n 

28
 Împărțim la t 1 și obținem ecuația
caracteristică:

 
 1     sa k   1


 1 n 

Soluția generală a ecuației omogene

este:

 1     sa k 
kt  C  C 
G t    1 t


 1 n 
2. Soluția particulară, de forma
termenului liber:
k tP  D
Trebuie să verifice ecuația neomogenă:
kt  
 
 1     sa k   1

 kt 1  1 
 
 1     sa k   1
 
k
 1 n   1 n 
 

Adică:
D
 
 1     sa k   1

 D  1 
 
 1     sa k   1
 
k
 1 n  1 n 
 

29
D  1 
 
 1     sa k   1
k / 1   
   1     sa k   1

k

 1 n   1 n 
  

3. Soluția:
k t  k tG  k tP
Adică:
kt  C 
 
 1     sa k   1 t

 k


 1 n 
4. Determinarea constantei cu ajutorul
condiției inițiale:
k0 dat

k0  C  k 

C  k0  k  Traiectoria:


 1     sa k 
kt  (k0  k ) 
   1 t

 k


 1 n 
5. Stabilitatea punctului fix:
sa   1 1  
h(k  )  1  (k )  ( ) 1
1 n 1 n
Temă:

30
Considerăm valorile:
a  5,   0,25, s  0,1, n  0,02,   0,1, k 0  20

a. Scrieți modelul lui Solow în mărimi

per capita cu datele considerate.
b. Determinați numeric punctele fixe ale

ecuației
kt :
k1  0
1 /( 1) 1 / 0, 75
 n    0,02  0,1 
k2       6,67
 sa   0,5 
c. Scrieți ecuația de dinamică a înzestrării
tehnice a muncii determinată prin
aproximare liniară:

kt  k   
1      sa k 
   1


 k t 1  k


 1 n 

31
 1  0,1  0,25 x0,1x56,67 0, 251 
kt  6,67   *
 1  0,02 
* kt 1  6,67   6,67  0,91176kt 1  6,67 * 0,91176 
 0,91176kt 1  0,59
kt  0,91176kt 1  0,59
d. Rezolvați ecuația
ecuația liniară, neomogenă, de ordinul
unu, cu coeficienți constanți:
k t  1,17489 k t 1 ecuația omogenă.
Facem ipoteza că soluția este de forma
k t  t

  0,91176 
t t 1

Împărțim prin   0 .
t 1

Ecuația caracteristică este:

  0,91176
Soluția generală a ecuației omogene:
k tG  C (0,91176) t

32
Soluția particulară:
k tP  D
Punem condiția ca soluția particulară să
verifice ecuația neomogenă:
D  0,91176 D  0,59
D  0,59 / 0,08824  6,67
kt  ktG  ktP  C (0,91176)t  6,67
Constanta generalizată:
20  C  6,67
C  13,33
Soluția:
kt  13,33(0,91176)t  6,67
Calculați în EXCEL: traiectoria înzestrării
tehnice a muncii, a stocului total de
capital, a venitului per capita, a
venitului total, a consumului per capita,
a consumului total, a investițiilor per
capita, a investițiilor totale pentru o
33
 perioadă de 10 ani și trasați graficele
traiectoriilor.
Știm că:
Lt  (1  n) Lt 1  Lt  L0 (1  n) t
Temă:
Considerăm valorile:
a  10,   0,35, s  0,4, n  0,002,   0,5, k0  10
Rezolvați cerințele problemei precedente.
Determinați timpul necesar pentru ca deviația
absolută a traiectoriei kt de la valoarea de
echilibru k 2 să se reducă de 10 ori.

34